14 ianuarie, 13:34
0
214

HBO Max și CNN Films lansează documentarul Navalnîi

14 ianuarie, 13:34
0
214

Documentarul "Navalnîi" despre politica rusă va fi lansat de HBO Max și CNN Films. Anunţul a fost făcut chiar de activistul rus de opoziţie, Alexei Navalnîi, pe contul său de Instagram.

HBO Max și CNN Films lansează documentarul NavalnîiFoto: Captură video

Filmul prezintă cazul otrăvirii cu noviciok a lui Navalnîi, tratamentul pe care l-a urmat în Germania și revenirea în Rusia. Sloganul documentarului este: Otrava lasă mereu urme, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Pelicula a fost realizată de documentaristul canadian Daniel Roer, care a descris-o drept „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

Pe contul său de Instagram, Alexei Navalnîi a scris că intenţiona să meargă la premieră în smoking și cu un pahar de șampanie, dar că e nevoit să îşi petreacă ziua în închisoare, îmbrăcat în zeghe și cu o cană de ceai. 

El a menţionat că "filmul este gata și cu siguranță îl veți urmări înaintea mea. Premiera mondială va avea loc foarte curând".

Filmul prezintă cazul otrăvirii cu noviciok a lui Navalnîi, tratamentul pe care l-a urmat în Germania și revenirea în Rusia. Sloganul documentarului este: Otrava lasă mereu urme, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Pelicula a fost realizată de documentaristul canadian Daniel Roer, care a descris-o drept „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

Pe contul său de Instagram, Alexei Navalnîi a scris că intenţiona să meargă la premieră în smoking și cu un pahar de șampanie, dar că e nevoit să îşi petreacă ziua în închisoare, îmbrăcat în zeghe și cu o cană de ceai. 

El a menţionat că "filmul este gata și cu siguranță îl veți urmări înaintea mea. Premiera mondială va avea loc foarte curând".

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 13:13
10
671

HBO a filmat documentarul „Navalny” care nu va fi disponibil în Rusia

18 ianuarie, 13:13
10
671

HBO Max și CNN Films au filmat documentarul „Navalny” despre politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi. Filmul descrie istoria otrăvirii, tratamentul acestuia și revenirea în Rusia.

HBO a filmat documentarul „Navalny” care nu va fi disponibil în RusiaFoto: ukrinform.ru

„Această zi aveam de gând să o petrec frumos și chitit – în costum, cu un pahar de șampanie la premieră, însă voi fi ca de obicei în cizme, în robă (salopetă) de deținut și cu o cană de ceai”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Filmul a fost regizat de realizatorul canadian de documentar Daniel Roer. El însuși a calificat lucrarea ca fiind „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

O dată de lansare a premierei nu a fost încă anunțată. Pe contul de Instagram al lui Aleksei Navalnîi scrie că „iată-iată”. În aceeași postare, recunoaște că și-ar fi dorit să sărbătorească evenimentul altfel.

„Nu-i nimic, pentru că asta va face istoria filmului și mai bună, iar șampanie veți bea Dvs. Câteva luni – din momentul ieșirii din comă și până la arest – mi s-a tot spus o frază care începea să mă deranjeze: În jurul tău se întâmplă lucruri nebune, ca în film. Trebuie neapărat să filmați un documentar despre asta. Neapărat. Neapărat. Neapărat. Foarte mult îmi doream să le spun tuturor: Dați-mi pace, deja se filmează. Însă nu aveam voie, pentru că era un secret”.

Aleksei Navalnîi a mai glumit și pe faptul că biblioteca închisorii în care este deținut nu este abonată la HBO Max, ceea ce înseamnă că nu va putea vedea documentarul. În context, este de menționat că acesta, în general, nu va fi disponibil în Rusia. Majoritatea conținutului serviciului este afișat de Amediateka.

Peste o zi, tot prin intermediul contului său de Instagram, Aleksei Navalnîi a scris că nu știe când se va finaliza „călătoria sa cosmică” și dacă se va finaliza, pentru că a fost anunțat că un nou dosar împotriva lui va fi trimis în instanță de procurorii ruși și că se mai pregătește unul, unde el este acuzat de extremism și terorism.

„Așa că eu fac parte din lista de cosmonauți care nu numără zilele până la sfârșitul misiunii”.

Amintim că s-a împlinit un an de când politicianul a fost arestat la sosirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii cu substanța toxică Noviciok. A fost încătușat pentru că a încălcat eliberarea condiționată într-un dosar de fraudă financiară, fiind pedepsit cu peste 2 ani de închisoare. Occidentul consideră că autoritățile ruse sunt motivate politic, însă Kremlinul a negat asta, inclusiv și faptul că ar sta în spatele otrăvirii opozantului.

„Această zi aveam de gând să o petrec frumos și chitit – în costum, cu un pahar de șampanie la premieră, însă voi fi ca de obicei în cizme, în robă (salopetă) de deținut și cu o cană de ceai”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Filmul a fost regizat de realizatorul canadian de documentar Daniel Roer. El însuși a calificat lucrarea ca fiind „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

O dată de lansare a premierei nu a fost încă anunțată. Pe contul de Instagram al lui Aleksei Navalnîi scrie că „iată-iată”. În aceeași postare, recunoaște că și-ar fi dorit să sărbătorească evenimentul altfel.

„Nu-i nimic, pentru că asta va face istoria filmului și mai bună, iar șampanie veți bea Dvs. Câteva luni – din momentul ieșirii din comă și până la arest – mi s-a tot spus o frază care începea să mă deranjeze: În jurul tău se întâmplă lucruri nebune, ca în film. Trebuie neapărat să filmați un documentar despre asta. Neapărat. Neapărat. Neapărat. Foarte mult îmi doream să le spun tuturor: Dați-mi pace, deja se filmează. Însă nu aveam voie, pentru că era un secret”.

Aleksei Navalnîi a mai glumit și pe faptul că biblioteca închisorii în care este deținut nu este abonată la HBO Max, ceea ce înseamnă că nu va putea vedea documentarul. În context, este de menționat că acesta, în general, nu va fi disponibil în Rusia. Majoritatea conținutului serviciului este afișat de Amediateka.

