14 ianuarie, 19:53
0
236

Fost ministru danez al Apărării, acuzat de divulgarea de secrete de stat

14 ianuarie, 19:53
0
236

Fostul ministru danez al Apărării, Claus Hjort Frederiksen, a anunţat vineri că a fost acuzat de încălcarea unei secţiuni din Codul penal care include trădarea, pentru divulgarea de secrete de stat, scrie Reuters.

Fost ministru danez al Apărării, acuzat de divulgarea de secrete de statFoto: mediafax.ro

Frederiksen, care a ocupat funcţia de ministru al Apărării între 2016 şi 2019, a fost acuzat de încălcarea secţiunii 109 a Codului, rar utilizată, care prevede o pedeapsă de cel mult 12 ani de închisoare, deşi nu a fost clar de ce anume a fost acuzat, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Secţiunea 109 se referă la orice "persoană care divulgă sau transmite orice informaţii privind negocieri, deliberări sau rezoluţii secrete ale statului sau drepturile sale în raport cu state străine".

O declaraţie publicată vineri de Frederiksen nu a precizat la ce se referă acuzaţiile sau dacă acestea se referă la perioada în care a fost ministru.

"M-am exprimat în calitate de membru al parlamentului cu privire la o problemă politică şi nu am nimic de adăugat în prezent. Dar nu aş putea visa niciodată să fac ceva care ar putea dăuna Danemarcei sau intereselor Danemarcei", a declarat Frederiksen într-un comunicat.

Nu este clar la ce comentarii s-a referit Frederiksen în declaraţia sa.

Biroul procurorului şi Ministerul Apărării au refuzat să comenteze declaraţia lui Frederiksen.

Vestea vine după ce luna trecută a fost reţinut şeful unităţii de informaţii externe a Danemarcei, acuzat în temeiul aceleiaşi secţiuni a legii pentru presupusa sa implicare într-un caz de scurgeri de informaţii "foarte clasificate". Lars Findsen a negat că a comis vreo infracţiune, descriind acuzaţia ca fiind "complet nebună".

Frederiksen, care a ocupat funcţia de ministru al Apărării între 2016 şi 2019, a fost acuzat de încălcarea secţiunii 109 a Codului, rar utilizată, care prevede o pedeapsă de cel mult 12 ani de închisoare, deşi nu a fost clar de ce anume a fost acuzat, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Secţiunea 109 se referă la orice "persoană care divulgă sau transmite orice informaţii privind negocieri, deliberări sau rezoluţii secrete ale statului sau drepturile sale în raport cu state străine".

O declaraţie publicată vineri de Frederiksen nu a precizat la ce se referă acuzaţiile sau dacă acestea se referă la perioada în care a fost ministru.

"M-am exprimat în calitate de membru al parlamentului cu privire la o problemă politică şi nu am nimic de adăugat în prezent. Dar nu aş putea visa niciodată să fac ceva care ar putea dăuna Danemarcei sau intereselor Danemarcei", a declarat Frederiksen într-un comunicat.

Nu este clar la ce comentarii s-a referit Frederiksen în declaraţia sa.

Biroul procurorului şi Ministerul Apărării au refuzat să comenteze declaraţia lui Frederiksen.

Vestea vine după ce luna trecută a fost reţinut şeful unităţii de informaţii externe a Danemarcei, acuzat în temeiul aceleiaşi secţiuni a legii pentru presupusa sa implicare într-un caz de scurgeri de informaţii "foarte clasificate". Lars Findsen a negat că a comis vreo infracţiune, descriind acuzaţia ca fiind "complet nebună".

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

16 ianuarie, 11:19
0
196

COVID: Danemarca ridică unele restricții, deși are mulți infectați

16 ianuarie, 11:19
0
196

Locurile de divertisment şi culturale de pe teritoriul Danemarcei s-au redeschis duminică, după ce au fost închise timp de o lună, în condiţiile în care guvernul danez a relaxat restricţiile anti-COVID-19, în pofida unui număr mare de contaminări, informează dpa.

