„Ei şi-au transmis preocupările semnificative în legătură cu comasarea de trupe ruseşti la graniţa Ucrainei şi au evidenţiat determinarea colectivă a NATO de a evita o nouă escaladare a situaţiei”, precizează un comunicat de la Londra, în privinţa discuţiilor dintre cei doi lideri, adăugând că aceştia „s-au angajat să continue să colaboreze prin intermediul NATO, pentru a se ajunge la o soluţie”, transmite Știri.md cu referire la Rador.

Johnson şi Erdoğan au discutat şi despre consolidarea cooperării bilaterale în sfera securităţii şi a apărării, precum şi despre dorinţa de a întări relaţiile comerciale şi de investiţii.

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Petrecerile ar fi avut loc anul trecut, în perioada în care reuniuni și adunări cu atât de multe persoane în spații închise erau interzise din cauza pandemiei de coronavirus, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Comisara Cressida Dick a anunțat că poliția va investiga „posibile încălcări ale regulilor pentru prevenirea răspândirii COVID-19” la Downing Street sau Whitehall, din ultimii doi ani. 

Ea a precizat că poliția va cerceta „fără teamă și fără favoritisme” și că va face cunoscut publicului orice evoluție semnificativă din investigația sa.

Anunțul vine după ce au apărut noi acuzații în spațiul public britanic cu privire la o petrecere organizată pentru a sărbători ziua de naștere a premierului în iunie 2020.

Downing Street a recunoscut deja că personalul său s-a adunat în clădire pentru a sărbători ziua de naștere a lui Boris Johnson în perioada în care reuniunile la interior erau interzise.

„Nimeni nu m-a avertizat că ar fi împotriva regulilor”, a declarat premierul, adăugând: „Mi-aș fi amintit lucrul ăsta”.

Aceasta se adaugă unei lungi liste de presupuse încălcări ale legilor la reședința prim-ministrului britanic, printre care s-a numărat inclusiv o petrecere cu alcool la care Johnson a recunoscut că a participat.

Boris Johnson se luptă, astfel, pentru supraviețuirea sa politică după aceste noi acuzații și după ce o parte a partidului său a început să se distanțeze de el și să-i ceară demisia.

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md. 

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.