14 ianuarie, 16:22
0
260

Germania a înregistrat o creştere economică sub aşteptări

14 ianuarie, 16:22
0
260

Germania a înregistrat o creştere economică de 2,7% în 2021, sub estimările Guvernului de la Berlin şi ale analiştilor economici independenţi, conform datelor oficiale prezentate vineri, informează site-ul Tagesschau.de.

Germania a înregistrat o creştere economică sub aşteptăriFoto: mediafax.ro

Conform estimărilor Oficiului pentru Statistici de la Berlin, valoarea PIB-ului Germaniei a crescut cu 2,7% în 2021, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Însă Guvernul de la Berlin calculase o creştere de 3,5%, iar analiştii economici se aşteptau la 4,0%.

Ritmul de creştere economică a scăzut cu 0,5-1,0% în trimestrul al patrulea. Datele definitive privind situaţia economică din 2021 vor fi anunţate la sfârşitul lunii ianuarie.

Potrivit Asociaţiei Industriei Germane (BDI), scăderea ritmului de producţie a fost afectată de persistenţa blocajelor în reţelele de aprovizionare cu materii prime şi piese.

"Aparent, reducerea serviciilor din cauza restricţiilor pandemice a supracompensat creşterea uşoară din industrie. Pentru primul trimestru din 2022, ne aşteptăm la un nou minus, din cauza tulpinii Omicron", explică Jörg Krämer, economist la Commerzbank, estimând că, ulterior, economia Germaniei va avea o creştere puternică.

Conform estimărilor Oficiului pentru Statistici de la Berlin, valoarea PIB-ului Germaniei a crescut cu 2,7% în 2021, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Însă Guvernul de la Berlin calculase o creştere de 3,5%, iar analiştii economici se aşteptau la 4,0%.

Ritmul de creştere economică a scăzut cu 0,5-1,0% în trimestrul al patrulea. Datele definitive privind situaţia economică din 2021 vor fi anunţate la sfârşitul lunii ianuarie.

Potrivit Asociaţiei Industriei Germane (BDI), scăderea ritmului de producţie a fost afectată de persistenţa blocajelor în reţelele de aprovizionare cu materii prime şi piese.

"Aparent, reducerea serviciilor din cauza restricţiilor pandemice a supracompensat creşterea uşoară din industrie. Pentru primul trimestru din 2022, ne aşteptăm la un nou minus, din cauza tulpinii Omicron", explică Jörg Krämer, economist la Commerzbank, estimând că, ulterior, economia Germaniei va avea o creştere puternică.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 17:42
2
298

Ambasadoarea Germaniei, decorată de Maia Sandu cu Ordinul de Onoare

26 ianuarie, 17:42
2
298

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut în această după-amiază o întrevedere cu ES Angela Ganninger, ambasadoarea Republicii Federale Germania, care își încheie mandatul la noi în țară.

Ambasadoarea Germaniei, decorată de Maia Sandu cu Ordinul de OnoareFoto: presedinte.md

Șefa statului i-a mulțumit pentru solidaritatea constantă manifestată de Germania față de Republica Moldova, în plan politic și economic, precum și prin sprijinirea a diverse proiecte de dezvoltare a țării, în beneficiul cetățenilor, transmite Știri.md.

„Germania este unul dintre susținătorii noștri fideli și suntem recunoscători pentru această prietenie”, a spus Maia Sandu.

Pe final de întrevedere, președinta Maia Sandu i-a conferit ambasadoarei Angela Ganninger „Ordinul de Onoare”, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la consolidarea relațiilor bilaterale moldo-germane, pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova și a modernizării țării noastre, precum și pentru ajutorul generos acordat de autoritățile germane în lupta cu pandemia de COVID-19.

Șefa statului i-a mulțumit pentru solidaritatea constantă manifestată de Germania față de Republica Moldova, în plan politic și economic, precum și prin sprijinirea a diverse proiecte de dezvoltare a țării, în beneficiul cetățenilor, transmite Știri.md.

„Germania este unul dintre susținătorii noștri fideli și suntem recunoscători pentru această prietenie”, a spus Maia Sandu.

Pe final de întrevedere, președinta Maia Sandu i-a conferit ambasadoarei Angela Ganninger „Ordinul de Onoare”, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la consolidarea relațiilor bilaterale moldo-germane, pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova și a modernizării țării noastre, precum și pentru ajutorul generos acordat de autoritățile germane în lupta cu pandemia de COVID-19.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 08:43
0
138

IGP: Cantitatea de droguri depistată a crescut de 4 ori în 2 ani

26 ianuarie, 08:43
0
138

Statistici alarmante! Cantitatea de droguri depistată de oamenii legii a crescut de aproape 4 ori, în ultimii doi ani.

IGP: Cantitatea de droguri depistată a crescut de 4 ori în 2 aniFoto: Publika.md

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei, dacă în anul 2018 au fost confiscate circa 90 de kilograme de droguri, în 2021 cantitatea substanţelor interzise a ajuns la peste 358 de kilograme, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"Piaţa ilicită prezintă o disponibilitate în creştere pentru majoritatea tipurilor de stupefiante şi psihotrope, în special marijuana, MDMA, substanţe psihoactive noi", a declarat Iurie Podarilov, șeful IGP.

Anul trecut, au fost depistate cantităţi impunătoare de droguri, printre care peste 218 kilograme de heroină, 104 kilograme de marijuana și aproximativ 25 de kilograme de droguri de tip PVP.

Statisticile mai arată că, în perioada 2019-2021, circa 2.000 de persoane au fost documentate de poliție pentru trafic de droguri. 1964 de dosare au fost trimise în instanţa de judecată.

"Circa 70 la sută din vânzarea drogurilor se produce din momentul când a început pandemia în Moldova, Belarus, Rusia, pe internet în format online", a spus reprezentantul Agenţiei ONU pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii.

Specialiştii bat alarma în legătură cu faptul că tot mai mulţi tineri se implică în activităţi ilegale. Potrivit datelor, în 2021, poliţiştii au documentat 16 minori. În vizorul oamenilor legii au ajuns 261 de tineri cu vârsta între 18 și 29 de ani, și 330 de persoane trecute de 30 de ani.

O altă problemă este și pătrunderea drogurilor în interiorul penitenciarelor.

"Depistate pe teritoriul penitenciarelor au fost 39 de cazuri şi depistate sau contracarate la punctele de pază sau de trecere şi control, adică prin aruncare în penitenciar avem 121 de cazuri", a adăugat Mihail Rotaru, șeful direcției Analitică și Planificare.