Peste o zi, tot prin intermediul contului său de Instagram, Aleksei Navalnîi a scris că nu știe când se va finaliza „călătoria sa cosmică” și dacă se va finaliza, pentru că a fost anunțat că un nou dosar împotriva lui va fi trimis în instanță de procurorii ruși și că se mai pregătește unul, unde el este acuzat de extremism și terorism.

„Așa că eu fac parte din lista de cosmonauți care nu numără zilele până la sfârșitul misiunii”.

Amintim că s-a împlinit un an de când politicianul a fost arestat la sosirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii cu substanța toxică Noviciok. A fost încătușat pentru că a încălcat eliberarea condiționată într-un dosar de fraudă financiară, fiind pedepsit cu peste 2 ani de închisoare. Occidentul consideră că autoritățile ruse sunt motivate politic, însă Kremlinul a negat asta, inclusiv și faptul că ar sta în spatele otrăvirii opozantului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 14:49
0
297

Doi aliaţi ai lui Navalnîi, declaraţi terorişti şi extremişti în Rusia

14 ianuarie, 14:49
0
297

Cei doi principali oameni de încredere ai opozantului rus Aleksei Navalnîi au fost adăugaţi pe lista oficială a "teroriştilor şi extremiştilor" întocmită de autorităţile ruse, la câteva zile după împlinirea unui an de la arestarea opozantului şi de la represiunea implacabilă care a urmat împotriva mişcării sale, relatează AFP.

Doi aliaţi ai lui Navalnîi, declaraţi terorişti şi extremişti în RusiaFoto: dw.com

Ivan Jdanov şi Leonid Volkov, care se află în exil în străinătate, sunt consideraţi de acum înainte "terorişti şi extremişti", potrivit unei liste a serviciului rus de informaţii financiare, Rosfinmonitoring, consultată vineri de AFP, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Suntem pionieri în acest gen de măgării", a reacţionat Jdanov pe Twitter.

Cei doi opozanţi, în vârstă de 33 şi, respectiv, 44 de ani, făceau parte din echipa de conducere a Fondului de luptă împotriva corupţiei (FBK) al lui Navalnîi şi din reţeaua regională a organizaţiei sale până la interzicerea acestora în iunie 2021.

Cele două organizaţii au fost etichetate drept "extremiste" de către justiţia rusă, ceea ce a dus la fuga în străinătate a celei mai mari părţi a cadrelor lor, de teama represaliilor. Dintre cei care au ales să rămână în ţară, foarte mulţi au fost arestaţi.

Aleksei Navalnîi a fost arestat în data de 17 ianuarie 2021 la Moscova, la întoarcerea din Germania, unde s-a tratat după o gravă otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok, de care el îl consideră responsabil pe Vladimir Putin.

Militantul anticorupţie de 45 de ani, cel mai cunoscut opozant al Kremlinului, a fost condamnat apoi la doi ani şi jumătate de închisoare într-un dosar de "fraude", pe care el îl denunţă ca fiind politic.

Navalnîi este vizat de asemenea de noi urmăriri penale pentru "extremism", care ar putea să-l menţină după gratii ani îndelungaţi.

Represiunea împotriva mişcării lui Navalnîi a fost urmată de presiuni crescânde împotriva mass-media critice la adresa Kremlinului şi împotriva unor organizaţii neguvernamentale nealiniate puterii, fiind desemnate totodată ca "agenţi ai străinătăţii", o etichetă care le complică enorm activitatea, cu riscul unor grave urmăriri în justiţie, notează AFP.

În decembrie, organizaţia neguvernamentală Memorial, pilon al apărării drepturilor omului şi păstrător al memoriei victimelor Gulagului, a fost interzisă de justiţia rusă pe motiv că nu şi-ar fi respectat obligaţiile de "agent al străinătăţii". În timpul pronunţării sentinţei, judecătorul a declarat că, prin dezvăluirile sale, Memorial "creează o imagine negativă statului, ceea ce provoacă un sentiment de depresie populaţiei ruse", conform Meduza.io. 

Ivan Jdanov şi Leonid Volkov, care se află în exil în străinătate, sunt consideraţi de acum înainte "terorişti şi extremişti", potrivit unei liste a serviciului rus de informaţii financiare, Rosfinmonitoring, consultată vineri de AFP, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Suntem pionieri în acest gen de măgării", a reacţionat Jdanov pe Twitter.

Cei doi opozanţi, în vârstă de 33 şi, respectiv, 44 de ani, făceau parte din echipa de conducere a Fondului de luptă împotriva corupţiei (FBK) al lui Navalnîi şi din reţeaua regională a organizaţiei sale până la interzicerea acestora în iunie 2021.

Cele două organizaţii au fost etichetate drept "extremiste" de către justiţia rusă, ceea ce a dus la fuga în străinătate a celei mai mari părţi a cadrelor lor, de teama represaliilor. Dintre cei care au ales să rămână în ţară, foarte mulţi au fost arestaţi.

Aleksei Navalnîi a fost arestat în data de 17 ianuarie 2021 la Moscova, la întoarcerea din Germania, unde s-a tratat după o gravă otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok, de care el îl consideră responsabil pe Vladimir Putin.

Militantul anticorupţie de 45 de ani, cel mai cunoscut opozant al Kremlinului, a fost condamnat apoi la doi ani şi jumătate de închisoare într-un dosar de "fraude", pe care el îl denunţă ca fiind politic.

Navalnîi este vizat de asemenea de noi urmăriri penale pentru "extremism", care ar putea să-l menţină după gratii ani îndelungaţi.

Represiunea împotriva mişcării lui Navalnîi a fost urmată de presiuni crescânde împotriva mass-media critice la adresa Kremlinului şi împotriva unor organizaţii neguvernamentale nealiniate puterii, fiind desemnate totodată ca "agenţi ai străinătăţii", o etichetă care le complică enorm activitatea, cu riscul unor grave urmăriri în justiţie, notează AFP.

