14 ianuarie, 20:56
2
274

Jinping şi Putin se vor întâlni la deschiderea Jocurilor Olimpice

14 ianuarie, 20:56
2
274

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va întâlni cu omologul său chinez, Xi Jinping, în prima zi a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, a anunţat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de dpa.

Jinping şi Putin se vor întâlni la deschiderea Jocurilor OlimpiceFoto: g4media.ro

„Ne pregătim pentru un summit ruso-chinez oficial”, a declarat şeful diplomaţiei de la Moscova într-o conferinţă de presă, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Lavrov a precizat că dialogul din 4 februarie nu va avea loc doar între cei doi şefi de stat, ci va cuprinde „negocieri de amploare la cel mai înalt nivel” între cele două guverne.

Întâlnirea fizică dintre cei doi lideri – printre cei mai puternici din lume – va contrasta puternic cu boicotul Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din SUA, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Canada şi alte câteva ţări, din motive legate de drepturile omului, apreciază dpa.

Olanda s-a alăturat vineri statelor care nu îşi trimit reprezentanţi guvernamentali la Beijing.

Ministerul olandez de Externe a comunicat agenţiei ANP că decizia este motivată de interzicerea prezenţei spectatorilor olandezi la evenimentele sportive din China, din cauza măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus.

Un purtător de cuvânt al ministerului a observat şi faptul că reglementările respective îngreunează organizarea de întâlniri bilaterale în timpul Jocurilor, pentru a discuta despre „preocupările importante privind situaţia drepturilor omului”.

SUA a menţionat drept motiv al absenţei oficialilor americani şi „genocidul care continuă şi crimele împotriva umanităţii în Xinjiang”, referindu-se la represiunea împotriva populaţiei uigure şi a altor minorităţi etnice şi religioase din nord-vestul Chinei.

Ţările ai căror reprezentanţi la vârf boicotează Jocurile îşi vor trimite însă sportivii să concureze la Beijing.

Pe de altă parte, sportivii ruşi nu pot participa la competiţiile olimpice sub steagul ţării lor, din cauza unui scandal legat de dopajul la scară naţională. Ei vor fi prezenţi sub un drapel neutru.

„Ne pregătim pentru un summit ruso-chinez oficial”, a declarat şeful diplomaţiei de la Moscova într-o conferinţă de presă, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Lavrov a precizat că dialogul din 4 februarie nu va avea loc doar între cei doi şefi de stat, ci va cuprinde „negocieri de amploare la cel mai înalt nivel” între cele două guverne.

Întâlnirea fizică dintre cei doi lideri – printre cei mai puternici din lume – va contrasta puternic cu boicotul Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din SUA, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Canada şi alte câteva ţări, din motive legate de drepturile omului, apreciază dpa.

Olanda s-a alăturat vineri statelor care nu îşi trimit reprezentanţi guvernamentali la Beijing.

Ministerul olandez de Externe a comunicat agenţiei ANP că decizia este motivată de interzicerea prezenţei spectatorilor olandezi la evenimentele sportive din China, din cauza măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus.

Un purtător de cuvânt al ministerului a observat şi faptul că reglementările respective îngreunează organizarea de întâlniri bilaterale în timpul Jocurilor, pentru a discuta despre „preocupările importante privind situaţia drepturilor omului”.

SUA a menţionat drept motiv al absenţei oficialilor americani şi „genocidul care continuă şi crimele împotriva umanităţii în Xinjiang”, referindu-se la represiunea împotriva populaţiei uigure şi a altor minorităţi etnice şi religioase din nord-vestul Chinei.

Ţările ai căror reprezentanţi la vârf boicotează Jocurile îşi vor trimite însă sportivii să concureze la Beijing.

Pe de altă parte, sportivii ruşi nu pot participa la competiţiile olimpice sub steagul ţării lor, din cauza unui scandal legat de dopajul la scară naţională. Ei vor fi prezenţi sub un drapel neutru.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 13:31
0
267

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în Rusia

25 ianuarie, 13:31
0
267

Opoziţia din Ungaria i-a cerut premierului ultranaţionalist Viktor Orban să-şi anuleze vizita programată pentru 1 februarie în Rusia, unde urmează să-l întâlnească pe preşedintele Vladimir Putin, deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene, transmite marţi EFE.

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în RusiaFoto: reuters.com

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 07:12
0
765

UE vrea evitarea crizelor de nervi: Ce îi va propune Macron lui Putin

25 ianuarie, 07:12
0
765

Uniunea Europeană a cerut luni „evitarea crizelor de nervi” şi a reacţiilor alarmiste în criza dintre Rusia şi Ucraina, potrivit lui Josep Borrell.

UE vrea evitarea crizelor de nervi: Ce îi va propune Macron lui PutinFoto: profimedia

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune „o cale de dezescaladare” a situației din estul Europei omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri, „în următoarele zile”, a anunţat luni Elysée, relatează AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

UE cere evitarea „crizelor de nervi” în criza dintre Rusia şi Ucraina

„Ştim foarte bine care este nivelul ameninţărilor şi modul în care să reacţionăm. Trebuie să evităm să ne jucăm cu nervii noştri şi reacţiile alarmiste care au chiar şi consecinţe financiare”, a avertizat el, la încheierea unei reuniuni cu miniştrii de externe din UE la care a participat prin videoconferinţă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Europenii au fost surprinşi de „dramatizarea” de către SUA a situaţiei din Ucraina cu anunţul unei invazii ruse ''în orice moment'' şi decizia de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

„Schimbul de opinii cu Antony Blinken a fost foarte util pentru a continua să se stabilească calea de urmat şi o coordonare foarte strânsă”, a subliniat Borrell.

„Nu cred că există ceva nou care să crească sentimentul de teamă de un atac imediat”, a spus el.

„Cred că există un acord complet între noi, între statele membre, pentru a spune că această măsură de precauţie (luată de Statele Unite) nu este necesară”, a adăugat el.

„Statele Unite vor răspunde acum în scris solicitărilor Rusiei. Am fost consultaţi cu privire la acest răspuns”, a menţionat şeful diplomaţiei UE.

„Dacă diplomaţia eşuează, suntem foarte avansaţi în pregătirea răspunsurilor la o eventuală agresiune rusă şi aceasta va fi cu siguranţă o acţiune rapidă şi hotărâtă, cu o puternică unitate, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci şi la nivel internaţional”, a dat asigurări responsabilul UE, potrivit sursei citate de Agerpres.

