„Potrivit informaţiilor de care dispunem, (afluxul) s-a oprit”, a declarat premierul Ingrida Simonyte pentru agenţia BNS la Vilnius, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Timp de luni de zile, mii de migranţi au încercat să treacă în Polonia şi statele baltice, care se află la frontiera de est a Uniunii Europene.

Bruxellesul îl acuză pe liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, că a stimulat oameni din ţări ca Irak sau Afganistan să vină până la Minsk cu avionul, de unde i-a trimis la frontieră într-o tentativă de a antagoniza UE.

Guvernul de la Vilnius a răspuns sporind protecţia la frontieră şi ridicând kilometri de gard de sârmă ghimpată.

Grănicerii lituanieni îi resping pe migranţi din luna august. De atunci, peste 8.100 au fost împiedicaţi să treacă frontiera ilegal, dar număr tentativelor a scăzut între timp drastic.

În consecinţă, Lituania nu va prelungi starea de urgenţă decretată în noiembrie la frontieră atunci când ea expiră, sâmbătă.

Discuția dintre cei doi omologi a avut loc ieri, 24 ianuarie, la Chișinău, transmite Știri.md.

Discuțiile s-au referit la evoluțiile de securitate din regiune și provocările cărora țara noastră trebuie să le facă față în anul curent, cea mai importantă fiind criza energetică. Oficialele au vorbit și despre experiența lituaniană în ceea ce privește consolidarea independenței energetice a țării, o soluție fiind dezvoltarea energiei verzi și a celei regenerabile.

Șefa statului i-a mulțumit doamnei Čmilytė-Nielsen pentru prietenia și susținerea de care Lituania a dat mereu dovadă în raport cu Moldova. 

„Mi-am exprimat interesul de a valorifica potențialul de cooperare economică între țările noastre. Am menționat, totodată, că ne dorim o intensificare a cooperării în materie de securitate, pentru combaterea dezinformării și a știrilor false, care sunt o amenințare pentru democrațiile de azi”, a mai spus Președinta Maia Sandu.

Potrivit unui comunicat remis presei, din delegația Seimas-ului Lituaniei vor mai face parte Vicepreședintele Paramentului Andrius Mazuronis, Președintele Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova Kazys Starkevičius și alți oficiali, transmite Știri.md.

La Parlament, Speakerul lituanian va avea întrevederi cu președintele Legislativului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, precum și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Lituania.

În cadrul vizitei la Chișinău, președintele Parlamentului Republicii Lituania, Viktorija Čmilytė-Nielsen, va avea întrevederi cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu prim-ministrul țării Natalia Gavrilița.

Aflați la Chișinău, parlamentarii se vor întâlni cu reprezentanții diasporei lituaniene în Republica Moldova.

Din delegația Seimas-ului Lituaniei vor mai face parte vicepreședintele Parlamentului, Andrius Mazuronis, președintele Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova, Kazys Starkevičius, și alți oficiali, transmite Știri.md.

La Parlament, speakerul lituanian va avea întrevederi cu președintele Legislativului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, precum și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Lituania. 

În cadrul vizitei la Chișinău, Viktorija Čmilytė-Nielsen va avea întrevederi și cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu prim-ministrul țării, Natalia Gavrilița.

Aflați la Chișinău, parlamentarii se vor întâlni cu reprezentanții diasporei lituaniene în Republica Moldova.

În același timp, armata lituaniană a testat un nou sistem de apărare antitanc, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„În situația actuală, considerăm intrarea forțelor militare ruse în Belarus nu doar un factor destabilizator al situației de securitate, ci și o amenințare directă și mai mare la adresa Lituaniei”, a scris Anusauskas pe Facebook. 

„Mă voi întâlni în curând cu ambasadorii a nouă țări NATO care contribuie activ la consolidarea securității Lituaniei. Vom discuta despre situația securității și vom formula acțiunile Lituaniei pentru întărirea securității militare a țării.”

Tot printr-un mesaj pe Facebook, Anusauskas a prezentat testarea noului sistem antitanc „SPIKE” - proiectat în Israel, produs în Germania. 

„Sistemul antitanc SPIKE este folosit pentru a distruge rachetele lansate din tanc și care își distrug ținta de la o distanță foarte mare de câmpul de bătălie”, a scris ministrul Apărării lituanian.

