Activism și ascensiune politică
Născut pe 21 septembrie 1986 în județul Vrancea, Simion are studii în istorie și a activat de tânăr ca militant pentru unirea României cu Republica Moldova. A fondat platforma Acțiunea 2012 și a organizat Marșul Centenarului, acțiuni care i-au adus mai multe interdicții de intrare în Republica Moldova (2015, 2016, 2018) și Ucraina (2024), transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Din activism a trecut în politică. După un eșec ca independent la europarlamentarele din 2019, Simion a fondat AUR, partid care a surprins la parlamentarele din 2020, intrând cu un scor de peste 9% în Parlament. AUR a devenit astfel o voce a dreptei radicale din România.
Controverse și poziționare ideologică
Simion a fost criticat pentru pozițiile sale antivaccin, pentru opoziția față de educația despre Holocaust și pentru atitudinile față de minorități. A fost acuzat de incitare la ură și violență, după ce a cerut ca membrii autorităților electorale să fie „jupuiți”.
A cultivat imaginea de lider anti-sistem, refuzând dezbaterile televizate și comunicând direct cu electoratul prin rețele sociale. A purtat șepcile roșii „Make Romania Great Again” și s-a afisat cu figuri ale dreptei populiste internaționale, precum Steve Bannon.
Relația cu Republica Moldova
Republica Moldova ocupă un loc central în discursul politic al lui George Simion. Încă din tinerețe, a militat pentru unirea celor două state, promovând această idee ca un deziderat istoric și identitar. A organizat marșuri, a lansat manifeste și s-a poziționat ca „vocea românilor de peste Prut”. Însă activismul său a fost privit cu suspiciune la Chișinău, autoritățile moldovene declarându-l de mai multe ori persona non grata, invocând riscuri la adresa securității naționale. În 2024, interdicția i-a fost prelungită până în 2028.
Declarațiile recente ale lui Simion despre R. Moldova au fost contradictorii. Pe de o parte, a prezentat un plan de „reunificare” și a afirmat că Moldova este „fiul care trebuie să se întoarcă acasă”. Pe de altă parte, a cerut României să oprească sprijinul financiar acordat Chișinăului, argumentând că acesta întărește o statalitate „artificială”. Mai mult, a declarat că, în cazul unui atac rusesc asupra Moldovei, România nu ar interveni militar. Această poziție a stârnit critici acerbe în rândul opiniei publice și a oficialilor moldoveni, care l-au acuzat că acționează, conștient sau nu, în interesul Rusiei.
În interviuri acordate presei străine, Simion a promis că va promova „restaurarea frontierelor României de dinainte de al Doilea Război Mondial”, ceea ce ar implica teritorii din Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria. Aceste declarații au provocat îngrijorare la Kiev, Bruxelles și Washington.
Alegerile prezidențiale din 2025 și poziția sa geopolitică
Simion a intrat în cursa prezidențială în martie 2025. În campanie a evitat confruntările directe și a promovat un discurs axat pe „restaurarea democrației”, „reunificarea cu Basarabia” și respingerea „dictatului de la Bruxelles”. Este critic al ajutorului militar pentru Ucraina și al implicării NATO în regiune, dar a numit Rusia „pericol” și pe Vladimir Putin „criminal de război”. Pozițiile sale sunt considerate contradictorii și au generat rezerve în capitalele occidentale.
Câștigând pe 4 mai 2025 primul tur al alegerilor cu aproximativ 41% din voturi, Simion s-a calificat în turul al doilea. Susținut masiv de diasporă și de zonele rurale, el a depășit candidați ai partidelor mainstream și se va confrunta în turul al doilea cu independentul Nicușor Dan.