Macron îi va propune lui Putin o „cale de dezescaladare”

„Suntem îngrijoraţi, suntem şi foarte atenţi să nu provocăm ambiguitate, volatilitate suplimentară”, a adăugat preşedinţia franceză în plină escaladare între occidentali şi ruşi în jurul crizei. Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor avea o reuniune, miercuri, la Paris, cu privire la Ucraina, reuniune ce se va desfăşura la nivel de consilieri diplomatici, a precizat sursa citată.

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune „o cale de dezescaladare” a situației din estul Europei omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri, „în următoarele zile”, a anunţat luni Elysée, relatează AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

UE cere evitarea „crizelor de nervi” în criza dintre Rusia şi Ucraina

„Ştim foarte bine care este nivelul ameninţărilor şi modul în care să reacţionăm. Trebuie să evităm să ne jucăm cu nervii noştri şi reacţiile alarmiste care au chiar şi consecinţe financiare”, a avertizat el, la încheierea unei reuniuni cu miniştrii de externe din UE la care a participat prin videoconferinţă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Europenii au fost surprinşi de „dramatizarea” de către SUA a situaţiei din Ucraina cu anunţul unei invazii ruse ''în orice moment'' şi decizia de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

„Schimbul de opinii cu Antony Blinken a fost foarte util pentru a continua să se stabilească calea de urmat şi o coordonare foarte strânsă”, a subliniat Borrell.

„Nu cred că există ceva nou care să crească sentimentul de teamă de un atac imediat”, a spus el.

„Cred că există un acord complet între noi, între statele membre, pentru a spune că această măsură de precauţie (luată de Statele Unite) nu este necesară”, a adăugat el.

„Statele Unite vor răspunde acum în scris solicitărilor Rusiei. Am fost consultaţi cu privire la acest răspuns”, a menţionat şeful diplomaţiei UE.

„Dacă diplomaţia eşuează, suntem foarte avansaţi în pregătirea răspunsurilor la o eventuală agresiune rusă şi aceasta va fi cu siguranţă o acţiune rapidă şi hotărâtă, cu o puternică unitate, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci şi la nivel internaţional”, a dat asigurări responsabilul UE, potrivit sursei citate de Agerpres.

Macron îi va propune lui Putin o „cale de dezescaladare”

„Suntem îngrijoraţi, suntem şi foarte atenţi să nu provocăm ambiguitate, volatilitate suplimentară”, a adăugat preşedinţia franceză în plină escaladare între occidentali şi ruşi în jurul crizei. Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor avea o reuniune, miercuri, la Paris, cu privire la Ucraina, reuniune ce se va desfăşura la nivel de consilieri diplomatici, a precizat sursa citată.

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 18:21
35
1 405

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacții

24 ianuarie, 18:21
35
1 405

Mulți oameni cred că Vladimir Putin ar putea invada Ucraina, dar președintele rus ar putea să se teamă de consecințele pe care i le-a transmis Washingtonul, a declarat un fost ambasador american în Ucraina, potrivit CNBC.

Herbst: Rusia ar putea invada Ucraina, dar Putin s-ar teme de reacțiiFoto: protv.ro

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Ideea că Rusia ar putea escalada situația din Ucraina este „rezonabilă”, având în vedere miile de soldați de la graniță și agresiunea constantă din partea Moscovei, a declarat John Herbst, care este în prezent director senior al Centrului Eurasia al Atlantic Council, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați că Rusia va ataca Ucraina, posibil în următoarele săptămâni, deși Moscova afirmă că nu are planuri de a invada țara est-europeană.

Cadrul președintelui american, Joe Biden, pentru a riposta împotriva Rusiei constă în trimiterea de arme în Ucraina, mutarea forțelor NATO de-a lungul graniței Rusiei și sancțiuni aspre în cazul unei invazii.

„Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”

“Părerea mea personală este că e o posibilitate, dar cred că Putin se teme de răspunsul unei eventuale invazii”, a declarat Herbst, potrivit sursei citate.

“Dacă Putin decide că, de fapt, răspunsul lui Biden este mai mult cacealma decât realitate, trupele rusești ar putea ajunge în număr mare în Ucraina, dincolo de numărul celor care se află în prezent în Donbas și în Crimeea. Suspectez că, cel puțin, această confruntare se va desfășura timp de șase sau opt săptămâni”, a adăugat Herbst.

Herbst a declarat că Statele Unite și aliații săi trebuie să riposteze cu fermitate împotriva Rusiei, deoarece pacea nu a funcționat în trecut, când Moscova a invadat Georgia și Crimeea și “nu a suferit aproape nicio consecință”.

Planul american de acum este “rezonabil”, dar nu este suficient de activ, a spus el. “Trebuie să fie mai puternic și mai rapid, iar noi trebuie să o facem împreună cu aliații noștri”.

Rusia nu ar fi capabilă să câștige un război de lungă durată cu Ucraina

În plus, Herbst a declarat că “aproape nu există nicio șansă ca Rusia să câștige” un război pe termen lung cu Ucraina.

Asta pentru că o mare majoritate a ucrainenilor “disprețuiesc Kremlinul” pentru agresiunea sa și vor riposta. Armata Moscovei este mult mai puternică, dar, pe termen lung, va fi dificil pentru Rusia să păstreze orașele pe care le-a cucerit, a prezis el.

Poziția geopolitică generală a Rusiei se va înrăutăți, de asemenea, dacă va invada Ucraina, a adăugat fostul ambasador SUA.

“Dacă Rusia trimite aceste trupe în Ucraina, șansele ca Suedia sau Finlanda să adere la NATO cresc foarte mult”, a spus el, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut ca aderarea la NATO să devină o ”întrebare serioasă” pentru cele două țări.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 15:25
3
276

Boțan: Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu trebuie ignorată

24 ianuarie, 15:25
3
276

Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu este egală cu zero, ea există, nu trebuie ignorată și situația poate degrada la nivel euroatlantic.

Boțan: Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu trebuie ignoratăFoto: IPN

Există interesul Rusiei în spațiul postsovietic, pe care Putin vrea să-l controleze sau chiar vrea să-l supună, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Acest interes al Rusiei îl înțelegem, pentru că Rusia a intrat în război cu Georgia în 2008. Rusia s-a aventurat în 2014 în anexarea Crimeei și în incitarea războiului din Donbas. 