În decembrie, organizaţia neguvernamentală Memorial, pilon al apărării drepturilor omului şi păstrător al memoriei victimelor Gulagului, a fost interzisă de justiţia rusă pe motiv că nu şi-ar fi respectat obligaţiile de "agent al străinătăţii". În timpul pronunţării sentinţei, judecătorul a declarat că, prin dezvăluirile sale, Memorial "creează o imagine negativă statului, ceea ce provoacă un sentiment de depresie populaţiei ruse", conform Meduza.io. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 noi, 2021 08:27
0
539

Documentarul care a rupt relațiile dintre familia regală britanică și BBC

24 noi, 2021 08:27
0
539

BBC a difuzat, luni seara, primul episod al unui documentar în două părţi intitulat „The Princes and the Press”, axat pe relaţiile cu presa ale prinţilor William, al doilea în ordinea succesiunii la tronul britanic, şi ale fratelui său, Harry, care a denunţat adesea presiunea exercitată de mass-media asupra familiei sale.

Documentarul care a rupt relațiile dintre familia regală britanică și BBCFoto: Profimedia

Potrivit presei britanice, documentarul a provocat furia familiei regale care a ameninţat că va înceta orice colaborare cu BBC pentru viitoare proiecte, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Un editorial The Guardian tratează episodul „Tiaragate” tratat în această parte a documentarului. Cu câteva zile înainte de nuntă, Meghan a decis că vrea să poarte o anumită tiară cu smaralde. Însă ducesei de Sussex nu i s-ar fi permis să poarte tiara de smarald, deoarece aceasta avea o istorie nefericită legată de Rusia, potrivit fostului corespondent al The Sun, Dan Wootton. 

Nu s-a aflat care este acea istorie și nici de ce ar trebui să conteze. Însă Wootton spune că Harry ar fi strigat la un costumier regal că „orice vrea Meghan, Meghan primește”. Acest lucru a determinat-o la rândul său pe regina să pună la colț pe cineva pentru asta.

Potrivit lui Robert Jobson, reporterul regal pentru Evening Standard, acea persoană era Harry: ea i-a spus să se calmeze. Însă Wootton, care are acces la alte surse, spune că, de fapt, regina nu l-a mustrat pe Harry, ci pe Meghan pentru comportamentul ei.

Realizatorul documentarului Amol Rajan, un republican convins, spune că ambele versiuni ale povești ar putea să nu fie adevărate. Însă această poveste ar fi scos la lumină un pact încheiat anterior între presă și Casa Regală - The Deal.

The Deal, a explicat Rajan, însemna că, în schimbul unor informații intime din interiorul casei regale, mass-media trebuia să livreze o acoperire pozitivă a evenimentelor. Astfel, presa își putea vinde marfa, iar familia regală își conserva imaginea în fața populației.

Însă este posibil ca Harry să nu fi crezut niciodată în The Deal. Tratamentul presei față de mama lui – de la interviul incomod al lui Martin Bashir, până la paparazzii care au urmărit-o până când a murit în accident – l-a făcut mai curând să urască presa. La fel și piratarea telefoanelor iubitelor sale anterioare. Un anchetator privat a declarat într-un interviu că a piratat convorbiri ale unei foste iubite pentru a afla dacă aceasta făcuse avort.

A mai existat problema rasismului. Sora premierului britanic a fost intervievată în legătură cu un editorial pe care l-a scris acum patru ani, în care a spus despre Meghan că a adus „ADN exotic” în linia de sânge Windsor. Zilele acestea a spus că nu ar fi scris astfel de lucruri, pentru că ar fi fost „rasist”.

În cele din urmă, documentarul lui Rajan îi „împinge pe britanici cu nasul adânc în lenjeria murdară a familiei regale”, scrie The Guardian.

Familia Regală a reacționat în urma documentarului

După difuzarea primei părţi, familia regală a dat publicităţii un comunicat în care declara că "o presă liberă, responsabilă şi deschisă este de o importanţă vitală pentru o democraţie sănătoasă". "Cu toate acestea, prea adesea, afirmaţii exagerate şi fără fundament provenind de la surse anonime sunt prezentate drept fapte şi este dezamăgitor că oricine, inclusiv BBC, le oferă credibilitate", au indicat într-o declaraţie comună Palatele Buckingham şi Kensignton, precum şi Clarence House, reşedinţa oficială a prinţului Charles.

Această rară luare de poziţie vine în momentul în care Prinţul Harry, în vârstă de 37 de ani, al şaselea în ordinea succesiunii la tronul britanic, a denunţat în repetate rânduri presiunea mediatică asupra familiei sale şi a transformat-o în principalul motiv al retragerii sale din familia regală, începând din aprilie 2020.

El şi soţia sa, Meghan Markle, au intentat mai multe procese tabloidelor britanice. Cei doi aşteaptă în special hotărârea într-un proces în care tabloidul Mail on Sunday a prezentat un recurs împotriva unei sentinţe anterioare referitoare la publicarea unei scrisori pe care ducesa o trimisese tatălui său, Thomas Markle, şi al cărei conţinut a fost divulgat de presă.

Relaţiile cu BBC rămân reci după de difuzarea în urmă cu peste 25 de ani a unui interviu cu Prinţesa Diana, în care aceasta afirma că sunt "trei persoane" în căsnicia ei - referindu-se la relaţia lui Charles cu Camilla Parker Bowles - şi în care recunoştea că şi ea a avut o aventură.

Potrivit presei britanice, documentarul a provocat furia familiei regale care a ameninţat că va înceta orice colaborare cu BBC pentru viitoare proiecte, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Un editorial The Guardian tratează episodul „Tiaragate” tratat în această parte a documentarului. Cu câteva zile înainte de nuntă, Meghan a decis că vrea să poarte o anumită tiară cu smaralde. Însă ducesei de Sussex nu i s-ar fi permis să poarte tiara de smarald, deoarece aceasta avea o istorie nefericită legată de Rusia, potrivit fostului corespondent al The Sun, Dan Wootton. 

Nu s-a aflat care este acea istorie și nici de ce ar trebui să conteze. Însă Wootton spune că Harry ar fi strigat la un costumier regal că „orice vrea Meghan, Meghan primește”. Acest lucru a determinat-o la rândul său pe regina să pună la colț pe cineva pentru asta.

Potrivit lui Robert Jobson, reporterul regal pentru Evening Standard, acea persoană era Harry: ea i-a spus să se calmeze. Însă Wootton, care are acces la alte surse, spune că, de fapt, regina nu l-a mustrat pe Harry, ci pe Meghan pentru comportamentul ei.

Realizatorul documentarului Amol Rajan, un republican convins, spune că ambele versiuni ale povești ar putea să nu fie adevărate. Însă această poveste ar fi scos la lumină un pact încheiat anterior între presă și Casa Regală - The Deal.