"În cea mai mare parte sunt persoane care au consumat droguri până la detenţie, dar avem un procent mare, şi noi lucrăm la asta, care au început a consuma droguri în penitenciar", a menționat directorul adjunct al Administrația Penitenciarelor.

Cea mai mare captură de droguri din istoria ţării noastre a avut loc tot în anul 2021, când au fost depistate peste 200 de kilograme de heroină adusă din Iran, a cărei valoare pe piaţa neagră a fost estimată la peste 200 de milioane de lei.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei, dacă în anul 2018 au fost confiscate circa 90 de kilograme de droguri, în 2021 cantitatea substanţelor interzise a ajuns la peste 358 de kilograme, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"Piaţa ilicită prezintă o disponibilitate în creştere pentru majoritatea tipurilor de stupefiante şi psihotrope, în special marijuana, MDMA, substanţe psihoactive noi", a declarat Iurie Podarilov, șeful IGP.

Anul trecut, au fost depistate cantităţi impunătoare de droguri, printre care peste 218 kilograme de heroină, 104 kilograme de marijuana și aproximativ 25 de kilograme de droguri de tip PVP.

Statisticile mai arată că, în perioada 2019-2021, circa 2.000 de persoane au fost documentate de poliție pentru trafic de droguri. 1964 de dosare au fost trimise în instanţa de judecată.

"Circa 70 la sută din vânzarea drogurilor se produce din momentul când a început pandemia în Moldova, Belarus, Rusia, pe internet în format online", a spus reprezentantul Agenţiei ONU pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii.

Specialiştii bat alarma în legătură cu faptul că tot mai mulţi tineri se implică în activităţi ilegale. Potrivit datelor, în 2021, poliţiştii au documentat 16 minori. În vizorul oamenilor legii au ajuns 261 de tineri cu vârsta între 18 și 29 de ani, și 330 de persoane trecute de 30 de ani.

O altă problemă este și pătrunderea drogurilor în interiorul penitenciarelor.

"Depistate pe teritoriul penitenciarelor au fost 39 de cazuri şi depistate sau contracarate la punctele de pază sau de trecere şi control, adică prin aruncare în penitenciar avem 121 de cazuri", a adăugat Mihail Rotaru, șeful direcției Analitică și Planificare.

"În cea mai mare parte sunt persoane care au consumat droguri până la detenţie, dar avem un procent mare, şi noi lucrăm la asta, care au început a consuma droguri în penitenciar", a menționat directorul adjunct al Administrația Penitenciarelor.

Cea mai mare captură de droguri din istoria ţării noastre a avut loc tot în anul 2021, când au fost depistate peste 200 de kilograme de heroină adusă din Iran, a cărei valoare pe piaţa neagră a fost estimată la peste 200 de milioane de lei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 12:47
0
368

Românii care nu se vaccinează pot pierde dreptul de a munci în Germania

25 ianuarie, 12:47
0
368

România e cunoscută drept una dintre principalele țări care furnizează forță de muncă pentru piața germană, mai ales în cazul muncitorilor sezonieri, dar regulile mult mai stricte privind vaccinarea anti-COVID ar putea face mai dificil decât în ultimii ani accesul cetățenilor români pe piața muncii din această țară.

Românii care nu se vaccinează pot pierde dreptul de a munci în GermaniaFoto: ropia.ro

În plus, românii care lucrează deja în Germania și-ar putea pierde joburile în următoarea perioadă, dacă nu se vaccinează, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Pe de altă parte, cu un deficit uriaș pe piața forței de muncă, Germania vrea să angajeze în acest an 400.000 de muncitori calificați din străinătate. Mai mult, guvernul cancelarului Olaf Scholz a decis și creșterea salariului minim la 12 euro pe oră pentru a face mai atractive locurile de muncă.

Germania a avut deja probleme anii trecuți cu muncitorii români care urmau să culeagă sparanghel, de pildă. Au fost prea puțini, apoi au fost acuzați că au reaprins focarele COVID. E de notorietate și situația românilor care lucrează în abatoare. Și ei au fost acuzați la un moment dat că nu respectă suficient normele anti-COVID.

Berlinul a impus vaccinarea anti-COVID pentru mai multe categorii profesionale, precum medici și polițiști, iar acum, o lege privind imunizarea generală e în discuția Parlamentului german.

Proiectul vaccinării obligatorii, în discuția Bundestagului

Proiectul vaccinării obligatorii - inclusiv pentru muncitorii străini - intră în discuția Bundestagului săptămâna aceasta. Dacă va avea un aviz favorabil, se va ajunge probabil în vară la un vaccin obligatoriu pentru toată populația adultă, pe o perioadă limitată, un an sau doi ani. În acest moment, însă, este valabilă vaccinarea obligatorie doar pentru personalul din sectorul medical, personalul din sectorul de îngrijire și pentru militari, a precizat la Digi24 Alina Khunel, jurnalist Deutsche Welle.

Pentru muncitorii sezonieri încep angajările din luna februarie. Este nevoie de circa 300.000 de persoane și mare parte din acești muncitori vin de obicei din sud-estul Europei, cei mai mulți din România. Începând de duminică, România a fost plasată pe lista țărilor cu risc ridicat în privința COVID, ceea ce înseamnă că persoanele care vin din România în Germania trebuie să prezinte cel puțin un test, iar dacă nu sunt vaccinate trebuie să intre în carantină.

Muncitorii români din abatoare au fost acuzați că nu respectă normele anti-COVID și chiar că au adus virusul în Germania. În prezent, se încearcă impunerea vaccinării obligatorii în abatoare, dar pentru că este foarte mare nevoie de forță de muncă, persoanele care lucrează deja pot prezenta zilnic sau la două zile un test rapid, care este gratuit și se poate face în număr nelimitat.

În orice caz, obligativitatea vaccinării pentru toată populația adultă din Germania ar putea să intre în vigoare abia din vara acestui an, a subliniat Alina Kuhnel.

Românii din Germania, influențați să nu se vaccineze de propaganda de acasă

În prezent, românii care lucrează în Germania în sectorul medical și în cel al îngrijirilor (dacă este vorba despre o instituție) vor fi obligați, din luna martie, să fie vaccinați.