Deci, sunt lucruri foarte clare. Când pentru prima dată am înțeles noi că Rusia luptă și va lupta pentru spațiul postsovietic? În 2008, în 2013, atunci când urma să aibă loc Summitul de la Vilnius privind semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a statelor postsovietice. 

Era vorba de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Imediat au urmat sancțiuni împotriva Republicii Moldova. Putin încearcă să-l convingă pe președintele Armeniei, Sarkisean, să nu semneze acest acord de asociere și mesajul este foarte clar: am înarmat Azerbaidjanul, i-am oferit suficient armament de 1 miliard de dolari”, a detaliat Igor Boțan.

Expertul permanent al proiectului a spus că răspunsul Occidentului în această situație este pe trei paliere. „Statele Unite, la întâlnirea de la Geneva, i-au răspuns Federației Ruse foarte clar, că cerințele acesteia nu pot fi acceptate și au explicat motivele. 

A avut loc întâlnirea ulterior la Bruxelles, în cadrul NATO, unde reprezentanții NATO i-au răspuns Rusiei în aceeași manieră și a avut loc întâlnirea de la Viena, în cadrul OSCE, unde răspunsul a fost practic același. Deci, Federația Rusă a recunoscut că lucrurile nu au evoluat foarte mult și a venit cu acea cerință ca răspunsul la cele două proiecte de tratat, propuse Statelor Unite și NATO, să îl primească în scris, după care Rusia va lua măsuri. 

Ce fel de măsuri, am văzut – răspuns evaziv, poate e vorba de amplasarea armamentului în America Latină, deci lucrurile au intrat pe o pistă fără un conținut foarte clar. Ceea ce vedem cu toții este că părțile se angajează într-un proces de dialog și discuții, iar în această perioadă situația în jurul Ucrainei, care este ținta principală, se agravează și mai mult - manevre militare în Belarus, manevre la hotarele Ucrainei, dislocarea trupelor din Orientul Îndepărtat în preajma Ucrainei. 

Deci, escaladarea acestui conflict și creșterea tensiunilor le avem pe față. În situația în care se află Rusia, ea nu se poate aventura la lucruri foarte globale. Din punct de vedere al resurselor umane, al forței economice, al potențialului tehnologic, Rusia nu cred că se poate aventura într-o conflagrație care depășește spațiul postsovietic. 

Rusia joacă tare în ceea ce privește introducerea strâmbelor între aliații din cadrul NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite și aici joacă foarte puternic. 

Acum, dacă Occidentul spune nu, eu nu exclud că Rusia se poate aventura în Ucraina, iar aventurarea Rusiei în Ucraina ar însemna implicarea Occidentului în ajutorarea Ucrainei, acest moment poate introduce disensiune între liderii europeni”, a subliniat Igor Boțan.

Potrivit expertului, criza de securitate are mai multe dimensiuni, iar una dintre ele este criza energetică, care a lovit Republica Moldova foarte dur. „Criza energetică este, până la o anumită limită, una artificială, creată cu bună-știință, deliberat.

În opinia lui Igor Boțan, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova trebuie să decidă în această situație dacă libertatea, independența într-adevăr valorează pentru ei. „Toată această criză este inspirată cu scopul de a exporta destabilizare în spațiul ex-sovietic. 

Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruși, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistență. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forțe pro-rusești, care, chipurile, ulterior, vor prelua puterea și vor contribui la consolidarea fie a spațiului CSI, fie a Uniunii Economice Euroasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federația Rusă. 

Cetățenii trebuie să vadă, dacă se întâmplă acest scenariu, dacă Rusia reușește să convingă Statele Unite, Europa să lase baltă acest teritoriu, pentru ca ea să-l reasimileze, cetățenii trebuie să-și imagineze ce se poate întâmpla. 

Vor cetățenii Republicii Moldova ca să aibă aici, în Republica Moldova, un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, care pe bandă rulantă, pur și simplu, anihilează toate drepturile cetățenești în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă și care controlează acest spațiu?”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Există interesul Rusiei în spațiul postsovietic, pe care Putin vrea să-l controleze sau chiar vrea să-l supună, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Acest interes al Rusiei îl înțelegem, pentru că Rusia a intrat în război cu Georgia în 2008. Rusia s-a aventurat în 2014 în anexarea Crimeei și în incitarea războiului din Donbas. 

Deci, sunt lucruri foarte clare. Când pentru prima dată am înțeles noi că Rusia luptă și va lupta pentru spațiul postsovietic? În 2008, în 2013, atunci când urma să aibă loc Summitul de la Vilnius privind semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a statelor postsovietice. 

Era vorba de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Imediat au urmat sancțiuni împotriva Republicii Moldova. Putin încearcă să-l convingă pe președintele Armeniei, Sarkisean, să nu semneze acest acord de asociere și mesajul este foarte clar: am înarmat Azerbaidjanul, i-am oferit suficient armament de 1 miliard de dolari”, a detaliat Igor Boțan.

Expertul permanent al proiectului a spus că răspunsul Occidentului în această situație este pe trei paliere. „Statele Unite, la întâlnirea de la Geneva, i-au răspuns Federației Ruse foarte clar, că cerințele acesteia nu pot fi acceptate și au explicat motivele. 

A avut loc întâlnirea ulterior la Bruxelles, în cadrul NATO, unde reprezentanții NATO i-au răspuns Rusiei în aceeași manieră și a avut loc întâlnirea de la Viena, în cadrul OSCE, unde răspunsul a fost practic același. Deci, Federația Rusă a recunoscut că lucrurile nu au evoluat foarte mult și a venit cu acea cerință ca răspunsul la cele două proiecte de tratat, propuse Statelor Unite și NATO, să îl primească în scris, după care Rusia va lua măsuri. 

Ce fel de măsuri, am văzut – răspuns evaziv, poate e vorba de amplasarea armamentului în America Latină, deci lucrurile au intrat pe o pistă fără un conținut foarte clar. Ceea ce vedem cu toții este că părțile se angajează într-un proces de dialog și discuții, iar în această perioadă situația în jurul Ucrainei, care este ținta principală, se agravează și mai mult - manevre militare în Belarus, manevre la hotarele Ucrainei, dislocarea trupelor din Orientul Îndepărtat în preajma Ucrainei. 