The Deal, a explicat Rajan, însemna că, în schimbul unor informații intime din interiorul casei regale, mass-media trebuia să livreze o acoperire pozitivă a evenimentelor. Astfel, presa își putea vinde marfa, iar familia regală își conserva imaginea în fața populației.

Însă este posibil ca Harry să nu fi crezut niciodată în The Deal. Tratamentul presei față de mama lui – de la interviul incomod al lui Martin Bashir, până la paparazzii care au urmărit-o până când a murit în accident – l-a făcut mai curând să urască presa. La fel și piratarea telefoanelor iubitelor sale anterioare. Un anchetator privat a declarat într-un interviu că a piratat convorbiri ale unei foste iubite pentru a afla dacă aceasta făcuse avort.

A mai existat problema rasismului. Sora premierului britanic a fost intervievată în legătură cu un editorial pe care l-a scris acum patru ani, în care a spus despre Meghan că a adus „ADN exotic” în linia de sânge Windsor. Zilele acestea a spus că nu ar fi scris astfel de lucruri, pentru că ar fi fost „rasist”.

În cele din urmă, documentarul lui Rajan îi „împinge pe britanici cu nasul adânc în lenjeria murdară a familiei regale”, scrie The Guardian.

Familia Regală a reacționat în urma documentarului

După difuzarea primei părţi, familia regală a dat publicităţii un comunicat în care declara că "o presă liberă, responsabilă şi deschisă este de o importanţă vitală pentru o democraţie sănătoasă". "Cu toate acestea, prea adesea, afirmaţii exagerate şi fără fundament provenind de la surse anonime sunt prezentate drept fapte şi este dezamăgitor că oricine, inclusiv BBC, le oferă credibilitate", au indicat într-o declaraţie comună Palatele Buckingham şi Kensignton, precum şi Clarence House, reşedinţa oficială a prinţului Charles.

Această rară luare de poziţie vine în momentul în care Prinţul Harry, în vârstă de 37 de ani, al şaselea în ordinea succesiunii la tronul britanic, a denunţat în repetate rânduri presiunea mediatică asupra familiei sale şi a transformat-o în principalul motiv al retragerii sale din familia regală, începând din aprilie 2020.

El şi soţia sa, Meghan Markle, au intentat mai multe procese tabloidelor britanice. Cei doi aşteaptă în special hotărârea într-un proces în care tabloidul Mail on Sunday a prezentat un recurs împotriva unei sentinţe anterioare referitoare la publicarea unei scrisori pe care ducesa o trimisese tatălui său, Thomas Markle, şi al cărei conţinut a fost divulgat de presă.

Relaţiile cu BBC rămân reci după de difuzarea în urmă cu peste 25 de ani a unui interviu cu Prinţesa Diana, în care aceasta afirma că sunt "trei persoane" în căsnicia ei - referindu-se la relaţia lui Charles cu Camilla Parker Bowles - şi în care recunoştea că şi ea a avut o aventură.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 noi, 2021 06:39
0
628

Lukaşenko a spus în ce condiții ar putea negocia cu Tihanovskaia

24 noi, 2021 06:39
0
628

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat într-un recent interviu pentru BBC că va negocia cu lidera opoziţiei belaruse din exil, Svetlana Tihanovskaia, numai dacă preşedintele rus Vladimir Putin va proceda într-un mod similar cu Aleksei Navalnîi.

Lukaşenko a spus în ce condiții ar putea negocia cu TihanovskaiaFoto: eadaily.com

Putin a lansat un apel către Lukaşenko să înceapă un dialog cu opoziţia belarusă la 18 noiembrie, o premieră din partea şefului statului rus. "Ştim cum este situaţia în Belarus, deşi s-a calmat pe plan intern, există totuşi probleme şi suntem conştienţi de aceasta. Desigur, lansăm un apel la un dialog între autorităţi şi opoziţie", a declarat preşedintele, vorbind la o reuniune a Colegiului Ministerului rus de Externe, potrivit agenţiilor de presă ruse, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Întrebat de jurnalistul Steve Rosenberg de la BBC dacă va da curs recomandării preşedintelui rus, Lukaşenko a răspuns: "Poate dumitale ţi-a recomandat, poate altcuiva. Mie nu mi-a recomandat nimic. Am vorbit acum mai bine de o oră cu el şi nu am auzit niciun sfat din partea lui, nicio întrebare", conform interviului, care a fost dat publicităţii integral luni.

"Pot face o paralelă. De îndată ce Putin şi Navalnîi se vor aşeza la masa negocierilor, şi eu voi începe imediat negocierile cu Svetlana" (Tihanovskaia), a spus Lukaşenko, adăugând că preşedintele rus nu va discuta niciodată cu Aleksei Navalnîi.

Navalnîi – opozantul nr.1 al Kremlinului – ispăşeşte în prezent o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate într-un dosar de delapidare despre care el a susţinut în permanenţă că a fost instrumentat politic. El a fost reţinut în ianuarie la venirea la Moscova din Germania, unde timp de cinci luni se aflase pentru îngrijiri după ce fusese otrăvit în Siberia cu agent neurotoxic Noviciok de uz militar, pentru care l-a acuzat personal pe Vladimir Putin.

În toate declaraţiile lor, nici şeful statului rus, nici purtătorul său de cuvânt nu îi rostesc numele, referindu-se la el ca la "blogger", "pacientul din Berlin" sau "acesta", notează Ukrainska Pravda.

Lukaşenko a respins orice posibilitate de a dialoga cu liderii opoziţiei belaruse. "Sunt fugari şi trădători, care s-au aciuat în Lituania, Polonia şi Marea Britanie. Recent, în Lituania au fost anunţate nişte cifre: aproximativ 400.000 de euro costă întreţinerea uneia dintre cei care au fugit şi stau acolo", a spus Aleksandr Lukaşenko cu referire la Svetlana Tihanovskaia.