Un înalt demnitar din Departamentul de Stat american a declarat marţi că Washingtonul este îngrijorat de un proiect de reformă constituţională în Belarus ce ar permite desfăşurarea de arme nucleare ruseşti pe teritoriul acestei ţări care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, scrie Agerpres.

În plus, exerciţiile militare ruso-belaruse anunţate marţi de Minsk „sunt mult peste normă” şi ar putea prevesti o prezenţă militară permanentă a Rusiei în fosta republică sovietică, care a rămas unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei, potrivit oficialităţii americane.

Deplasările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia plănuiește o invazie. 

Moscova neagă că ar avea asemenea intenţie, dar la rândul ei solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi că nu va include foste republici sovietice.

„Bineînţeles, aceasta nu va fi la nivel de ambasadori, ci va fi la nivelul a ceea ce fac deja multe ţări în Uniunea Europeană”, a declarat premierul conservator Janez Jansa luni. Este o „problemă de interes comun”, a adăugat el, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Întrebat de televiziunea naţională indiană Doordarshan, el a declarat că a fost de „patru sau cinci ori” în Taiwan.

Jansa a criticat, de asemenea, politica Chinei cu privire la Taiwan, considerând "dificil de ascultat" o ţară" al cărei "partid unic dă lecţii despre democraţie şi pace în lume", notează AFP.

Lituania a sfidat China şi s-a dat de partea Taiwanului.

Asiaticii au cumpărat 20.000 de sticle de rom lituanian, pentru a ajuta economic această ţară, care a intrat pe „lista neagră” a Chinei.

„Sfântul Părinte a decis să trimită o contribuţie de 100.000 de euro pentru a ajuta grupurile de migranţi blocaţi între Polonia şi Belarus", a precizat într-un comunicat Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, organism al Sfântului Scaun însărcinat în special cu refugiaţii, scrie AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Donaţia urmăreşte de asemenea să ajute organizaţia neguvernamentală catolică Caritas Polonia „să facă faţă urgenţei migratorii la frontiera dintre cele două ţări”, a adăugat Vaticanul.

Începând de vara trecută, mii de migranţi, originari în principal din Orientul Mijlociu şi în special din Irak, au trecut sau au încercat să treacă, dinspre Belarus, frontiera de Est a Uniunii Europene, în Letonia, Lituania sau Polonia.

Papa Francisc, care face deseori donaţii umanitare, a făcut din apărarea migranţilor şi a solicitanţilor de azil o prioritate a pontificatului său, înmulţindu-şi apelurile adresate liderilor europeni de a-i primi.

„Sunt exerciții normale cu scopul de a stabili un plan clar în confruntarea cu aceste forțe: vestul (țările baltice și Polonia) și sudul (Ucraina)”, a spus Lukașenko, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Potrivit agenţiei naționale Belta, Lukaşenko i-ar fi transmis ministrului Apărării belarus să pregătească exerciţiile comune cu Rusia.

„Intenţionăm să începem exerciţiile în februarie. Stabiliţi data exactă şi informaţi-ne, ca să nu fim acuzaţi că adunăm trupe din senin, ca şi cum ne-am pregăti de război”, i-a spus preşedintele belarus ministrului Apărării, scrie Agerpres.

Lukașenko, care a format relații tot mai apropiate cu Kremlinul, în special după ce Occidentul l-a repudiat pentru felul în care a gestionat protestele din 2020 și criza migranților care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană, a acuzat Ucraina că și-a trimis trupe la granița cu Belarusul.

Rusia, un aliat apropiat al Belarusului, a stârnit îngrijorarea Occidentului şi a Kievului prin trimiterea de forţe militare la graniţa cu Ucraina, existând temeri că ar pregăti o invazie în ţara vecină.

Moscova neagă acuzaţia că ar avea un plan de invazie a Ucrainei, dar se folosește de criza diplomatică pentru a obține garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv oprirea expansiunii NATO în estul Europei.

Potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Stela Melnic va începe munca în oficiul din Minsk, Belarus, deja din luna februarie, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

"De cetățenie moldovenească, Stela s-a alăturat BERD în 2009. Cel mai recent a lucrat pentru noi la Kiev, unde a acoperit operațiunile de consiliere pentru IMM-uri în șase țări ale Parteneriatului Estic al UE", anunţă Banca.

Absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova, dar şi cu studii în finanţe şi management la The London School of Economics and Political Science şi la Frankfurt School of Finance & Management, Stela Melnic a fost o scurtă perioadă, în anii 2004-2005, şefă a Departamentului Asistenţă Tehnică din cadrul Ministerul Economiei și Comerțului, după care în perioada iulie 2005 – august 2009 a condus Programul Naţional de Asistenţă pentru Business.

Din 2009 lucrează în structurile BERD, fiind timp de aproape opt ani conducător regional al Programului pentru Moldova, Ucraina şi Belarus, Echipa BERD de susţinere a micului business cu oficiul la Kiev.

Din iulie 2017 şi până în septembrie 2020 a fost director asociat, consultant principal regional BERD pentru țările CEE, în domeniul finanțarea și dezvoltarea IMM-urilor, cu sediul la Bucureşti.

Din septembrie 2020 şi până în prezent este director adjunct pentru Ucraina, Moldova, Belarus și Caucazul de Sud al Programului BERD pentru Finanțarea și dezvoltarea IMM-urilor.

Cei care au intentat acțiunea în justiție sunt apropiaţi ai victimelor sângerosului atac sovietic din 13 ianuarie 1991, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Cu ocazia ceremoniilor de comemorare a 31 de ani de la acele confruntări, aceşti apropiaţi ai victimelor cer să se facă dreptate, scrie AFP. 

În timpul acelui atac, 14 civili neînarmaţi şi-au pierdut viaţa şi peste 700 de persoane au fost rănite. Mii de militanţi pro-independenţă s-au adunat în jurul turnului Radioteleviziunii şi altor clădiri-cheie din capitala Lituaniei, pentru a împiedica preluarea controlului de către ruşi.

Zeci de foști conducători din perioada sovietică au fost condamnați pentru crime de război

În 2019, un tribunal lituanian a condamnat zeci de responsabili din perioada sovietică pentru crime de război, însă procurorii ţării au refuzat să-l ancheteze pe Gorbaciov, astăzi în vârstă de 90 de ani şi care în acea perioadă conducea Uniunea Sovietică. Acest refuz a suscitat furia reclamanţilor.

Aceştia din urmă afirmă că fostul lider al URSS avea control asupra armatei sovietice, dar nu a reuşit să oprească această "crimă internaţională" împotriva lituanienilor, în căutarea libertăţii după 50 de ani de ocupaţie sovietică.

"Este clar că acţiunile forţelor militare nu ar fi fost posibile fără o coordonare cu Gorbaciov", a declarat Robertas Povilaitis, care şi-a pierdut atunci tatăl. 

Potrivit lui, procesul este "foarte important", însă dacă nu se ia în calcul responsabilitatea comandantului-şef, "justiţia nu este completă".

Majoritatea celor 67 de persoane găsite vinovate de crime de război în Lituania au fost judecate în contumacie, inclusiv fostul ministru sovietic al Apărării, Dmitri Iazov, decedat în 2020, mai scrie sursa citată de Agerpres. În timp ce mai mulţi responsabili lituanieni din perioada sovietică au fost trimişi la închisoare, alţi suspecţi au scăpat în Rusia şi în Belarus.

Lituania şi celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, au obţinut recunoaşterea internaţională a independenţei lor mai târziu în 1991, după cinci decenii de ocupaţie sovietică, înainte de a adera la Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord în 2004.

Incidentul a avut loc la data de 9 ianuarie, în jurul orei 20:00, transmite Știri.md.

La controlul de frontieră, existând suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor prezentate la control pentru autoturismul în cauză, polițiștii au efectuat verificări suplimentare.

Astfel, s-a aflat că mijlocul de transport este radiat din circulație de autoritățile din Lituania din data de 9 decembrie 2021.

Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că a cumpărat autoturismul în luna decembrie a anului trecut, de la Paris, plătind suma de 2.500 de euro unui cetățean moldovean, primind de la acesta cheile, certificatul de înmatriculare și asigurarea internațională tip carte verde. 

Tânărul a declarat că nu cunoștea faptul că mijlocul de transport este radiat din circulație de către autoritățile din Lituania.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație sau conducere pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.