Deci, escaladarea acestui conflict și creșterea tensiunilor le avem pe față. În situația în care se află Rusia, ea nu se poate aventura la lucruri foarte globale. Din punct de vedere al resurselor umane, al forței economice, al potențialului tehnologic, Rusia nu cred că se poate aventura într-o conflagrație care depășește spațiul postsovietic. 

Rusia joacă tare în ceea ce privește introducerea strâmbelor între aliații din cadrul NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite și aici joacă foarte puternic. 

Acum, dacă Occidentul spune nu, eu nu exclud că Rusia se poate aventura în Ucraina, iar aventurarea Rusiei în Ucraina ar însemna implicarea Occidentului în ajutorarea Ucrainei, acest moment poate introduce disensiune între liderii europeni”, a subliniat Igor Boțan.

Potrivit expertului, criza de securitate are mai multe dimensiuni, iar una dintre ele este criza energetică, care a lovit Republica Moldova foarte dur. „Criza energetică este, până la o anumită limită, una artificială, creată cu bună-știință, deliberat.

În opinia lui Igor Boțan, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova trebuie să decidă în această situație dacă libertatea, independența într-adevăr valorează pentru ei. „Toată această criză este inspirată cu scopul de a exporta destabilizare în spațiul ex-sovietic. 

Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruși, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistență. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forțe pro-rusești, care, chipurile, ulterior, vor prelua puterea și vor contribui la consolidarea fie a spațiului CSI, fie a Uniunii Economice Euroasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federația Rusă. 

Cetățenii trebuie să vadă, dacă se întâmplă acest scenariu, dacă Rusia reușește să convingă Statele Unite, Europa să lase baltă acest teritoriu, pentru ca ea să-l reasimileze, cetățenii trebuie să-și imagineze ce se poate întâmpla. 

Vor cetățenii Republicii Moldova ca să aibă aici, în Republica Moldova, un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, care pe bandă rulantă, pur și simplu, anihilează toate drepturile cetățenești în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă și care controlează acest spațiu?”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 ianuarie, 09:12
0
522

Analiză: Confruntarea pe care Biden și Putin nu-și permit să o piardă

22 ianuarie, 09:12
0
522

Escaladarea războiului psihologic dintre Statele Unite și Rusia pe tema Ucrainei se apropie cu pași repezi de un punct în care ieșirea pașnică dintr-o criză cu ramificații ample ar putea fi imposibilă, arată o analiză a CNN.

Analiză: Confruntarea pe care Biden și Putin nu-și permit să o piardăFoto: Profimedia

Președintele american Joe Biden, susținut de întreaga putere simbolică a alianței occidentale, este blocat într-o confruntare cu președintele rus Vladimir Putin, care folosește Ucraina ca ostatic pentru a încerca să forțeze SUA să renegocieze rezultatul stabilit al Războiului Rece, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Niciunul nu clipește. A face acest lucru poate fi imposibil, având în vedere mizele politice uriașe pe care ambii au pariat.

Cele două puteri nucleare de top ale lumii se duelează în cel mai tensionat test de voință de la căderea Uniunii Sovietice. O invazie a Rusiei în Ucraina ar putea declanșa cea mai mare ciocnire a armatelor convenționale obișnuite din Europa de la al Doilea Război Mondial. 

În joc pentru americani se află credibilitatea Occidentului, percepțiile despre puterea globală a SUA și posibilitatea unor consecințe secundare - de exemplu, o creștere a prețurilor la energie, alimentată de criză.

Pentru a încerca să detensioneze situația, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit vineri la Geneva.

Dar, chiar la începutul întâlnirii, Lavrov i-a spus lui Blinken că Moscova „nu se așteaptă la un progres” din aceste discuții, ci așteaptă „răspunsuri la propunerile” sale.

SUA își mențin refuzul de a accepta concesiile cerute de Putin, care ar compromite grav NATO. Iar amenințările SUA cu sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta invadează Ucraina, și încercarea de a-i oferi lui Putin o rampă de ieșire nu au funcționat. 

În schimb, guvernul de la Kiev spune că Rusia aproape a finalizat acumularea de forțe care ar permite o invazie la scară largă.

Liderul de la Kremlin, care are 100.000 de soldați la granițele Ucrainei, ține lumea în expectativă, cu obișnuita sa tehnică de a-i dezechilibra pe adversari.

Unii analiști cred că liderul rus blufează și că a creat amenințarea cu invazia pentru a fi pe picior de egalitate în discuțiile cu SUA. Alții văd o încercare de a destabiliza Ucraina sau un spectacol menit să-i crească popularitatea în țară.

Dar Putin poate simți, de asemenea, slăbiciune în SUA și diviziune în Europa și vede că, dacă vrea să distrugă speranțele Ucrainei pentru un viitor pro-occidental, acum este momentul.

„Singurul lucru în care am încredere este că decizia este în totalitate, exclusiv, complet, o decizie a lui Putin”, a spus Biden în timpul unei conferințe de presă de la Casa Albă.

„Nimeni altcineva nu va lua acea decizie; nimeni altcineva nu va influența acea decizie. El ia acea decizie”, a subliniat președintele SUA.

Ucraina este foarte importantă pentru liderul rus. Pentru fostul ofițer KGB, dispariția Uniunii Sovietice a fost un dezastru istoric. El a interpretat expansiunea NATO spre est ca fiind umilirea unei mari civilizații. 

Aceasta explică de ce a cerut concesii pe care Biden nu le poate accepta niciodată - inclusiv asigurarea că Ucraina nu a adera niciodată la NATO și cererea de a retrage trupele și armamentul occidental din fostele state ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia și România, pe care le consideră o amenințare la adresa securității Rusiei.

În ultimul deceniu, Putin a încercat să recreeze vechea sferă de influență a Rusiei asupra fostelor state sovietice precum Ucraina. Schema a avut ca rezultat anexarea Crimeei, teritoriu suveran al Ucrainei, în 2014. Putin a sprijinit de asemenea suprimarea protestelor politice din Belarus și Kazahstan. 

Având în vedere propriul său regim autocratic, este, de asemenea, clar că o democrație înfloritoare, prosperă, orientată spre vest în Ucraina este intolerabilă: ar putea deveni un exemplu pentru rușii obosiți de domnia lui îndelungată, corupție și represiune.

O altă miză a lui Putin este pătarea prestigiului Occidentului și mai ales al Statelor Unite. Tot aici intervin eforturile sale de a influența alegerile din SUA. Candidatul pe care l-a susținut și care i-a făcut jocul ca președinte, Donald Trump, conduce acum un atac asupra democrației americane care coincide cu obiectivele lui Putin. 