Există însă foarte multe persoane care lucrează în Germania ca forță de muncă necalificată - fie în domeniul logisticii, fie la abatoare, fie la curățenie - și care, de obicei, refuză să se vaccineze, spune Alina Kuhnel. Acești oameni călătoresc în România, urmăresc posturile de televiziune din România, sunt conectați, sunt pe rețelele sociale și par să fie influențați în decizia lor de a nu se vaccina. Preferă să se testeze, mai ales că testele sunt gratuite.

Refuzul de a se vaccina le-ar putea pune, însă, probleme, pentru că dacă ajung să se infecteze, mulți dintre ei nu sunt asigurați și dacă trebuie să se trateze, dacă au complicații și trebuie să se interneze, se trezesc cu costuri foarte mari, de câteva mii de euro. Deci, pentru ei aceasta ar putea fi o problemă.

În egală măsură este o problemă și pentru angajatori, care încearcă să facă presiuni și să le impună vaccinarea, dar în perspectiva acestui deficit de forță de muncă, este greu să le impună tuturor angajaților vaccinarea, a explicat jurnalista din Germania.

Ea a reamintit că, în Germania, certificatul verde - care atestă fie vaccinarea, fie un test recent efectuat - este obligatoriu deja în mijloacele de transport în comun.

În plus, românii care lucrează deja în Germania și-ar putea pierde joburile în următoarea perioadă, dacă nu se vaccinează, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Pe de altă parte, cu un deficit uriaș pe piața forței de muncă, Germania vrea să angajeze în acest an 400.000 de muncitori calificați din străinătate. Mai mult, guvernul cancelarului Olaf Scholz a decis și creșterea salariului minim la 12 euro pe oră pentru a face mai atractive locurile de muncă.

Germania a avut deja probleme anii trecuți cu muncitorii români care urmau să culeagă sparanghel, de pildă. Au fost prea puțini, apoi au fost acuzați că au reaprins focarele COVID. E de notorietate și situația românilor care lucrează în abatoare. Și ei au fost acuzați la un moment dat că nu respectă suficient normele anti-COVID.

Berlinul a impus vaccinarea anti-COVID pentru mai multe categorii profesionale, precum medici și polițiști, iar acum, o lege privind imunizarea generală e în discuția Parlamentului german.

Proiectul vaccinării obligatorii, în discuția Bundestagului

Proiectul vaccinării obligatorii - inclusiv pentru muncitorii străini - intră în discuția Bundestagului săptămâna aceasta. Dacă va avea un aviz favorabil, se va ajunge probabil în vară la un vaccin obligatoriu pentru toată populația adultă, pe o perioadă limitată, un an sau doi ani. În acest moment, însă, este valabilă vaccinarea obligatorie doar pentru personalul din sectorul medical, personalul din sectorul de îngrijire și pentru militari, a precizat la Digi24 Alina Khunel, jurnalist Deutsche Welle.

Pentru muncitorii sezonieri încep angajările din luna februarie. Este nevoie de circa 300.000 de persoane și mare parte din acești muncitori vin de obicei din sud-estul Europei, cei mai mulți din România. Începând de duminică, România a fost plasată pe lista țărilor cu risc ridicat în privința COVID, ceea ce înseamnă că persoanele care vin din România în Germania trebuie să prezinte cel puțin un test, iar dacă nu sunt vaccinate trebuie să intre în carantină.

Muncitorii români din abatoare au fost acuzați că nu respectă normele anti-COVID și chiar că au adus virusul în Germania. În prezent, se încearcă impunerea vaccinării obligatorii în abatoare, dar pentru că este foarte mare nevoie de forță de muncă, persoanele care lucrează deja pot prezenta zilnic sau la două zile un test rapid, care este gratuit și se poate face în număr nelimitat.

În orice caz, obligativitatea vaccinării pentru toată populația adultă din Germania ar putea să intre în vigoare abia din vara acestui an, a subliniat Alina Kuhnel.

Românii din Germania, influențați să nu se vaccineze de propaganda de acasă

În prezent, românii care lucrează în Germania în sectorul medical și în cel al îngrijirilor (dacă este vorba despre o instituție) vor fi obligați, din luna martie, să fie vaccinați.

Există însă foarte multe persoane care lucrează în Germania ca forță de muncă necalificată - fie în domeniul logisticii, fie la abatoare, fie la curățenie - și care, de obicei, refuză să se vaccineze, spune Alina Kuhnel. Acești oameni călătoresc în România, urmăresc posturile de televiziune din România, sunt conectați, sunt pe rețelele sociale și par să fie influențați în decizia lor de a nu se vaccina. Preferă să se testeze, mai ales că testele sunt gratuite.

Refuzul de a se vaccina le-ar putea pune, însă, probleme, pentru că dacă ajung să se infecteze, mulți dintre ei nu sunt asigurați și dacă trebuie să se trateze, dacă au complicații și trebuie să se interneze, se trezesc cu costuri foarte mari, de câteva mii de euro. Deci, pentru ei aceasta ar putea fi o problemă.

În egală măsură este o problemă și pentru angajatori, care încearcă să facă presiuni și să le impună vaccinarea, dar în perspectiva acestui deficit de forță de muncă, este greu să le impună tuturor angajaților vaccinarea, a explicat jurnalista din Germania.

Ea a reamintit că, în Germania, certificatul verde - care atestă fie vaccinarea, fie un test recent efectuat - este obligatoriu deja în mijloacele de transport în comun.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 15:56
0
641

Atac armat într-un oraș german: Mai mulți răniți. Atacatorul e mort

24 ianuarie, 15:56
0
641

Mai multe persoane au fost rănite, luni, în orașul german Heidelberg, din vestul țării, după ce un atacator a deschis focul într-o sală a cunoscutei universități din oraș.

Atac armat într-un oraș german: Mai mulți răniți. Atacatorul e mortFoto: dw.com

Potrivit informațiilor din presa germană, citate de Deutsche Welle, atacatorul este mort, însă nu se știe dacă a fost ucis de forțele de ordine sau nu, având în vedere desfășurarea de forțe din zonă, transmite Știri.md cu referire la spotmedia.ro.

De asemenea, nu se cunoaște numărul răniților.

Pe 25 februarie 2017, un om a murit și doi au fost răniți după ce un bărbat a intrat cu mașina într-o zonă pietonală din Heidelberg.

Atacatorul, care ar fi avut un cuțit asupra sa, a fost împușcat și rănit de polițiști, după ce a fugit de la locul incidentului.

