Kremlinul susține că NATO se află deja în confruntare directă cu Rusia
„NATO se joacă cu focul” şi „cade în extaz războinic”, susține Kremlinul, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaților să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a fost întrebat dacă Rusia şi NATO se apropie de o confruntare directă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.
„Nu se apropie, ci deja se află în ea. NATO este deja implicată în conflict, implicată direct. Aceasta este realitatea cu care va trebui să ne confruntăm de acum înainte”, a spus Peskov, referindu-se la ajutorul militar pe care statele Alianţei îl furnizează Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că apelul lui Stoltenberg de ridicare a restricţiilor asupra folosirii armamentului occidental de către Ucraina nu poate fi o simplă opinie personală exprimată de acesta.
„El este un oficial. El este secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Acesta este modul în care noi percepem acest lucru”, a spus mai departe Peskov, potrivit agenţiei TASS. În orice caz, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, „armata noastră ştie ce are de făcut” şi îşi va „continua operaţiunea militară specială”, referire la conflictul pe care l-a pornit prin invazia în Ucraina.
Oficialii ruşi au acuzat de mai multe ori Occidentul, în special SUA, de implicare în acest conflict nu doar prin livrările de arme şi muniţii către Ucraina, ci şi prin susţinerea oferită acesteia cu informaţii despre ţintele ruseşti obţinute cu ajutorul sateliţilor, dronelor de recunoaştere şi avioanelor spion.
La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a estimat luni că Jens Stoltenberg „şi-a depăşit atribuţiile” prin apelul lansat către statele membre ale NATO de a permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu armele primite în cadrul ajutorului militar.
„Mă îndoiesc că secretarul general îşi poate asuma o asemenea responsabilitate şi să vorbească în numele membrilor blocului”, a adăugat Lavrov, cu aluzie la criticile guvernului italian, care s-a delimitat de apelul lui Stoltenberg.
Acesta din urmă estimase într-un interviu acordat publicaţiei The Economist că este deplin „legal” ca Ucraina să execute atacuri în interiorul Rusiei, cu condiţia ca ţintele să fie „obiective militare şi legitime”, şi le-a cerut aliaţilor să ridice interdicţia de utilizare a armelor furnizate Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul rus.
Regatul Unit a făcut primul pas în acest sens şi a autorizat recent Ucraina să atace Rusia cu armele furnizate de guvernul britanic, dar ceilalţi aliaţi ai Ucrainei încă nu şi-au schimbat oficial poziţia privind restricţiile asupra utilizării armelor livrate Kievului. O reacţie negativă faţă de solicitarea lui Stoltenberg a avut şefa guvernului italian, Giorgia Meloni.
„Nu ştiu de ce domnul Stoltenberg a spus un asemenea lucru, dar cred că trebuie să fim foarte prudenţi”, a declarat Meloni, potrivit AFP.
O declaraţie mai dură la adresa lui Stoltenberg a venit din partea vicepremierului italian Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga. „Acest domn fie îşi cere scuze, fie îşi rectifică afirmaţiile, fie demisionează”, a indicat Salvini.