Iar Biden este slăbit pe plan intern acum, deoarece Trump s-a asigurat că este văzut ca un președinte ilegitim de milioane de cetățeni. Putin nu ar fi putut niciodată spera la un asemenea rezultat.

Pe de altă parte, Joe Biden a petrecut săptămâni întregi încercând să-i unească pe aliații occidentali, pe care Putin încearcă să-i dezbine, pentru a adopta un pachet de sancțiuni care ar separa efectiv Rusia de economia occidentală. 

Acesta este motivul pentru care declarațiile lui Biden de la conferința de presă miercuri au fost atât de dăunătoare, pentru că practic a recunoscut că nu toți liderii occidentali sunt de aceeași părere.

Este însă adevărat. Președintele francez Emmanuel Macron, de exemplu, a cerut săptămâna aceasta un canal european pentru Putin, oferindu-i președintelui rus o oportunitate de divizare pe care să o exploateze.

Unul dintre cele mai curioase aspecte ale abordării SUA cu privire la criza din Ucraina a fost retorica alarmistă a SUA privind o invazie iminentă și scurgerile de informații despre acumularea de trupe rusești. 

Este greu de spus dacă administrația își asigură acoperirea politică pentru a arăta că nu a fost luată prin surprindere dacă tancurile rusești trec granița.

De asemenea, Washingtonul ar putea accentua amenințarea pentru a-i constrânge pe europeni să fie de acord cu sancțiunile. De exemplu, SUA au fost mult timp în dezacord cu Germania din cauza gazoductului Nord Stream 2, construit pentru a transporta gazul rusesc în Europa de Vest. Noul guvern de la Berlin a semnalat acum că va opri fluxul de gaz dacă Rusia invadează Ucraina.

Uneori, totuși, pare că SUA aproape că l-au provocat pe Putin prind declarațiile despre o probabilă invazie – inclusiv cele ale lui Biden de miercuri. O astfel de tactică ar putea crește presiunea asupra liderului rus, dar este un risc uriaș.

Președintele american Joe Biden, susținut de întreaga putere simbolică a alianței occidentale, este blocat într-o confruntare cu președintele rus Vladimir Putin, care folosește Ucraina ca ostatic pentru a încerca să forțeze SUA să renegocieze rezultatul stabilit al Războiului Rece, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Niciunul nu clipește. A face acest lucru poate fi imposibil, având în vedere mizele politice uriașe pe care ambii au pariat.

Cele două puteri nucleare de top ale lumii se duelează în cel mai tensionat test de voință de la căderea Uniunii Sovietice. O invazie a Rusiei în Ucraina ar putea declanșa cea mai mare ciocnire a armatelor convenționale obișnuite din Europa de la al Doilea Război Mondial. 

În joc pentru americani se află credibilitatea Occidentului, percepțiile despre puterea globală a SUA și posibilitatea unor consecințe secundare - de exemplu, o creștere a prețurilor la energie, alimentată de criză.

Pentru a încerca să detensioneze situația, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit vineri la Geneva.

Dar, chiar la începutul întâlnirii, Lavrov i-a spus lui Blinken că Moscova „nu se așteaptă la un progres” din aceste discuții, ci așteaptă „răspunsuri la propunerile” sale.

SUA își mențin refuzul de a accepta concesiile cerute de Putin, care ar compromite grav NATO. Iar amenințările SUA cu sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta invadează Ucraina, și încercarea de a-i oferi lui Putin o rampă de ieșire nu au funcționat. 

În schimb, guvernul de la Kiev spune că Rusia aproape a finalizat acumularea de forțe care ar permite o invazie la scară largă.

Liderul de la Kremlin, care are 100.000 de soldați la granițele Ucrainei, ține lumea în expectativă, cu obișnuita sa tehnică de a-i dezechilibra pe adversari.

Unii analiști cred că liderul rus blufează și că a creat amenințarea cu invazia pentru a fi pe picior de egalitate în discuțiile cu SUA. Alții văd o încercare de a destabiliza Ucraina sau un spectacol menit să-i crească popularitatea în țară.

Dar Putin poate simți, de asemenea, slăbiciune în SUA și diviziune în Europa și vede că, dacă vrea să distrugă speranțele Ucrainei pentru un viitor pro-occidental, acum este momentul.

„Singurul lucru în care am încredere este că decizia este în totalitate, exclusiv, complet, o decizie a lui Putin”, a spus Biden în timpul unei conferințe de presă de la Casa Albă.

„Nimeni altcineva nu va lua acea decizie; nimeni altcineva nu va influența acea decizie. El ia acea decizie”, a subliniat președintele SUA.

Ucraina este foarte importantă pentru liderul rus. Pentru fostul ofițer KGB, dispariția Uniunii Sovietice a fost un dezastru istoric. El a interpretat expansiunea NATO spre est ca fiind umilirea unei mari civilizații. 

Aceasta explică de ce a cerut concesii pe care Biden nu le poate accepta niciodată - inclusiv asigurarea că Ucraina nu a adera niciodată la NATO și cererea de a retrage trupele și armamentul occidental din fostele state ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia și România, pe care le consideră o amenințare la adresa securității Rusiei.

În ultimul deceniu, Putin a încercat să recreeze vechea sferă de influență a Rusiei asupra fostelor state sovietice precum Ucraina. Schema a avut ca rezultat anexarea Crimeei, teritoriu suveran al Ucrainei, în 2014. Putin a sprijinit de asemenea suprimarea protestelor politice din Belarus și Kazahstan. 

Având în vedere propriul său regim autocratic, este, de asemenea, clar că o democrație înfloritoare, prosperă, orientată spre vest în Ucraina este intolerabilă: ar putea deveni un exemplu pentru rușii obosiți de domnia lui îndelungată, corupție și represiune.

O altă miză a lui Putin este pătarea prestigiului Occidentului și mai ales al Statelor Unite. Tot aici intervin eforturile sale de a influența alegerile din SUA. Candidatul pe care l-a susținut și care i-a făcut jocul ca președinte, Donald Trump, conduce acum un atac asupra democrației americane care coincide cu obiectivele lui Putin. 

Iar Biden este slăbit pe plan intern acum, deoarece Trump s-a asigurat că este văzut ca un președinte ilegitim de milioane de cetățeni. Putin nu ar fi putut niciodată spera la un asemenea rezultat.