Potrivit informațiilor din presa germană, citate de Deutsche Welle, atacatorul este mort, însă nu se știe dacă a fost ucis de forțele de ordine sau nu, având în vedere desfășurarea de forțe din zonă, transmite Știri.md cu referire la spotmedia.ro.

De asemenea, nu se cunoaște numărul răniților.

Pe 25 februarie 2017, un om a murit și doi au fost răniți după ce un bărbat a intrat cu mașina într-o zonă pietonală din Heidelberg.

Atacatorul, care ar fi avut un cuțit asupra sa, a fost împușcat și rănit de polițiști, după ce a fugit de la locul incidentului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 15:35
1
216

Studiu: Populismul este în creștere pe Facebook

24 ianuarie, 15:35
1
216

Pe parcursul anului 2021, tema referitoare la globaliști/neomarxiști a fost constant prezentă la un nivel notabil, atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste.

Studiu: Populismul este în creștere pe FacebookFoto: Getty Images

Conversațiile extremiste din spațiul online românesc pe teme populist-ultranaționaliste au crescut mult în intensitate în partea a doua a anului 2021, este concluzia unui studiu realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Național de Studii Politice și Administrative (SNSPA), transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Experții spun că intensificarea discursului de tip populist, ultranaționalist a fost susținută de situația pandemică și de valurile succesive de coronavirus, care au stimulat atitudini și abordări emoționale la nivelul societății, precum și de criza politică și instabilitatea guvernamentală ce au caracterizat anul 2021.

Analiza realizată de experții de la CPD mai arată că temele populist-ultranaționaliste sunt rostogolite mai ales pe Facebook, prin comentarii pe care utilizatorii le lasă pe paginile unor actori politici, ale unor surse media sau pe pagini care promovează conținut senzaționalist ori conspiraționist.

Experții care au lucrat la studiu au subliniat că discursul de tip populist-ultranaționalist a fost definit prin intermediul a 10 expresii, care au fost monitorizate în cadrul articolelor și comentariilor din spațiul online românesc (rețele sociale și mass-media).

Astfel, CPD a selectat 55.000 de linkuri din perioada octombrie-decembrie 2021, care cumulează peste 93 de milioane de vizualizări estimate. În plus, au fost analizate evoluția și impactul acestor teme pe parcursul întregului an 2021.

Conversațiile monitorizate s-au referit la următoarele 10 teme:

Globaliști / neomarxiști /

Trădători de țară, trădare de țară

România vândută / România colonie

Ieșirea României din UE / Roexit

Familia tradițională

Dezbaterea sex / gen

Raportarea la refugiați / migranți

Valori tradiționale

Capital străin, firme străine, raportare la străini în economie

Raportarea la tema LGBT și minorități sexuale

Captură de ecran din 2022.01.24 la 15.07.40

„Dinamica foarte puternică a celor 10 expresii monitorizate și evaluate (de exemplu, tema Roexit a evoluat de la vizibilitate inițială marginală în clasamentul expresiilor, la o explozie a mențiunilor și interacțiunilor care a adus-o în top 3 al vizibilității) sugerează faptul că în funcție de evoluția agendei și evenimentelor la nivel național, european și global, se vor desprinde și alte subiecte sau declinări particulare”, se arată în studiul CPD din cadrul SNSPA.

De altfel, una dintre concluziile cele mai importante ale studiului vizează tocmai dinamica excepțională a narativelor asociate curentului ultranaționalist-populist.

„Promotorii acestui tip de discurs demonstrează creativitate, capacitate de adaptare, imaginație și abilități de interpretare a contextelor sociale, politice (interne și externe), economice, culturale în siajul propriei agende”, subliniază specialiștii.

Aceștia mai atrag atenția că măsurătorile aparițiilor în spațiul online, precum și rezultatele cercetărilor sociologice arată cu claritate faptul că ascensiunea acestui curent va fi una dintre cele mai mari provocări pentru spațiul politic, pentru mediul economic, pentru stabilitatea socială și a regimului democratic în ansamblu.

Pe parcursul anului, tema referitoare la globaliști/neomarxiști a fost constant prezentă la un nivel notabil, atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste.

Alături de aceasta, s-au „afirmat” încă trei subiecte:

trădători de țară,

Roexit,

România vândută/colonie.

Aceste trei teme s-au intensificat major în ultimele luni ale anului 2021. Tema „trădători de țară” a crescut mult în contextul dezbaterilor despre introducerea certificatului verde, iar un volum mare de mențiuni s-a datorat comentariilor utilizatorilor la postări de pe pagini de Facebook precum cea a politicianului AUR, George Simion, (o pagină cu o interactivitate în creștere începând cu luna septembrie), dar și de pe pagini ale unor surse de presă. O configurație similară a surselor de top de pe Facebook se poate observa și pentru expresia „România vândută”.

La tema „Roexit”, un număr mare de mențiuni se înregistrează în rândul comentariilor de pe pagini precum cea a deputatului Mihai Lasca (fost AUR) sau a eurodeputatului Cristian Terhes.

Tema a apărut și pe paginile deputatului George Simion sau a senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă – Oficial. Paginile de Facebook ale mai multor site-uri de presă se regăsesc și aici în top, găzduind multe comentarii care surprind expresiile monitorizate referitoare la „Roexit”.

„Este important de subliniat faptul că cele patru subiecte sunt conectate puternic între ele, se alimentează reciproc, narativele asociate unei teme fiind utilizate în argumentarea celorlalte.

Astfel, pare că se conturează tipare relativ simple în care trădarea de țară devine argumentație pentru Roexit sau în care România este vândută de cei care sunt racordați la interesele elitei globale, toate aceste simplificări și automatisme ducând la conturarea unei logici discursive și a unui limbaj general ușor de recunoscut de către adepții curentului populist-ultranaționalist”, mai arată autorii studiului.

Studiul CPD susține că, cu puține excepții, zona online unde astfel de conversații se văd cel mai mult este Facebook-ul, mai mult decât zona blogurilor, a comentariilor de presă sau a forumurilor. Comentariile utilizatorilor la postări de pe pagini Facebook reprezintă mecanismul care aduce cel mai mare impact acestor subiecte.

„Punctual, există și multe comentarii la postări de pe pagini de Facebook ale unor surse de presă mainstream. Și e important de făcut distincția că majoritatea mențiunilor care reflectă discurs populist-ultranaționalist s-au regăsit la comentariile publicului, nu neapărat la sursele care le-au găzduit, fie că vorbim de paginile de Facebook ale unor politicieni sau postări care includ articole din surse de mainstream media”, spune studiul.

