Bilanțul de frontieră în 2018
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
16 Feb. 15:4042
Bilanțul de frontieră în 2018

Frontiera de stat a fost traversată în anul 2018, la intrarea în Republica Moldova, de 4,3 milioane de cetățeni străini, cu 11,7 la sută mai mult decât în anul precedent, arată date ale Biroului Național de Statistică (BNS).

  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
42
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
233

Italia pune condiţii pentru a accepta debracarea migranţilor salvaţi

Italia a decis să condiţioneze debarcarea migranţilor pe care navele operaţiunii navale europene Sophia îi salvează pe Mediterana de preluarea acestor migranţi şi de către alte state europene.

'Italia nu mai vrea să fie singura ţară de debarcare a migranţilor salvaţi pe mare de propriile unităţi navale', a afirmat ministrul italian de externe, Enzo Moavero Milanesi, într-o scrisoare adresată şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Şi premierul italian, Giuseppe Conte, i-a transmis la rândul său o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care menţionează că Italia va accepta debarcarea migranţilor pe teritoriul ei numai cu condiţia ca alte state ale UE să preia o parte din ei.

Poziţia Italiei şi implicaţiile acesteia sunt discutate vineri la Bruxelles de ambasadorii statelor UE. Ministrul italian de externe a cerut oficial şi revizuirea mandatului operaţiunii Sophia, aflată în prezent sub comandament italian.

Italia a condiţionat şi săptămâna trecută debarcarea a 450 de migranţi salvaţi pe Mediterana de preluarea lor şi de alte state membre ale UE, astfel că Franţa, Germania, Spania, Portugalia şi Malta au acceptat fiecare să preia câte un grup de 50 de migranţi.

Într-o scrisoare de răspuns trimisă premierului italian, Juncker a estimat că 'aceste soluţii ad hoc nu pot fi durabile pe termen lung', el pledând pentru o soluţie permanentă şi a promis ca va continua să caute ţări voluntare care să preia migranţi.

La ultimul summit european de la sfârşitul lunii iunie liderii europeni au evocat posibilitatea de a fi create 'platforme regionale de debarcare' în state terţe, unde migranţii salvaţi pe Mediterana să rămână până la soluţionarea cererilor lor de azil. Propunerea a fost transmisă către Egipt, Tunisia şi Maroc, dar toate aceste ţări au refuzat-o, un refuz venind vineri şi din partea Libiei, ţara traversată de majoritatea migranţilor care vin din Africa şi pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului oricum nu ar considera-o ca fiind o ţară 'sigură' unde să poată fi create tabere pentru migranţi.

Liderii UE au evocat şi posibilitatea creării unor 'centre controlate' pe teritoriul european, unde să fie transferate persoanele salvate pe mare. Migranţii care pot beneficia de protecţie ar urma să fie transferaţi apoi către alte state membre ale UE 'pe bază voluntară'.

Dar statele blocului comunitar mai trebuie să convină şi asupra modalităţilor practice ale unor asemenea iniţiative care la ora actuală sunt neclare şi interpretate diferit în capitalele europene.

Prin urmare, Comisia Europeană a anunţat că 'în săptămânile următoare' va înainta statelor membre propuneri privind 'centrele controlate din UE şi cooperarea între statele membre şi UE în materie de căutare şi salvare'.