Germania şi Belgia cer Ungariei să deblocheze ajutorul financiar pentru Ucraina

La summitul UE din decembrie liderii statelor membre au abandonat în cele din urmă un plan al Comisiei Europene ca activele Rusiei îngheţate în UE să fie folosite pentru a finanţa un „împrumut de reparaţii” oferit Ucrainei, adică un împrumut pe care aceasta să-l ramburseze numai după ce Rusia i-ar plăti ipotetice „reparaţii de război”, relatează agenţiile AFP şi EFE, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

O confiscare astfel a activelor ruseşti, respinsă de mai multe state membre, în special de Belgia, depozitare majorităţii acestor fonduri, ar fi implicat pentru blocul comunitar riscuri juridice şi financiare majore, mai ales asupra pieţelor financiare europene.

Împrumutul european de 90 de miliarde de euro

În schimb, liderii europeni au convenit atunci asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina să-l ramburseze numai după ce Rusia i-ar plăti aceleaşi ipotetice „reparaţii de război” şi care să fie garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar putea bloca prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a estimat că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.

Între timp, începând din 27 ianuarie tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba a fost oprit în Ucraina, în urma a ceea ce această ţară afirmă că a fost un atac cu drone al Rusiei, iar Kievul susţine că reparaţiile necesită timp.

Poziţia lui Viktor Orban şi reacţia Slovaciei

Dar Viktor Orban şi premierul slovac Robert Fico susţin de partea lor că reparaţiile după acel atac s-au încheiat şi acuză Ucraina că menţine blocată conducta într-o acţiune de „şantaj politic” împotriva Budapestei, întrucât Orban refuză să o susţină în războiul cu Rusia şi se împotriveşte unei aderări viitoare a Ucrainei la UE.

Ca represalii, Ungaria a sistat livrările de motorină, gaze şi electricitate către Ucraina, iar luni a blocat prin veto al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei şi a blocat împrumutul european de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. La rândul ei, Slovacia a suspendat livrările de electricitate către Ucraina, până la reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba.

Declaraţiile ministrului german de externe

Potrivit ministrului german de externe Johann Wadephul, Ungaria „se contrazice prin propriul comportament”, întrucât Orban şi-a dat acordul în decembrie anul trecut, iar acum ministrul său de externe Peter Szijjarto blochează împrumutul pentru Ucraina. „Ungaria nu poate explica această contradicţie”, insistă ministrul german, ignorând circumstanţele în care Ungaria şi-a folosit totuşi dreptul de veto, respectiv oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba.

„Îndemnăm Ungaria să respecte ceea ce Viktor Orban a spus în decembrie, să emitem acest împrumut şi să-l facem utilizabil ca europeni. În general nu pot spune decât că sunt în continuare profund consternat de comportamentul Ungariei„, a mai susţinut şeful diplomaţiei germane, conform căruia Ungaria „îşi trădează propria luptă pentru libertate”, întrucât maghiarii au fost "primii care au tăiat Cortina de Fier, la propriu, permiţând acel faimos „mic dejun” sau "picnic" la graniţa ungaro-austriacă în 1989”.

Poziţia ministrului belgian

Şi omologul său belgian Maxime Prévot a susţinut că „nu există niciun motiv, cu excepţia consideraţiilor de politică internă într-un context electoral pe care-l cunoaştem (înaintea alegerilor legislative din 12 aprilie - n.r.), pentru ca Ungaria să îşi pună sub semnul întrebării poziţia. Este inacceptabil”.

„Dar a lua ostatice soarta şi nevoile Ucrainei şi ale populaţiei sale într-o situaţie de război mi se pare o depăşire a unei linii roşii”, a indicat acelaşi ministru belgian. „Cred că Ungaria trebuie să înţeleagă că răbdarea celorlalte state membre se cam termină. Ea nu poate acţiona prin şantaj sau ameninţări”, a ameninţat el la rândul său.

Totuşi, ambii miniştrii menţionaţi, cel german şi cel belgian, au exclus posibilitatea revenirii la planul iniţial de folosire a activelor ruseşti îngheţate în UE pentru a finanţa asistenţa financiară destinată Ucrainei.

„Această chestiune este închisă. Am lansat acest instrument de împrumut şi aceasta este calea pe care dorim să mergem în continuare”, a precizat ministrul german, poziţie aprobată de omologul său belgian în aceste declaraţii date de ei la o conferinţă de presă comună.