„Paginile generează cele mai multe interacțiuni (mai multe decât grupurile) – și aici vorbim de ponderea de comentarii, distribuiri sau aprecieri. Grupurile perpetuează însă postări și mențiuni, prelungind durata de viață a acestui conținut. Dacă paginile distribuie linkuri imediat după cele ele apar, grupurile le promovează și la distanță de câteva zile sau chiar săptămâni”, mai avertizează autorii studiului.

Autorii studiului realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației din cadrul SNSPA mai evidențiază că o posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității discursului și temelor populist-ultranaționaliste este legată de faptul că, după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora.

Studiul făcut de SNSPA a fost realizat cu sprijinul German Marshall Fund România, în cadrul proiectului „Online mapping of nationalist narratives, with disruptive and polarizing potential in social media”. Proiectul a avut ca scop evaluarea narativelor ultranaționaliste disruptive și cu potențial polarizant în social media din România, prin intermediul unor metode inovative de monitorizare și analiză.

Conversațiile extremiste din spațiul online românesc pe teme populist-ultranaționaliste au crescut mult în intensitate în partea a doua a anului 2021, este concluzia unui studiu realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Național de Studii Politice și Administrative (SNSPA), transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Experții spun că intensificarea discursului de tip populist, ultranaționalist a fost susținută de situația pandemică și de valurile succesive de coronavirus, care au stimulat atitudini și abordări emoționale la nivelul societății, precum și de criza politică și instabilitatea guvernamentală ce au caracterizat anul 2021.

Analiza realizată de experții de la CPD mai arată că temele populist-ultranaționaliste sunt rostogolite mai ales pe Facebook, prin comentarii pe care utilizatorii le lasă pe paginile unor actori politici, ale unor surse media sau pe pagini care promovează conținut senzaționalist ori conspiraționist.

Experții care au lucrat la studiu au subliniat că discursul de tip populist-ultranaționalist a fost definit prin intermediul a 10 expresii, care au fost monitorizate în cadrul articolelor și comentariilor din spațiul online românesc (rețele sociale și mass-media).

Astfel, CPD a selectat 55.000 de linkuri din perioada octombrie-decembrie 2021, care cumulează peste 93 de milioane de vizualizări estimate. În plus, au fost analizate evoluția și impactul acestor teme pe parcursul întregului an 2021.

Conversațiile monitorizate s-au referit la următoarele 10 teme:

Globaliști / neomarxiști /

Trădători de țară, trădare de țară

România vândută / România colonie

Ieșirea României din UE / Roexit

Familia tradițională

Dezbaterea sex / gen

Raportarea la refugiați / migranți

Valori tradiționale

Capital străin, firme străine, raportare la străini în economie

Raportarea la tema LGBT și minorități sexuale

Captură de ecran din 2022.01.24 la 15.07.40

„Dinamica foarte puternică a celor 10 expresii monitorizate și evaluate (de exemplu, tema Roexit a evoluat de la vizibilitate inițială marginală în clasamentul expresiilor, la o explozie a mențiunilor și interacțiunilor care a adus-o în top 3 al vizibilității) sugerează faptul că în funcție de evoluția agendei și evenimentelor la nivel național, european și global, se vor desprinde și alte subiecte sau declinări particulare”, se arată în studiul CPD din cadrul SNSPA.

De altfel, una dintre concluziile cele mai importante ale studiului vizează tocmai dinamica excepțională a narativelor asociate curentului ultranaționalist-populist.

„Promotorii acestui tip de discurs demonstrează creativitate, capacitate de adaptare, imaginație și abilități de interpretare a contextelor sociale, politice (interne și externe), economice, culturale în siajul propriei agende”, subliniază specialiștii.

Aceștia mai atrag atenția că măsurătorile aparițiilor în spațiul online, precum și rezultatele cercetărilor sociologice arată cu claritate faptul că ascensiunea acestui curent va fi una dintre cele mai mari provocări pentru spațiul politic, pentru mediul economic, pentru stabilitatea socială și a regimului democratic în ansamblu.

Pe parcursul anului, tema referitoare la globaliști/neomarxiști a fost constant prezentă la un nivel notabil, atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste.

Alături de aceasta, s-au „afirmat” încă trei subiecte:

trădători de țară,

Roexit,

România vândută/colonie.

Aceste trei teme s-au intensificat major în ultimele luni ale anului 2021. Tema „trădători de țară” a crescut mult în contextul dezbaterilor despre introducerea certificatului verde, iar un volum mare de mențiuni s-a datorat comentariilor utilizatorilor la postări de pe pagini de Facebook precum cea a politicianului AUR, George Simion, (o pagină cu o interactivitate în creștere începând cu luna septembrie), dar și de pe pagini ale unor surse de presă. O configurație similară a surselor de top de pe Facebook se poate observa și pentru expresia „România vândută”.

La tema „Roexit”, un număr mare de mențiuni se înregistrează în rândul comentariilor de pe pagini precum cea a deputatului Mihai Lasca (fost AUR) sau a eurodeputatului Cristian Terhes.

Tema a apărut și pe paginile deputatului George Simion sau a senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă – Oficial. Paginile de Facebook ale mai multor site-uri de presă se regăsesc și aici în top, găzduind multe comentarii care surprind expresiile monitorizate referitoare la „Roexit”.

„Este important de subliniat faptul că cele patru subiecte sunt conectate puternic între ele, se alimentează reciproc, narativele asociate unei teme fiind utilizate în argumentarea celorlalte.

Astfel, pare că se conturează tipare relativ simple în care trădarea de țară devine argumentație pentru Roexit sau în care România este vândută de cei care sunt racordați la interesele elitei globale, toate aceste simplificări și automatisme ducând la conturarea unei logici discursive și a unui limbaj general ușor de recunoscut de către adepții curentului populist-ultranaționalist”, mai arată autorii studiului.

Studiul CPD susține că, cu puține excepții, zona online unde astfel de conversații se văd cel mai mult este Facebook-ul, mai mult decât zona blogurilor, a comentariilor de presă sau a forumurilor. Comentariile utilizatorilor la postări de pe pagini Facebook reprezintă mecanismul care aduce cel mai mare impact acestor subiecte.