Pe de altă parte, Joe Biden a petrecut săptămâni întregi încercând să-i unească pe aliații occidentali, pe care Putin încearcă să-i dezbine, pentru a adopta un pachet de sancțiuni care ar separa efectiv Rusia de economia occidentală. 

Acesta este motivul pentru care declarațiile lui Biden de la conferința de presă miercuri au fost atât de dăunătoare, pentru că practic a recunoscut că nu toți liderii occidentali sunt de aceeași părere.

Este însă adevărat. Președintele francez Emmanuel Macron, de exemplu, a cerut săptămâna aceasta un canal european pentru Putin, oferindu-i președintelui rus o oportunitate de divizare pe care să o exploateze.

Unul dintre cele mai curioase aspecte ale abordării SUA cu privire la criza din Ucraina a fost retorica alarmistă a SUA privind o invazie iminentă și scurgerile de informații despre acumularea de trupe rusești. 

Este greu de spus dacă administrația își asigură acoperirea politică pentru a arăta că nu a fost luată prin surprindere dacă tancurile rusești trec granița.

De asemenea, Washingtonul ar putea accentua amenințarea pentru a-i constrânge pe europeni să fie de acord cu sancțiunile. De exemplu, SUA au fost mult timp în dezacord cu Germania din cauza gazoductului Nord Stream 2, construit pentru a transporta gazul rusesc în Europa de Vest. Noul guvern de la Berlin a semnalat acum că va opri fluxul de gaz dacă Rusia invadează Ucraina.

Uneori, totuși, pare că SUA aproape că l-au provocat pe Putin prind declarațiile despre o probabilă invazie – inclusiv cele ale lui Biden de miercuri. O astfel de tactică ar putea crește presiunea asupra liderului rus, dar este un risc uriaș.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 ianuarie, 10:54
21
4 805

Conducerea țării îl ocolește pe Putin? Răspunsul Nataliei Gavrilița

20 ianuarie, 10:54
21
4 805

Conducerea țării nu evită o comunicare la nivel înalt cu Federația Rusă, în contextul crizei energetice.

Conducerea țării îl ocolește pe Putin? Răspunsul Nataliei GavrilițaColaj: știri.md

Prim-ministra Natalia Gavrilița spune că guvernarea este deschisă, iar informațiile precum că s-ar evita o întâlnire la nivel înalt este un fals, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Este un fals, noi suntem deschiși să discutăm la cel mai înalt nivel. În contextul crizei gazelor. Am scris și eu scrisori omologului meu și șefa statului a avut conversații telefonice cu reprezentanții Guvernului Rusiei și viceprim-ministrul Spînu a avut discuții. 

Chiar ieri oricum avem o delegație de la MAEIE care a mers în Rusia, s-a discutat despre organizarea comisiei moldo-ruse, discuțiile au fost pozitive, nu este în niciun caz un refuz de la Moldova pentru a aborda aceste teme, în aceste discuții va asigur că preocuparea este promovarea interesului național și al cetățenilor”, a spus Gavrilița.

În aceste clipe, prim-ministra Natalia Gavrilița se află în Parlament și cere votul pentru instituirea stării de urgență.

Prim-ministra Natalia Gavrilița spune că guvernarea este deschisă, iar informațiile precum că s-ar evita o întâlnire la nivel înalt este un fals, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Este un fals, noi suntem deschiși să discutăm la cel mai înalt nivel. În contextul crizei gazelor. Am scris și eu scrisori omologului meu și șefa statului a avut conversații telefonice cu reprezentanții Guvernului Rusiei și viceprim-ministrul Spînu a avut discuții. 

Chiar ieri oricum avem o delegație de la MAEIE care a mers în Rusia, s-a discutat despre organizarea comisiei moldo-ruse, discuțiile au fost pozitive, nu este în niciun caz un refuz de la Moldova pentru a aborda aceste teme, în aceste discuții va asigur că preocuparea este promovarea interesului național și al cetățenilor”, a spus Gavrilița.

În aceste clipe, prim-ministra Natalia Gavrilița se află în Parlament și cere votul pentru instituirea stării de urgență.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 ianuarie, 06:15
8
2 210

Biden: Cred că Putin va intra în Ucraina. Trebuie sa facă o mișcare

20 ianuarie, 06:15
8
2 210

Președintele Joe Biden a prezis miercuri o invazie rusească în Ucraina, spunând că Vladimir Putin „trebuie să facă ceva”, în contextul comasării a peste 127.000 de soldați la granița ucraineană. „Încearcă să își găsească locul în lume, între Occident și China”, a mai spus președintele SUA, despre omologul său.

Biden: Cred că Putin va intra în Ucraina. Trebuie sa facă o mișcareFoto: cnn.com

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă de la Casa Albă, care marchează un an de mandat. Întrebat despre intențiile lui Vladimir Putin, Biden a declarat: „Nu sunt atât de convins că știe ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”. Joe Biden a sugerat că o „incursiune minoră” ar provoca un răspuns mai mic decât o invazie la scară largă a țării, transmite CNN, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Încearcă să-și găsească locul în lume între China și Occident”, a spus Biden.

Predicția lui Biden privind o invazie este cea mai fermă recunoaștere de până acum că Statele Unite au convingerea că Putin va ataca Ucraina.

După ce a vorbit cu Putin de două ori luna trecută, Biden a spus că este de părere că omologul său a înțeles bine sancțiunile economice pe care Occidentul se pregătește să le impună.

„Nu a văzut niciodată sancțiuni precum cele pe care am promis că le vom impune dacă atacă”, a declarat președintele american, adăugând că nivelul sancțiunilor va depinde de cum arată invazia rusească.

„Dacă fac cu adevărat ceea ce sunt capabili să facă cu forțele adunate la graniță, va fi un dezastru pentru Rusia dacă va invada în continuare Ucraina. Aliații și partenerii noștri sunt gata să impună costuri severe și semnificative împotriva Rusiei și economiei sale”, a spus Biden.

Incursiune sau invazie rusească

Președintele Statelor Unite a vorbit însă despre păreri diferite între aliații NATO, atunci când vine vorba despre o incursiune a Rusiei.