Numai că Tihanovskaia, contracandidata sa la alegerile din august 2020, nu a plecat de bună voie din ţară şi nici nu a fugit, ci a fost transportată cu o maşină a KGB direct din sediul Comisiei Electorale Centrale din Minsk - unde venise să conteste rezultatul alegerilor care îi atribuia peste 80% din voturi lui Lukaşenko - la frontiera cu Lituania. Ea îşi trimisese în timpul campaniei electorale cei doi copii mici, împreună cu mama sa, la Vilnius, pentru a-i pune la adăpost şi nu a fi şantajată cu ei, având în vedere că soţul său – celebrul blogger şi opozant Serghei Tihanovski – era deja încarcerat, ea luându-i de fapt locul în campanie, după cum a relatat la vremea respectivă publicaţia belarusă de opoziţie Naşa Niva.

Putin a lansat un apel către Lukaşenko să înceapă un dialog cu opoziţia belarusă la 18 noiembrie, o premieră din partea şefului statului rus. "Ştim cum este situaţia în Belarus, deşi s-a calmat pe plan intern, există totuşi probleme şi suntem conştienţi de aceasta. Desigur, lansăm un apel la un dialog între autorităţi şi opoziţie", a declarat preşedintele, vorbind la o reuniune a Colegiului Ministerului rus de Externe, potrivit agenţiilor de presă ruse, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Întrebat de jurnalistul Steve Rosenberg de la BBC dacă va da curs recomandării preşedintelui rus, Lukaşenko a răspuns: "Poate dumitale ţi-a recomandat, poate altcuiva. Mie nu mi-a recomandat nimic. Am vorbit acum mai bine de o oră cu el şi nu am auzit niciun sfat din partea lui, nicio întrebare", conform interviului, care a fost dat publicităţii integral luni.

"Pot face o paralelă. De îndată ce Putin şi Navalnîi se vor aşeza la masa negocierilor, şi eu voi începe imediat negocierile cu Svetlana" (Tihanovskaia), a spus Lukaşenko, adăugând că preşedintele rus nu va discuta niciodată cu Aleksei Navalnîi.

Navalnîi – opozantul nr.1 al Kremlinului – ispăşeşte în prezent o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate într-un dosar de delapidare despre care el a susţinut în permanenţă că a fost instrumentat politic. El a fost reţinut în ianuarie la venirea la Moscova din Germania, unde timp de cinci luni se aflase pentru îngrijiri după ce fusese otrăvit în Siberia cu agent neurotoxic Noviciok de uz militar, pentru care l-a acuzat personal pe Vladimir Putin.

În toate declaraţiile lor, nici şeful statului rus, nici purtătorul său de cuvânt nu îi rostesc numele, referindu-se la el ca la "blogger", "pacientul din Berlin" sau "acesta", notează Ukrainska Pravda.

Lukaşenko a respins orice posibilitate de a dialoga cu liderii opoziţiei belaruse. "Sunt fugari şi trădători, care s-au aciuat în Lituania, Polonia şi Marea Britanie. Recent, în Lituania au fost anunţate nişte cifre: aproximativ 400.000 de euro costă întreţinerea uneia dintre cei care au fugit şi stau acolo", a spus Aleksandr Lukaşenko cu referire la Svetlana Tihanovskaia.

Numai că Tihanovskaia, contracandidata sa la alegerile din august 2020, nu a plecat de bună voie din ţară şi nici nu a fugit, ci a fost transportată cu o maşină a KGB direct din sediul Comisiei Electorale Centrale din Minsk - unde venise să conteste rezultatul alegerilor care îi atribuia peste 80% din voturi lui Lukaşenko - la frontiera cu Lituania. Ea îşi trimisese în timpul campaniei electorale cei doi copii mici, împreună cu mama sa, la Vilnius, pentru a-i pune la adăpost şi nu a fi şantajată cu ei, având în vedere că soţul său – celebrul blogger şi opozant Serghei Tihanovski – era deja încarcerat, ea luându-i de fapt locul în campanie, după cum a relatat la vremea respectivă publicaţia belarusă de opoziţie Naşa Niva.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
21 noi, 2021 10:44
4
1 696

O echipă de la Hollywood filmează în nordul Moldovei un documentar

21 noi, 2021 10:44
4
1 696

Jim Stone, Roxy Stone și Brad Kremer sunt niște titani ai cinematografiei de la Hollywood, care au la activ 11 premii Emmy. Filmele lor documentare cuceresc mii de cinefili din toată lumea.

O echipă de la Hollywood filmează în nordul Moldovei un documentarFoto: agora.md

Recent, echipa a terminat de turnat filmul Vendetta cu Bruce Willis, care va apărea în cinematografe în 2022, transmite Știri.md cu referire la agora.md.

Iar acum se află în nordul Republica Moldova unde prind ultimele imagini pentru un documentar ce va apărea pe Netflix. Iată subiectul filmului.

Filmul documentar care se filmează acum în Moldova se numește „Shadows in the dark” și vine să povestească istoria oamenilor fără identitate. Cea care le află istoriile este moldoveanca Mariana Dahan.

„Shadow in the dark. Our global identity crisis” are scopul de a atrage atenția publicului la viața acelor oameni care trăiesc fără o confirmare legală a identității lor. Și sunt în jur de un miliard de oameni care nu dispun de o modalitate prin care să-și demonstreze identitatea”, spune Mariana Dahan. 

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Recent, echipa a terminat de turnat filmul Vendetta cu Bruce Willis, care va apărea în cinematografe în 2022, transmite Știri.md cu referire la agora.md.

Iar acum se află în nordul Republica Moldova unde prind ultimele imagini pentru un documentar ce va apărea pe Netflix. Iată subiectul filmului.

Filmul documentar care se filmează acum în Moldova se numește „Shadows in the dark” și vine să povestească istoria oamenilor fără identitate. Cea care le află istoriile este moldoveanca Mariana Dahan.

„Shadow in the dark. Our global identity crisis” are scopul de a atrage atenția publicului la viața acelor oameni care trăiesc fără o confirmare legală a identității lor. Și sunt în jur de un miliard de oameni care nu dispun de o modalitate prin care să-și demonstreze identitatea”, spune Mariana Dahan. 

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Image with no description

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 sep, 2021 10:21
0
225

Netflix a anunțat data lansării documentarului Britney vs. Spears

23 sep, 2021 10:21
0
225

Documentarul „Britney vs. Spears”, despre tutela impusă starului pop, va fi lansat de Netflix la finalul lunii septembrie.