„Punctual, există și multe comentarii la postări de pe pagini de Facebook ale unor surse de presă mainstream. Și e important de făcut distincția că majoritatea mențiunilor care reflectă discurs populist-ultranaționalist s-au regăsit la comentariile publicului, nu neapărat la sursele care le-au găzduit, fie că vorbim de paginile de Facebook ale unor politicieni sau postări care includ articole din surse de mainstream media”, spune studiul.

„Paginile generează cele mai multe interacțiuni (mai multe decât grupurile) – și aici vorbim de ponderea de comentarii, distribuiri sau aprecieri. Grupurile perpetuează însă postări și mențiuni, prelungind durata de viață a acestui conținut. Dacă paginile distribuie linkuri imediat după cele ele apar, grupurile le promovează și la distanță de câteva zile sau chiar săptămâni”, mai avertizează autorii studiului.

Autorii studiului realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației din cadrul SNSPA mai evidențiază că o posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității discursului și temelor populist-ultranaționaliste este legată de faptul că, după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora.

Studiul făcut de SNSPA a fost realizat cu sprijinul German Marshall Fund România, în cadrul proiectului „Online mapping of nationalist narratives, with disruptive and polarizing potential in social media”. Proiectul a avut ca scop evaluarea narativelor ultranaționaliste disruptive și cu potențial polarizant în social media din România, prin intermediul unor metode inovative de monitorizare și analiză.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 ianuarie, 20:41
2
1 194

Dragostea din tei, interpretată de o trupă germană de folk metal

23 ianuarie, 20:41
2
1 194

O trupă de folk metal din Germania, Feuerschwanz, a făcut un cover după melodia „Dragostea din tei” cu care trupa O-Zone făcea furori în anii 2000.

Dragostea din tei, interpretată de o trupă germană de folk metalFoto: Captură video

Nemții au combinat versurile basarabenilor cu chitare electrice, tobe, armuri, vase vikinge și dragoni, caracteristice stilului „medieval metal”, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Videoclipul a fost postat pe Youtube de una dintre cele mai mari case de discuri de muzică metal din Europa. În două zile a sărit de 200 de mii vizionări, iar în comentarii sunt mulți români, dar și străini, care felicită trupa din Germania pentru clip, dar și pentru pronunție.

Nu este pentru prima dată când ritmul remixat al melodiilor lansate de trupa O-Zone asigură succesul unor artiști străini. Cel mai urmărit vlogger francez a dat lovitura în noiembrie anul trecut cu o melodie pe care o cântă în limba română. 

Piesa lansată de Squeezie s-a situat în topul celor mai ascultate pe Deezer în România și pe Spotify în Franța. 

Melodia „Time Time”, o parodie după muzica anilor 2000, avea ca temă fericirea de mânca un pepene fără sâmburi și parodia, între altele, și hit-ul „Dragostea din Tei”.

Nemții au combinat versurile basarabenilor cu chitare electrice, tobe, armuri, vase vikinge și dragoni, caracteristice stilului „medieval metal”, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Videoclipul a fost postat pe Youtube de una dintre cele mai mari case de discuri de muzică metal din Europa. În două zile a sărit de 200 de mii vizionări, iar în comentarii sunt mulți români, dar și străini, care felicită trupa din Germania pentru clip, dar și pentru pronunție.

Nu este pentru prima dată când ritmul remixat al melodiilor lansate de trupa O-Zone asigură succesul unor artiști străini. Cel mai urmărit vlogger francez a dat lovitura în noiembrie anul trecut cu o melodie pe care o cântă în limba română. 

Piesa lansată de Squeezie s-a situat în topul celor mai ascultate pe Deezer în România și pe Spotify în Franța. 

Melodia „Time Time”, o parodie după muzica anilor 2000, avea ca temă fericirea de mânca un pepene fără sâmburi și parodia, între altele, și hit-ul „Dragostea din Tei”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 ianuarie, 10:49
0
466

Germania ar putea elimina anticipat suprataxa la facturile de energie

23 ianuarie, 10:49
0
466

Guvernul german ar putea elimina în acest an o suprataxă pe facturile de electricitate utilizată pentru a sprijini energia regenerabilă, pentru a uşura presiunea costurilor în creştere ale energiei asupra a milioane de gospodării, a declarat sâmbătă co-liderul social-democrat (SPD) Lars Klingbeil.

Germania ar putea elimina anticipat suprataxa la facturile de energieFoto: mediafax.ro

Conform Reuters, cele trei partide aflate la guvernare în Germania au convenit, în acordul de coaliţie prezentat în noiembrie, să elimine aşa-numita taxă EEG de pe facturile de electricitate începând cu 1 ianuarie 2023, transmite Știri.md cu referire la mediafax.ro.

"Examinăm acum dacă poate fi devansată", a declarat Klingbeil în marja unei reuniuni a SPD, partidul cancelarului Olaf Scholz.

Suprataxa a fost redusă cu 43% de la 1 ianuarie, dar se preconizează că va costa în continuare gospodăriile în medie 222 de euro în acest an.

Klingbeil a declarat că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a sprijini consumatorii care se confruntă cu creşterea costurilor pentru încălzire şi iluminat, de unde şi discuţiile dintre SPD şi partenerii săi de coaliţie minori.

Aproximativ 4,2 milioane de gospodării germane îşi vor vedea facturile la electricitate crescând în medie cu 63,7% în acest an, în timp ce 3,6 milioane se vor confrunta cu facturi la gaze cu 62,3% mai mari decât în 2021, deoarece furnizorii vor transfera costurile record de vânzare cu ridicata, arată datele din industrie.

La fel ca multe alte ţări, Germania se află în pragul unei crize energetice de când, anul trecut, ridicarea restricţiilor COVID-19 a dus la o cerere uriaşă pentru gaze naturale, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la gaze, la produsele de bază conexe şi la permisele de emisii de carbon la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Conform Reuters, cele trei partide aflate la guvernare în Germania au convenit, în acordul de coaliţie prezentat în noiembrie, să elimine aşa-numita taxă EEG de pe facturile de electricitate începând cu 1 ianuarie 2023, transmite Știri.md cu referire la mediafax.ro.

"Examinăm acum dacă poate fi devansată", a declarat Klingbeil în marja unei reuniuni a SPD, partidul cancelarului Olaf Scholz.

Suprataxa a fost redusă cu 43% de la 1 ianuarie, dar se preconizează că va costa în continuare gospodăriile în medie 222 de euro în acest an.

Klingbeil a declarat că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a sprijini consumatorii care se confruntă cu creşterea costurilor pentru încălzire şi iluminat, de unde şi discuţiile dintre SPD şi partenerii săi de coaliţie minori.

