În Franța și în Europa, amenințarea teroristă iraniană se extinde

Operațiune nocturnă, exploziv artizanal, telefoane mobile... Ancheta judiciară privind atentatul dejucat de la Bank of America, din 28 martie, la Paris (arondismentul 8), va demonstra oare, într-o zi, o implicare iraniană? În acest stadiu, nu a fost dovedită nicio legătură directă cu regimul de la Teheran. Dar, potrivit informațiilor BFM TV, serviciile de informații suspectează Iranul că ar fi comanditarul, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Încă din 1 aprilie, Parchetul Național Antiterorist (PNAT) a legat această tentativă de atentat de o grupare pro-iraniană, Harakat Ashab Al-Yamin Al-Islamiya (HAYI). Acesta difuzase, pe un canal Telegram, la 21 martie, un videoclip, amenințând direct instituția bancară. Serviciile antiteroriste franceze consideră astăzi HAYI ca fiind un proxy al Teheranului care operează din Europa.

Mai multe atacuri revendicate în Europa

Apărut brusc în martie 2026, grupul HAYI a dat rapid dovadă de un activism virulent și transfrontalier. Pe Telegram, acesta revendică atacuri cu explozivi împotriva diverselor ținte evreiești, israeliene sau americane atât în Franța, cât și în Țările de Jos și în Belgia.

Pe 9 martie, o bombă a explodat în fața unei sinagogi din Liège. Pe 12, a fost atacată o sinagogă din Rotterdam. Pe 14, o școală evreiască din Amsterdam. Germania și Macedonia de Nord au fost, de asemenea, vizate în aprilie. 

Unele dintre aceste fapte sunt filmate. Videoclipurile de amenințare ale HAYI – locurile fiind indicate pe Google Maps printr-o țintă roșie care clipește – sunt însoțite de mesaje înspăimântătoare: „Plecați înainte să fie prea târziu. Este ultimul avertisment, părăsiți banca imediat”, amenință, de exemplu, un mesaj din 21 martie, care vizează Bank of America. Unele videoclipuri arată exploziile. 

Mesajele HAYI afișează logo-uri similare cu cele ale Hezbollahului, ale milițiilor șiite irakiene și ale Gărzilor Revoluției Iraniene. La sfârșitul lunii martie, serviciile franceze au înregistrat 10 atacuri probabil comise de această grupare pro-iraniană în Europa. Astăzi ar fi aproximativ cincisprezece. Ultimul act revendicat de HAYI: o tentativă de incendiere a sediului postului de televiziune „Iran International” din Londra, pe 15 aprilie.

„Răspuns asimetric” din partea Teheranului

Această creștere bruscă a actelor teroriste în Europa pare a fi „răspunsul asimetric” al Teheranului la război, analizează surse din domeniul securității contactate de BFMTV. Comandamentul militar iranian a fost decimat de bombardamente, în special cel al Ministerului iranian al Informațiilor, responsabil cu misiunile violente în străinătate. 

Probabil că s-a dat undă verde agenților săi sub acoperire din Europa, pentru ca aceștia să comită acțiuni de răzbunare fără a mai fi nevoie să fie activați de Teheran, analizează aceste surse: „Probabil că au deschis porțile pentru orice tip de acțiune.” 

„Ne temem, de asemenea, că anumite persoane de pe teritoriul nostru se vor radicaliza, fie că sunt șiiți, fie că sunt irakieni”, avertizează un alt interlocutor. Ministerul de Interne consideră ca un fapt cert că amenințarea iraniană este în creștere. Acest lucru este legat, printre altele, de faptul că Franța găzduiește pe teritoriul său foști combatanți ai milițiilor șiite irakiene. Cincisprezece persoane sunt supravegheate îndeaproape pentru presupusa lor loialitate față de rețelele iraniene sau față de Hezbollahul libanez.

Recrutări în mediul infracționalității din cercurile de minori

Iranul acționează sub acoperire. De obicei, regimul recurge la o rețea de intermediari pentru acțiunile sale violente din străinătate, pentru a putea practica „negarea plauzibilă”. Forța Al-Qods – unitatea de elită a Gărzii Revoluției Islamice – recrutează, în general, persoane provenite din mediul infracțional minor. De fapt, cei patru suspecți reținuți la Paris la sfârșitul lunii martie – trei minori și un major – puși sub acuzare și închiși pentru „asociere în scopul comiterii de acte teroriste”, par a fi departe de intrigile iraniene. 

Potrivit unor surse judiciare consultate de BFMTV, cei trei minori, fără antecedente penale, au explicat că au fost recrutați pe 26 martie de un „maghrebin” pe care îl numesc „Cel Mare”. 

Acesta din urmă, singurul major din grup, Walik D., în vârstă de 21 de ani, este cunoscut pentru fapte de trafic de droguri. El le-a explicat celor trei adolescenți că a primit bani de la o terță persoană pentru a plasa o petardă la zidul clădirii unei foste iubite infidele. El le-ar fi dat o parte din sumă. 

În noaptea de 27 spre 28 martie, doi dintre recruții săi au plasat dispozitivul exploziv, compus dintr-o petardă puternică și o canistră cu benzină, în fața clădirii de la numărul 51 de pe strada La Boétie, sediul Bank of America. Dispozitivul „ar fi putut genera, în momentul exploziei, o minge de foc puternică cu un diametru de câțiva metri și ar fi putut provoca un incendiu”, potrivit Parchetului Național Antiterorist.

Schimburi de focuri în Olanda

Implicarea unei puteri străine a fost suspectată mai direct în alte atacuri din Europa. Pe 8 martie, ambasada Statelor Unite din Oslo, Norvegia, a fost ținta unui atentat cu bombă. Trei frați de origine irakiană și norvegiană, toți șiiți, au fost arestați după trei zile. Cel mai mic dintre frați a recunoscut că a plasat dispozitivul exploziv. 

Dar celula HAYI nu se ocupă doar de explozivi. Serviciile de informații o suspectează, de asemenea, de implicare într-un schimb de focuri în Țările de Jos. Pe 19 martie, puțin înainte de ora 7 dimineața, domnul Z. S., un polițist de origine iraniană în vârstă de 36 de ani, a fost ținta unor focuri de armă într-o piață din Schoonhoven (Olanda de Sud). „A fost grav rănit”, a relatat poliția olandeză, care investighează pista teroristă. Se pare că ucigașii l-au atras într-o ambuscadă. 

O tentativă de asasinat care a reînviat amintirea unei alte tentative, comisă cu doi ani și jumătate înainte. Pe 9 noiembrie 2023, în Spania, Alego Vidal-Quadras, fost vicepreședinte al Parlamentului European, a fost victima unui atac armat în apropierea domiciliului său din Madrid. Potrivit informațiilor BFM TV, asasinii plătiți, provenind din lumea interlopă marocană, sunt bănuiți că au fost recrutați de o celulă iraniană stabilită în Țările de Jos. 

Cu o lună înainte, serviciile de informații europene detectaseră sosirea unui comando al Forțelor Al-Qods în Europa. În aceeași perioadă, un membru al mafiei DZ din Marsilia fusese recrutat pentru a provoca incendii la firme care au legătură cu Israelul în Franța.