Explicând referirea la o „incursiune minoră” care a provocat o discuție între aliații occidentali cu privire la modul de răspuns, Biden a sugerat că părerile diferite din interiorul alianței NATO ar putea duce la o dezbatere asupra sancțiunilor impuse Rusiei pentru acțiunile din Ucraina, dacă nu este vorba de o invazie la scară largă.

„Există diferențe în ceea ce țările sunt dispuse să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă. (...) Dacă forțele ruse trec granița ucigând ucraineni, asta schimbă totul”, a mai spus președintele SUA.

Președintele american a mai precizat că dacă Rusia va ataca, SUA vor trimite trupe suplimentare în Polonia și România.

Ucraina a avertizat miercuri că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment, lucru susținut și de secretarul de stat american, aflat într-o vizită la Kiev, înaintea unei întâlniri cu omologul său din Rusia.

Rusia are 127.000 de militari la granița cu Ucraina

Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.

„Puterea totală a grupului Forțelor Armate ale Federației Ruse pe direcția ucraineană este de peste 106.000 de militari. Împreună cu componenta aeriană și maritimă, numărul total este de peste 127.000 de militari”, se arată în evaluarea părții ucrainene.

Raportul numește situația ca fiind „dificilă”. Informațiile militare ucrainene arată că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și din est la granița de vest „în mod permanent”.

La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la graniță, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.

Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuţiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat miercuri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina.

„Noi nu efectuăm decât manevre şi transferăm trupe pe propriul teritoriu. Şi vom face asta în continuare”, a spus Riabkov, citat de TASS.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă de la Casa Albă, care marchează un an de mandat. Întrebat despre intențiile lui Vladimir Putin, Biden a declarat: „Nu sunt atât de convins că știe ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”. Joe Biden a sugerat că o „incursiune minoră” ar provoca un răspuns mai mic decât o invazie la scară largă a țării, transmite CNN, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Încearcă să-și găsească locul în lume între China și Occident”, a spus Biden.

Predicția lui Biden privind o invazie este cea mai fermă recunoaștere de până acum că Statele Unite au convingerea că Putin va ataca Ucraina.

După ce a vorbit cu Putin de două ori luna trecută, Biden a spus că este de părere că omologul său a înțeles bine sancțiunile economice pe care Occidentul se pregătește să le impună.

„Nu a văzut niciodată sancțiuni precum cele pe care am promis că le vom impune dacă atacă”, a declarat președintele american, adăugând că nivelul sancțiunilor va depinde de cum arată invazia rusească.

„Dacă fac cu adevărat ceea ce sunt capabili să facă cu forțele adunate la graniță, va fi un dezastru pentru Rusia dacă va invada în continuare Ucraina. Aliații și partenerii noștri sunt gata să impună costuri severe și semnificative împotriva Rusiei și economiei sale”, a spus Biden.

Incursiune sau invazie rusească

Președintele Statelor Unite a vorbit însă despre păreri diferite între aliații NATO, atunci când vine vorba despre o incursiune a Rusiei.

Explicând referirea la o „incursiune minoră” care a provocat o discuție între aliații occidentali cu privire la modul de răspuns, Biden a sugerat că părerile diferite din interiorul alianței NATO ar putea duce la o dezbatere asupra sancțiunilor impuse Rusiei pentru acțiunile din Ucraina, dacă nu este vorba de o invazie la scară largă.

„Există diferențe în ceea ce țările sunt dispuse să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă. (...) Dacă forțele ruse trec granița ucigând ucraineni, asta schimbă totul”, a mai spus președintele SUA.

Președintele american a mai precizat că dacă Rusia va ataca, SUA vor trimite trupe suplimentare în Polonia și România.

Ucraina a avertizat miercuri că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment, lucru susținut și de secretarul de stat american, aflat într-o vizită la Kiev, înaintea unei întâlniri cu omologul său din Rusia.

Rusia are 127.000 de militari la granița cu Ucraina

Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.

„Puterea totală a grupului Forțelor Armate ale Federației Ruse pe direcția ucraineană este de peste 106.000 de militari. Împreună cu componenta aeriană și maritimă, numărul total este de peste 127.000 de militari”, se arată în evaluarea părții ucrainene.

Raportul numește situația ca fiind „dificilă”. Informațiile militare ucrainene arată că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și din est la granița de vest „în mod permanent”.

La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la graniță, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.

Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuţiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat miercuri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina.

„Noi nu efectuăm decât manevre şi transferăm trupe pe propriul teritoriu. Şi vom face asta în continuare”, a spus Riabkov, citat de TASS.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 16:33
0
235

Vladimir Putin îl va informa pe Xi Jinping despre discuțiile Rusia – NATO

18 ianuarie, 16:33
0
235

Președintele rus, Vladimir Putin, îl va informa pe omologul său chinez, Xi Jinping, cu privire la discuțiile dintre Moscova și NATO, atunci când se va deplasa la Beijing, luna viitoare, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Vladimir Putin îl va informa pe Xi Jinping despre discuțiile Rusia – NATOFoto: Profimedia

Putin urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, pe 4 februarie, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rusia și China s-au apropiat din ce în ce mai mult pe măsură ce ambele au fost supuse unor presiuni tot mai mari din partea Occidentului: Moscova – din cauza consolidării militare în apropierea Ucrainei și Beijingul – din cauza comerțului și a drepturilor omului.

Mişcările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie.

Moscova neagă că are un asemenea plan, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.

Rusia a anunţat marţi că ambasada sa la Kiev funcţionează în regim normal, după ce cotidianul The New York Times a relatat că Moscova a început evacuarea familiilor personalului său diplomatic din Ucraina, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.

Publicaţia americană a citat o oficialitate ucraineană potrivit căreia 18 persoane, majoritatea membri ai familiilor diplomaţilor ruşi, au părăsit Ucraina pe 5 ianuarie. Conform aceleiaşi surse, în următoarele zile alte aproximativ 30 de persoane au părăsit ambasada Rusiei de la Kiev şi consulatul rus de la Liov (vestul Ucrainei).

De asemenea, The New York Times a scris că diplomaţilor de la alte două consulate li s-a transmis să se pregătească să părăsească Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe rus nu a făcut comentarii legate de informaţiile despre consulate, dar a precizat pentru Interfax că ambasada sa la Kiev funcţionează normal, fără însă a oferi alte detalii.

De partea sa, Ministerul de Externe ucrainean a menţionat că nu a primit vreo informaţie de la Moscova în legătură cu evacuarea diplomaţilor ruşi aflaţi la post în Ucraina şi că Kievul nu are nicio intenţie de a-şi evacua diplomaţii din Rusia.