Aproximativ 4,2 milioane de gospodării germane îşi vor vedea facturile la electricitate crescând în medie cu 63,7% în acest an, în timp ce 3,6 milioane se vor confrunta cu facturi la gaze cu 62,3% mai mari decât în 2021, deoarece furnizorii vor transfera costurile record de vânzare cu ridicata, arată datele din industrie.

La fel ca multe alte ţări, Germania se află în pragul unei crize energetice de când, anul trecut, ridicarea restricţiilor COVID-19 a dus la o cerere uriaşă pentru gaze naturale, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la gaze, la produsele de bază conexe şi la permisele de emisii de carbon la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 ianuarie, 08:42
10
1 760

Șeful marinei militare din Germania a demisionat: A cerut respect pentru Putin

23 ianuarie, 08:42
10
1 760

Șeful marinei militare din Germania, Kay-Achim Schönbach, a demisionat după ce, vineri, a făcut un comentariu controversat despre situația dintre Ucraina și Rusia, spunând că președintele rus Vladimir Putin merită respect, iar Peninsula Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei.

Șeful marinei militare din Germania a demisionat: A cerut respect pentru PutinFoto: Profimedia

Declarațiile sale au stârnit un scandal diplomatic cu Kievul, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat, sâmbătă seara, că viceamiralul a demisionat, transmite agenția germană dpa, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Viceamiralul Kay-Achim Schönbach făcuse aceste comentarii în India, iar sâmbătă a încercat să revină asupra lor, dar între timp, ambasadorul Germaniei la Kiev fusese convocat deja de autoritățile ucrainene pentru a da explicații.

„Ceea ce își dorește cu adevărat (Putin - n.r.) este respect. Și, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aș fi întrebat, (aș spune că) este ușor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat și pe care, probabil, îl merită”, afirmase Kay-Achim Schönbach.

„I-am cerut ministrului apărării, Christine Lambrecht, să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat”, a anunțat Kay-Achim Schoenbach într-o declarație. „Ministrul a acceptat cererea mea”, a adăugat el, conform Reuters.

În prezent, 100.000 de militari ruși sunt masați de-a lungul granițelor Ucrainei, ceea ce a determinat eforturi diplomatice intense în ultimele săptămâni pentru a preveni izbucnirea ostilităților. Rusia neagă că plănuiește ceva, dar a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și în special în Ucraina.

Declarațiile sale au stârnit un scandal diplomatic cu Kievul, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat, sâmbătă seara, că viceamiralul a demisionat, transmite agenția germană dpa, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Viceamiralul Kay-Achim Schönbach făcuse aceste comentarii în India, iar sâmbătă a încercat să revină asupra lor, dar între timp, ambasadorul Germaniei la Kiev fusese convocat deja de autoritățile ucrainene pentru a da explicații.

„Ceea ce își dorește cu adevărat (Putin - n.r.) este respect. Și, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aș fi întrebat, (aș spune că) este ușor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat și pe care, probabil, îl merită”, afirmase Kay-Achim Schönbach.

„I-am cerut ministrului apărării, Christine Lambrecht, să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat”, a anunțat Kay-Achim Schoenbach într-o declarație. „Ministrul a acceptat cererea mea”, a adăugat el, conform Reuters.

În prezent, 100.000 de militari ruși sunt masați de-a lungul granițelor Ucrainei, ceea ce a determinat eforturi diplomatice intense în ultimele săptămâni pentru a preveni izbucnirea ostilităților. Rusia neagă că plănuiește ceva, dar a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și în special în Ucraina.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 ianuarie, 06:26
0
163

Valoare creditelor oferite în decembrie 2021 a crescut cu 41,4%

23 ianuarie, 06:26
0
163

În ultima lună a anului trecut, creditele noi acordate au constituit 4 701,9 milioane de lei. Cifra este în creștere cu 41,4% față de luna decembrie a anului 2020. De regulă, împrumuturile se iau pe un termen cuprins între doi și cinci ani.

Valoare creditelor oferite în decembrie 2021 a crescut cu 41,4%Foto: IPN

Cât despre scopuri, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere – 60,5%, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, din totalul creditelor acordate în decembrie, cele mai multe – 73,5% – reprezintă creditele în moneda națională. Acestea au constituit 3 457,9 milioane de lei (+31,7 la sută față de luna precedentă și +46,7% față de decembrie 2020). 

Alte 24,4% sunt creditele în valută, al căror volum recalculat în lei moldovenești a constituit 1 148,9 milioane lei. Iar 2% revin creditelor atașate la cursul valutei, care au constituit 95,0 milioane lei.

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 48,8% în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 33,4% din totalul creditelor.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (52,7%) și de creditele acordate persoanelor fizice (38,5%). 

În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (42,2%).

Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societățile comerciale nefinanciare (97,8%), unde ponderea majoră (62,2 %) revine comerțului.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 8,84%, la cele în valută – 3,93%, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,21%. 

Creditele de consum, care au deținut cea mai mare pondere (60,5%), au fost acordate cu o rată medie de 10,36% (+0,98 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și +3,59 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2020).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,55 puncte procentuale față de luna precedentă și cu 0,90 puncte procentuale față de decembrie 2020.

96,9% din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,7% din totalul creditelor de consum).

Cât despre scopuri, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere – 60,5%, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, din totalul creditelor acordate în decembrie, cele mai multe – 73,5% – reprezintă creditele în moneda națională. Acestea au constituit 3 457,9 milioane de lei (+31,7 la sută față de luna precedentă și +46,7% față de decembrie 2020). 

Alte 24,4% sunt creditele în valută, al căror volum recalculat în lei moldovenești a constituit 1 148,9 milioane lei. Iar 2% revin creditelor atașate la cursul valutei, care au constituit 95,0 milioane lei.

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 48,8% în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 33,4% din totalul creditelor.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (52,7%) și de creditele acordate persoanelor fizice (38,5%). 

În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (42,2%).

Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societățile comerciale nefinanciare (97,8%), unde ponderea majoră (62,2 %) revine comerțului.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 8,84%, la cele în valută – 3,93%, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,21%. 

Creditele de consum, care au deținut cea mai mare pondere (60,5%), au fost acordate cu o rată medie de 10,36% (+0,98 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și +3,59 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2020).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,55 puncte procentuale față de luna precedentă și cu 0,90 puncte procentuale față de decembrie 2020.