Netflix a anunțat data lansării documentarului Britney vs. Spears

Cu o săptămână înainte de următoarea audiere în cazul tutelei lui Britney Spears, serviciul de streaming a lansat trailerul documentarului regizat de Erin Lee Carr, care a fost realizat în mai mult de un an, transmite Știri.md cu referire la G4media.ro.

„Britney vs. Spears” va debuta pe Netflix pe 28 septembrie, cu o zi înainte de audierea la care este aşteptată o decizie în acest caz.

Nu a fost anunţat ce alte persoane apar în acest documentar, astfel că nu este clar cine dintre apropiaţii cântăreţei – familie sau prieteni – a colaborat pentru acest proiect. În imaginile lansate miercuri seară, însoţite de afirmaţiile cântăreţei de la prima audiere în proces, poate fi remarcată participarea fostei asistente a ei, Felicia Culotta.

Documentarul Netflix nu este primul astfel de proiect cu Spears în centru. La începutul anului, The New York Times a lansat împreună cu Hulu şi FX „Framing Britney Spears”, care a stârnit interesul public pentru cazul tutelei ei şi a fost nominalizat la premiile Emmy. Spears, pe de altă parte, a spus că este ruşinată de felul în care viaţa ei a fost prezentată aici.

Legat de proiectul Netflix, ea nu s-a pronunţat încă.

Cu o săptămână înainte de următoarea audiere în cazul tutelei lui Britney Spears, serviciul de streaming a lansat trailerul documentarului regizat de Erin Lee Carr, care a fost realizat în mai mult de un an, transmite Știri.md cu referire la G4media.ro.

„Britney vs. Spears” va debuta pe Netflix pe 28 septembrie, cu o zi înainte de audierea la care este aşteptată o decizie în acest caz.

Nu a fost anunţat ce alte persoane apar în acest documentar, astfel că nu este clar cine dintre apropiaţii cântăreţei – familie sau prieteni – a colaborat pentru acest proiect. În imaginile lansate miercuri seară, însoţite de afirmaţiile cântăreţei de la prima audiere în proces, poate fi remarcată participarea fostei asistente a ei, Felicia Culotta.

Documentarul Netflix nu este primul astfel de proiect cu Spears în centru. La începutul anului, The New York Times a lansat împreună cu Hulu şi FX „Framing Britney Spears”, care a stârnit interesul public pentru cazul tutelei ei şi a fost nominalizat la premiile Emmy. Spears, pe de altă parte, a spus că este ruşinată de felul în care viaţa ei a fost prezentată aici.

Legat de proiectul Netflix, ea nu s-a pronunţat încă.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 sep, 2021 15:27
0
330

Un documentar la care au lucrat și 2 moldoveni a luat Primetime Emmy

14 sep, 2021 15:27
0
330

The Social Dilemma, documentarul difuzat pe Netflix, la care, alături de o mare echipă cinematografică, au lucrat și doi moldoveni – Lidia Scarlat (producătoare) și Maxim Maevschi (ilustrator) –, a câștigat pe 13 septembrie 2021, două trofee Primetime Emmy.

Un documentar la care au lucrat și 2 moldoveni a luat Primetime Emmy

Așadar, cele două Primetime Emmy au fost oferite lui Jeff Orlowski, Vickie Curtis și Davis Coombe pentru capacitate remarcabilă în scrierea scenariilor de nonficțiune (nr. Outstanding Writing) și lui Davis Coombe pentru editare de imagine a unui program de nonficțiune (nr. Nonfiction Program), transmite Știri.md cu referire la diez.md.

The Social Dilemma are ca subiect controverse legate de noile tehnologii de care se folosește fiecare dintre noi ca utilizator al internetului și al rețelelor de socializare.

Pe măsură ce mulți dintre noi privim anumite tehnologii ca pe o conexiune atât de necesară, acest „avantaj” ușor se poate transforma într-o putere care ne poate submina democrația, sănătatea mintală, drepturile și poate pune mari semne de întrebare asupra libertății deciziilor pe care le facem în fiecare zi.

Mesajul filmului transmite că acum este momentul când trebuie să ne reunim și să aprindem o conversație globală despre dilema noastră socială comună și despre modul în care putem realinia tehnologia cu interesul oamenilor, nu cu profiturile marilor companii.

Așadar, cele două Primetime Emmy au fost oferite lui Jeff Orlowski, Vickie Curtis și Davis Coombe pentru capacitate remarcabilă în scrierea scenariilor de nonficțiune (nr. Outstanding Writing) și lui Davis Coombe pentru editare de imagine a unui program de nonficțiune (nr. Nonfiction Program), transmite Știri.md cu referire la diez.md.

The Social Dilemma are ca subiect controverse legate de noile tehnologii de care se folosește fiecare dintre noi ca utilizator al internetului și al rețelelor de socializare.

Pe măsură ce mulți dintre noi privim anumite tehnologii ca pe o conexiune atât de necesară, acest „avantaj” ușor se poate transforma într-o putere care ne poate submina democrația, sănătatea mintală, drepturile și poate pune mari semne de întrebare asupra libertății deciziilor pe care le facem în fiecare zi.

Mesajul filmului transmite că acum este momentul când trebuie să ne reunim și să aprindem o conversație globală despre dilema noastră socială comună și despre modul în care putem realinia tehnologia cu interesul oamenilor, nu cu profiturile marilor companii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 sep, 2021 09:05
0
348

Emisiunea documentară 24 Front Line revine la Moldova 1

12 sep, 2021 09:05
0
348

„24 Front Line”, o emisiune documentară care oglindeşte activitatea zilnică a serviciilor de urgenţă din Republica Moldova, dezvăluie problemele reale şi condiţiile dure de muncă ale lucrătorilor medicali şi ofiţerilor de poliţie.

Emisiunea documentară 24 Front Line revine la Moldova 1

Primul sezon a fost filmat în timpul pandemiei, iar de azi începe sezonul doi, într-un nou format, relatează Mesager, transmite Știri.md.

Acum doi ani o echipă de profesionişti din domeniul cinematografiei, drepturilor omului şi relaţiilor publice au venit cu ideea de a crea noi modele de comportament cu oamenii din prima linie. 

Al doilea sezon vine cu un format educativ despre cum să acţionăm în situaţii de criză.

„Acest proiect este un program social pentru schimbare socială şi unul din instrumentele lui este reality show-ul, acest serial documentar despre medici şi poliţişti, pentru că oamenii în mâinile cărora este viaţa noastră, foarte des, să îşi recupereze locul de frunte şi să fie respectaţi în acest stat.