Putin urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, pe 4 februarie, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rusia și China s-au apropiat din ce în ce mai mult pe măsură ce ambele au fost supuse unor presiuni tot mai mari din partea Occidentului: Moscova – din cauza consolidării militare în apropierea Ucrainei și Beijingul – din cauza comerțului și a drepturilor omului.

Mişcările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie.

Moscova neagă că are un asemenea plan, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.

Rusia a anunţat marţi că ambasada sa la Kiev funcţionează în regim normal, după ce cotidianul The New York Times a relatat că Moscova a început evacuarea familiilor personalului său diplomatic din Ucraina, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.

Publicaţia americană a citat o oficialitate ucraineană potrivit căreia 18 persoane, majoritatea membri ai familiilor diplomaţilor ruşi, au părăsit Ucraina pe 5 ianuarie. Conform aceleiaşi surse, în următoarele zile alte aproximativ 30 de persoane au părăsit ambasada Rusiei de la Kiev şi consulatul rus de la Liov (vestul Ucrainei).

De asemenea, The New York Times a scris că diplomaţilor de la alte două consulate li s-a transmis să se pregătească să părăsească Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe rus nu a făcut comentarii legate de informaţiile despre consulate, dar a precizat pentru Interfax că ambasada sa la Kiev funcţionează normal, fără însă a oferi alte detalii.

De partea sa, Ministerul de Externe ucrainean a menţionat că nu a primit vreo informaţie de la Moscova în legătură cu evacuarea diplomaţilor ruşi aflaţi la post în Ucraina şi că Kievul nu are nicio intenţie de a-şi evacua diplomaţii din Rusia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 11:19
9
864

Șalaru: Dacă nu hrănim propria armată, riscăm să hrănim armata lui Putin

18 ianuarie, 11:19
9
864

În contextul situației privind securitatea din regiune, fostul ministrul al Apărării, Anatol Șalaru, accentuează necesitatea întăririi Armatei Naționale.

Șalaru: Dacă nu hrănim propria armată, riscăm să hrănim armata lui PutinFoto: deschide.md

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ex-ministrul menționează că sistemul de securitate din Republica Moldova este nepregătit, cu armament învechit, dar și cu o neutralitate șubredă, iar tot ce putem face acum e să ne rugăm să nu înceapă un război, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

„Estul Europei se transformă ușor, ușor într-un butoi cu pulbere nu doar al bătrânului continent ci al întregului sistem internațional. Din păcate, Republica Moldova este, din nou, „prinsă” pe picior greșit, iar anii de subfinanțare a Armatei Naționale, ca și a întregului sistem de securitate, își arată efectele. 

Suntem nepregătiți, cu armament învechit, cu o neutralitate șubredă, cu trupe străine pe teritoriul nostru și tot ce putem face la acest moment este sa ne rugăm să nu înceapă un război în epicentrul căruia am ajunge mai devreme sau mai târziu. 

În contextul în care noile tehnologii dictează modul de ducere a războiului și mai toate țările din regiune investesc masiv în apărare doar patriotismul și dedicația ofițerilor noștri sunt insuficiente”, scrie Anatol Șalaru. 

În acest sens, Anatol Șalaru sugerează conducerii statului să aloce resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și Armatei Naționale. 

„Cu siguranță, Maia Sandu și actuala guvernare nu puteau recupera într-un an tot ce nu s-a făcut în 30 de ani, dar, totuși, o nouă strategie de securitate și alocarea de resurse peste ce s-a oferit acum era necesară. Puține sunt țările care pot face față Rusiei însă o armată pregătită și bine echipata ar mări costurile agresorului în caz de invazie. 

Traversăm o criză economică majoră, dictată de prețurile mari la energie și gaze iar sprijinirea populației este necesară, dar apărarea națională nu este mai prejos. 

Cât mai este timp trebuie alocate resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și mai ales întărirea Armatei Naționale. Dacă nu ne vom hrăni propria armată riscăm să hrănim armata lui Putin”, a conchis ex-ministrul. 

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ex-ministrul menționează că sistemul de securitate din Republica Moldova este nepregătit, cu armament învechit, dar și cu o neutralitate șubredă, iar tot ce putem face acum e să ne rugăm să nu înceapă un război, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

„Estul Europei se transformă ușor, ușor într-un butoi cu pulbere nu doar al bătrânului continent ci al întregului sistem internațional. Din păcate, Republica Moldova este, din nou, „prinsă” pe picior greșit, iar anii de subfinanțare a Armatei Naționale, ca și a întregului sistem de securitate, își arată efectele. 

Suntem nepregătiți, cu armament învechit, cu o neutralitate șubredă, cu trupe străine pe teritoriul nostru și tot ce putem face la acest moment este sa ne rugăm să nu înceapă un război în epicentrul căruia am ajunge mai devreme sau mai târziu. 

În contextul în care noile tehnologii dictează modul de ducere a războiului și mai toate țările din regiune investesc masiv în apărare doar patriotismul și dedicația ofițerilor noștri sunt insuficiente”, scrie Anatol Șalaru. 

În acest sens, Anatol Șalaru sugerează conducerii statului să aloce resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și Armatei Naționale. 

„Cu siguranță, Maia Sandu și actuala guvernare nu puteau recupera într-un an tot ce nu s-a făcut în 30 de ani, dar, totuși, o nouă strategie de securitate și alocarea de resurse peste ce s-a oferit acum era necesară. Puține sunt țările care pot face față Rusiei însă o armată pregătită și bine echipata ar mări costurile agresorului în caz de invazie. 

Traversăm o criză economică majoră, dictată de prețurile mari la energie și gaze iar sprijinirea populației este necesară, dar apărarea națională nu este mai prejos. 

Cât mai este timp trebuie alocate resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și mai ales întărirea Armatei Naționale. Dacă nu ne vom hrăni propria armată riscăm să hrănim armata lui Putin”, a conchis ex-ministrul. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 19:40
3
515

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazie

14 ianuarie, 19:40
3
515

Statele Unite au informații că Rusia a pregătit un grup de agenți pentru a desfășura o operațiune sub acoperire în estul Ucrainei, în încercarea de a crea un pretext pentru o invazie, relatează CNN, care citează, vineri, sub anonimat, un oficial american.

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazieFoto: Profimedia

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...