96,9% din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,7% din totalul creditelor de consum).

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 ianuarie, 10:48
8
633

Germania nu livrează arme Ucrainei, în schimb donează un spital de campanie

22 ianuarie, 10:48
8
633

Germania exclude să livreze arme Ucrainei în actualul context de criză cu Rusia, considerând că aceasta nu ar face decât să agraveze tensiunile, a declarat ministrul apărării, Christine Lambrecht.

Germania nu livrează arme Ucrainei, în schimb donează un spital de campanieFoto: Profimedia

În schimb, Berlinul va livra Kievului un spital de campanie complet echipat și va asigura instruirea personalului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Livrările de arme nu ar contribui acum” la dezamorsarea crizei, o poziţie care „întruneşte consens în interiorul guvernului federal” condus de Olaf Scholz, a afirmat Christine Lambrecht într-un interviu publicat în săptămânalul Welt am Sonntag și preluat de AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

„Pot înţelege dorinţa de a sprijini Ucraina, şi este exact ceea ce facem deja”, a dat ea asigurări.

„Astfel, un spital de campanie complet va fi livrat în februarie, cu instruirea necesară”, a anunţat ea, precizând că, pentru Germania, aceasta implică un cost total de 5,3 milioane de euro.

„Am furnizat deja aparate de asistenţă respiratorie”, a adăugat ministrul, amintind că Germania tratează „deja în spitale ale Bundeswehr (armata germană) soldaţi ucraineni grav răniţi”.

„Suntem, aşadar, alături de Kiev. Acum trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a dezamorsa criza”, a rezumat ea.

Cancelarul Olaf Scholz a subliniat că politica Germaniei este de a nu livra arme letale în zone de conflict.

La rândul său, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat că Germania nu va critica alte state pentru că sunt pregătite să livreze arme Ucrainei. „Însă nu cred că este realist să credem că astfel de livrări ar putea înclina balanţa militară”, a afirmat ea pentru Sueddeutsche Zeitung.

„Arma cea mai puternică (...) este pentru aliaţii din NATO, statele membre ale UE şi G7 să spună clar (Rusiei) că oricărei noi agresiuni i se va răspunde cu consecinţe masive”, a arătat ea.

Conflict în Mali

În interviul pentru Welt am Sonntag, ministrul apărării s-a referit şi la situaţia din Mali, adresându-le un avertisment ruşilor. Sosirea de mercenari ruşi ai grupului rus Wagner în Mali „va avea consecinţe”, a prevenit ea.

„Moscova nu va reuşi, prin trimiterea de mercenari, să incite Occidentul să se retragă cvasi-automat de peste tot unde Rusia nu vrea să ne vadă. Nu vom ceda, nu le vom face ruşilor lucrurile atât de facile pentru ei”, a dat asigurări Lambrecht.

Ministrul german a prevenit, de asemenea, junta din Mali că, „dacă doreşte ca Bundeswehr să rămână în ţară, trebuie să vegheze la condiţii bune”.

„Soldaţii noştri trebuie să se poată deplasa liber şi să fie protejaţi cât mai bine posibil”, a subliniat ea, afirmând că este inacceptabil „ca alegerile să fie suspendate timp de cinci ani sau ca (junta) să colaboreze cu mercenari care s-au făcut vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului”.

Mali a refuzat la începutul săptămânii, ca represalii faţă de sancţiuni decise de Organizaţia statelor vest-africane, survolul teritoriului său de către un avion al armatei germane ce avea ca destinaţie capitala Nigerului, Niamey.

În schimb, Berlinul va livra Kievului un spital de campanie complet echipat și va asigura instruirea personalului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Livrările de arme nu ar contribui acum” la dezamorsarea crizei, o poziţie care „întruneşte consens în interiorul guvernului federal” condus de Olaf Scholz, a afirmat Christine Lambrecht într-un interviu publicat în săptămânalul Welt am Sonntag și preluat de AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

„Pot înţelege dorinţa de a sprijini Ucraina, şi este exact ceea ce facem deja”, a dat ea asigurări.

„Astfel, un spital de campanie complet va fi livrat în februarie, cu instruirea necesară”, a anunţat ea, precizând că, pentru Germania, aceasta implică un cost total de 5,3 milioane de euro.

„Am furnizat deja aparate de asistenţă respiratorie”, a adăugat ministrul, amintind că Germania tratează „deja în spitale ale Bundeswehr (armata germană) soldaţi ucraineni grav răniţi”.

„Suntem, aşadar, alături de Kiev. Acum trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a dezamorsa criza”, a rezumat ea.

Cancelarul Olaf Scholz a subliniat că politica Germaniei este de a nu livra arme letale în zone de conflict.

La rândul său, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat că Germania nu va critica alte state pentru că sunt pregătite să livreze arme Ucrainei. „Însă nu cred că este realist să credem că astfel de livrări ar putea înclina balanţa militară”, a afirmat ea pentru Sueddeutsche Zeitung.

„Arma cea mai puternică (...) este pentru aliaţii din NATO, statele membre ale UE şi G7 să spună clar (Rusiei) că oricărei noi agresiuni i se va răspunde cu consecinţe masive”, a arătat ea.

Conflict în Mali

În interviul pentru Welt am Sonntag, ministrul apărării s-a referit şi la situaţia din Mali, adresându-le un avertisment ruşilor. Sosirea de mercenari ruşi ai grupului rus Wagner în Mali „va avea consecinţe”, a prevenit ea.

„Moscova nu va reuşi, prin trimiterea de mercenari, să incite Occidentul să se retragă cvasi-automat de peste tot unde Rusia nu vrea să ne vadă. Nu vom ceda, nu le vom face ruşilor lucrurile atât de facile pentru ei”, a dat asigurări Lambrecht.

Ministrul german a prevenit, de asemenea, junta din Mali că, „dacă doreşte ca Bundeswehr să rămână în ţară, trebuie să vegheze la condiţii bune”.

„Soldaţii noştri trebuie să se poată deplasa liber şi să fie protejaţi cât mai bine posibil”, a subliniat ea, afirmând că este inacceptabil „ca alegerile să fie suspendate timp de cinci ani sau ca (junta) să colaboreze cu mercenari care s-au făcut vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului”.

Mali a refuzat la începutul săptămânii, ca represalii faţă de sancţiuni decise de Organizaţia statelor vest-africane, survolul teritoriului său de către un avion al armatei germane ce avea ca destinaţie capitala Nigerului, Niamey.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...