În episodul care o să îl avem săptămâna viitoare o să aflăm ce să faci dacă vezi un om inconştient în stradă. Spre exemplu, o să avem ce să faci dacă este un ictus şi cum să procedezi ca să ajuţi omul”, a declarat Anastasia Primov, producător şi autor.

Echipa de filmare urmează echipajele de poliţie şi ambulanţă. Pentru ca spectatorul să aibă senzaţia de timp real, pe lângă faptul că operatorii au camere video, aceştia mai poartă la piept un bodycam. Ei sunt foarte bine pregătiţi fizic, emoţional şi psihic.

„Când filmezi astfel de proiecte ştii că nu ai dreptul la emoţii, trebuie să îţi faci lucrul şi nu ai timp pentru griji în plus. Conectez camera şi acţionez după principiul ochii se tem, iar mâinile bucură. Mergem peste tot: în canalizare, în tufişuri, pe acoperiş dacă este nevoie. Doar îi urmezi pe cei despre care vei vorbi şi în acel moment îţi suprimi emoţiile”, spune Roman Baidaus, operator.

„Noi trebuie să arătăm societăţii realitatea care este, din motiv că mulţi nu cunosc şi îşi fac unele păreri greşite despre activitatea noastră. Din acest motiv noi suntem gată să suportăm unele incomodităţi, în schimb să arătăm realitatea care este şi o trăim de zi cu zi”, spune Vladimir Plucci, inspector în cadrul Batalionului de Reacţionare Operativă.

Emisiunea „24 Front Line” va cuprinde opt episoade a câte 27 de minute.

Primul sezon a fost filmat în timpul pandemiei, iar de azi începe sezonul doi, într-un nou format, relatează Mesager, transmite Știri.md.

Acum doi ani o echipă de profesionişti din domeniul cinematografiei, drepturilor omului şi relaţiilor publice au venit cu ideea de a crea noi modele de comportament cu oamenii din prima linie. 

Al doilea sezon vine cu un format educativ despre cum să acţionăm în situaţii de criză.

„Acest proiect este un program social pentru schimbare socială şi unul din instrumentele lui este reality show-ul, acest serial documentar despre medici şi poliţişti, pentru că oamenii în mâinile cărora este viaţa noastră, foarte des, să îşi recupereze locul de frunte şi să fie respectaţi în acest stat.

În episodul care o să îl avem săptămâna viitoare o să aflăm ce să faci dacă vezi un om inconştient în stradă. Spre exemplu, o să avem ce să faci dacă este un ictus şi cum să procedezi ca să ajuţi omul”, a declarat Anastasia Primov, producător şi autor.

Echipa de filmare urmează echipajele de poliţie şi ambulanţă. Pentru ca spectatorul să aibă senzaţia de timp real, pe lângă faptul că operatorii au camere video, aceştia mai poartă la piept un bodycam. Ei sunt foarte bine pregătiţi fizic, emoţional şi psihic.

„Când filmezi astfel de proiecte ştii că nu ai dreptul la emoţii, trebuie să îţi faci lucrul şi nu ai timp pentru griji în plus. Conectez camera şi acţionez după principiul ochii se tem, iar mâinile bucură. Mergem peste tot: în canalizare, în tufişuri, pe acoperiş dacă este nevoie. Doar îi urmezi pe cei despre care vei vorbi şi în acel moment îţi suprimi emoţiile”, spune Roman Baidaus, operator.

„Noi trebuie să arătăm societăţii realitatea care este, din motiv că mulţi nu cunosc şi îşi fac unele păreri greşite despre activitatea noastră. Din acest motiv noi suntem gată să suportăm unele incomodităţi, în schimb să arătăm realitatea care este şi o trăim de zi cu zi”, spune Vladimir Plucci, inspector în cadrul Batalionului de Reacţionare Operativă.

Emisiunea „24 Front Line” va cuprinde opt episoade a câte 27 de minute.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 aug, 2021 09:28
2
370

Navalnîi, interviu din închisoare: Condițiile, o violență psihologică

26 aug, 2021 09:28
2
370

Aleksei Navalnîi a criticat condiţiile sale de încarcerare, pe care le-a calificat drept "violenţă psihologică" demnă de "un lagăr de muncă chinez", într-un interviu pentru New York Times publicat miercuri, primul acordat după încarcerarea sa, în ianuarie 2021.

Navalnîi, interviu din închisoare: Condițiile, o violență psihologică

Opozantul a criticat sancţiunile europene şi americane împotriva Rusiei, despre care susţine că le fac rău ruşilor obişnuiţi, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Imaginaţi-vă ceva ca un lagăr de muncă chinez, unde toată lumea merge în rând şi unde există camere peste tot. Controlul este constant şi există o cultură a denunţului”, a povestit opozantul de 45 de ani în interviul scris de 54 de pagini.

El a prezentat detalii despre modul în care se derulează zilele sale, consacrate în principal vizionării televiziunii de stat ruse sau a filmelor de propagandă. „Trebuie să te aşezi pe scaun şi să te uiţi la televizor (...) Să citeşti, să scrii sau să faci altceva este interzis”.

„Totul este organizat pentru ca eu să fiu controlat la maximum în fiecare oră a zilei”, a povestit el, denunţând o „violenţă psihologică”.

„Privarea de somn, una dintre metodele de tortură preferate ale serviciilor secrete”

În cursul primelor sale săptămâni de închisoare, gardienii îl trezeau de mai multe pe noapte, a afirmat el. „Înţeleg acum de ce privarea de somn este una dintre metodele de tortură preferate ale serviciilor secrete (...) Nu lasă urme şi este insuportabilă", a spus Navalnîi, citat de AFP și Agerpres.

Opozantul afirmă că nu a fost nici atacat, nici ameninţat de ceilalţi deţinuţi, împreună cu care găteşte uneori. "Este amuzant", a mai spus el.

New York Times relatează că Navalnîi a rămas "optimist" în pofida circumstanţelor, în special în ceea ce priveşte situaţia politică din Rusia.

„Regimul lui Putin este un accident al istoriei”

„Regimul lui Putin este un accident al istoriei, nu este inevitabil”, scrie Navalnîi, estimând că nominalizarea în 1999 a lui Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, drept preşedinte interimar de către Boris Elţîn, a fost o „greşeală” care va fi reparată „mai devreme sau mai târziu”.

„Şi Rusia se va alătura unei căi de dezvoltare democratică şi europeană. Pur şi simplu pentru că asta este ceea ce vrea poporul”, a explicat opozantul.

În acelaşi timp, el a criticat sancţiunile europene şi americane împotriva Rusiei, despre care susţine că le fac rău ruşilor obişnuiţi, scrie New York Times.

Aleksei Navalnîi a fost încarcerat în februarie într-o colonie penitenciară de înaltă securitate la Pokrov, la circa o sută de kilometri est de Moscova, unde trebuie să ispăşească o pedeapsă de 2 ani şi jumătate de închisoare.

El a fost condamnat într-un dosar de fraudă, care datează din 2014, pe care el însuşi şi numeroase capitale occidentale şi ONG-uri îl denunţă ca pe unul politic.

Opozantul a criticat sancţiunile europene şi americane împotriva Rusiei, despre care susţine că le fac rău ruşilor obişnuiţi, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Imaginaţi-vă ceva ca un lagăr de muncă chinez, unde toată lumea merge în rând şi unde există camere peste tot. Controlul este constant şi există o cultură a denunţului”, a povestit opozantul de 45 de ani în interviul scris de 54 de pagini.

El a prezentat detalii despre modul în care se derulează zilele sale, consacrate în principal vizionării televiziunii de stat ruse sau a filmelor de propagandă. „Trebuie să te aşezi pe scaun şi să te uiţi la televizor (...) Să citeşti, să scrii sau să faci altceva este interzis”.

„Totul este organizat pentru ca eu să fiu controlat la maximum în fiecare oră a zilei”, a povestit el, denunţând o „violenţă psihologică”.

„Privarea de somn, una dintre metodele de tortură preferate ale serviciilor secrete”

În cursul primelor sale săptămâni de închisoare, gardienii îl trezeau de mai multe pe noapte, a afirmat el. „Înţeleg acum de ce privarea de somn este una dintre metodele de tortură preferate ale serviciilor secrete (...) Nu lasă urme şi este insuportabilă", a spus Navalnîi, citat de AFP și Agerpres.

Opozantul afirmă că nu a fost nici atacat, nici ameninţat de ceilalţi deţinuţi, împreună cu care găteşte uneori. "Este amuzant", a mai spus el.

New York Times relatează că Navalnîi a rămas "optimist" în pofida circumstanţelor, în special în ceea ce priveşte situaţia politică din Rusia.

„Regimul lui Putin este un accident al istoriei”

„Regimul lui Putin este un accident al istoriei, nu este inevitabil”, scrie Navalnîi, estimând că nominalizarea în 1999 a lui Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, drept preşedinte interimar de către Boris Elţîn, a fost o „greşeală” care va fi reparată „mai devreme sau mai târziu”.

„Şi Rusia se va alătura unei căi de dezvoltare democratică şi europeană. Pur şi simplu pentru că asta este ceea ce vrea poporul”, a explicat opozantul.

În acelaşi timp, el a criticat sancţiunile europene şi americane împotriva Rusiei, despre care susţine că le fac rău ruşilor obişnuiţi, scrie New York Times.

Aleksei Navalnîi a fost încarcerat în februarie într-o colonie penitenciară de înaltă securitate la Pokrov, la circa o sută de kilometri est de Moscova, unde trebuie să ispăşească o pedeapsă de 2 ani şi jumătate de închisoare.

El a fost condamnat într-un dosar de fraudă, care datează din 2014, pe care el însuşi şi numeroase capitale occidentale şi ONG-uri îl denunţă ca pe unul politic.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 aug, 2021 15:41
0
366

Un an de la otrăvirea lui Navalnîi. SUA impun Rusiei taxe suplimentare

22 aug, 2021 15:41
0
366

Statele Unite, de comun acord cu Regatul Unit, impun costuri suplimentare Federației Ruse la împlinirea unui an de la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi.

Un an de la otrăvirea lui Navalnîi. SUA impun Rusiei taxe suplimentare

„Acțiunile noastre, exercitate de către Departamentele de Stat, Trezorerie, Justiție și Comerț ale SUA – trimit un semnal clar că nu va exista impunitate pentru utilizarea armelor chimice, inclusiv pentru persoanele și organizațiile implicate. Orice utilizare a armelor chimice este inacceptabilă și contravine normelor internaționale. Statele Unite fac apel la Rusia să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Convenției privind armele chimice”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Astfel, Departamentul de Stat impune o a doua rundă de sancțiuni împotriva Rusiei în temeiul Legii privind controlul armelor chimice și biologice: „Printre acestea se numără o restricție privind importul permanent de arme de foc sau muniții fabricate sau localizate în Rusia în conformitate cu cereri de autorizație noi sau în curs de examinare, precum și restricții suplimentare privind exporturile de tehnologie nucleară și de tehnologie legată de rachete către Rusia”.

De asemenea, vor fi desemnate nouă persoane și patru entități din Rusia, inclusiv agenți implicați în otrăvirea dlui Navalny și entități care au dezvoltat capacitățile de arme chimice ale Rusiei.

„Acțiunile noastre, exercitate de către Departamentele de Stat, Trezorerie, Justiție și Comerț ale SUA – trimit un semnal clar că nu va exista impunitate pentru utilizarea armelor chimice, inclusiv pentru persoanele și organizațiile implicate. Orice utilizare a armelor chimice este inacceptabilă și contravine normelor internaționale. Statele Unite fac apel la Rusia să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Convenției privind armele chimice”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Astfel, Departamentul de Stat impune o a doua rundă de sancțiuni împotriva Rusiei în temeiul Legii privind controlul armelor chimice și biologice: „Printre acestea se numără o restricție privind importul permanent de arme de foc sau muniții fabricate sau localizate în Rusia în conformitate cu cereri de autorizație noi sau în curs de examinare, precum și restricții suplimentare privind exporturile de tehnologie nucleară și de tehnologie legată de rachete către Rusia”.

De asemenea, vor fi desemnate nouă persoane și patru entități din Rusia, inclusiv agenți implicați în otrăvirea dlui Navalny și entități care au dezvoltat capacitățile de arme chimice ale Rusiei.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...