COVID: Danemarca ridică unele restricții, deși are mulți infectațiFoto: reuters.com

Publicul a fost întâmpinat din nou la muzee, grădini zoologice şi parcuri divertisment. Sălile de cinema, de teatru şi de concerte vor putea de asemenea să deschidă pentru prima dată după patru săptămâni, chiar dacă au fost impuse limite în ceea ce priveşte capacitatea, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

În majoritatea locurilor vizitatorii vor trebui să poarte mască şi să facă dovada, prin intermediul unui paşaport sanitar, că au fost vaccinaţi, au trecut prin boală sau au fost testaţi recent negativ pentru COVID-19.

Cu toate acestea, danezii încă nu se pot duce la cluburi şi la discotecă: viaţa de noapte rămâne închisă până cel puţin la sfârşitul lunii ianuarie.

Danemarca, o ţară cu circa 6 milioane de locuitori, a înregistrat recent peste 20.000 de noi contaminări pe zi, mai multe zile la rând. Numai sâmbătă au fost înregistrate peste 25.000 de cazuri.

Cu toate acestea, oficiali din domeniul sanitar danez susţin că infectările au ajuns la o fază de platou, în condiţiile în care numărul de pacienţi internaţi la spital cu COVID-19 pare să se fi stabilizat la 700-800. 

Publicul a fost întâmpinat din nou la muzee, grădini zoologice şi parcuri divertisment. Sălile de cinema, de teatru şi de concerte vor putea de asemenea să deschidă pentru prima dată după patru săptămâni, chiar dacă au fost impuse limite în ceea ce priveşte capacitatea, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

În majoritatea locurilor vizitatorii vor trebui să poarte mască şi să facă dovada, prin intermediul unui paşaport sanitar, că au fost vaccinaţi, au trecut prin boală sau au fost testaţi recent negativ pentru COVID-19.

Cu toate acestea, danezii încă nu se pot duce la cluburi şi la discotecă: viaţa de noapte rămâne închisă până cel puţin la sfârşitul lunii ianuarie.

Danemarca, o ţară cu circa 6 milioane de locuitori, a înregistrat recent peste 20.000 de noi contaminări pe zi, mai multe zile la rând. Numai sâmbătă au fost înregistrate peste 25.000 de cazuri.

Cu toate acestea, oficiali din domeniul sanitar danez susţin că infectările au ajuns la o fază de platou, în condiţiile în care numărul de pacienţi internaţi la spital cu COVID-19 pare să se fi stabilizat la 700-800. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 06:08
0
448

Prima țară din UE care anunță că va începe vaccinarea cu a patra doză

13 ianuarie, 06:08
0
448

Danemarca va deveni prima țară din Uniunea Europeană care începe imunizarea cu a patra doză de vaccin anti-COVID pentru cetățenii vulnerabili, relatează Reuters.

Prima țară din UE care anunță că va începe vaccinarea cu a patra dozăFoto: profimedia

Guvernul danez a făcut anunțul, miercuri, în contextul creșterii numărului de infectări din cauza variantei Omicron, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Decizia vine după ce parlamentarii danezi au hotărât să relaxeze restricțiile la sfârșitul acestei săptămâni, după ce numărul de spitalizări și de decese s-a stabilizat, chiar dacă numărul cazurilor crește.

„Începem un nou capitol, am luat decizia să oferim a patra doză de vaccin anti-COVID celor mai vulnerabili cetățeni”, a spus ministrul sănătății danez. Agenția de Reglementare a Medicamentelor a UE și-a exprimat, totuși, îndoielile cu privire la nevoia unei a patra doze și a precizat că nu există, în acest moment, date care să susțină această abordare.

Ungaria este o altă țară europeană care a sugerat posibilitatea vaccinării cu a patra doză. În afara Europei, Chile și Israel au început deja vaccinarea cu a patra doză.

Danemarca se confruntă cu un val de infectări care depășește 20.000 de cazuri pe zi, însă internările în spital și numărul deceselor s-au stabilizat la niveluri sub cele observate în urmă cu un an.

Datele principalei autorități sanitare daneze, Statens Serum Institut, arată că nevaccinații au un risc de 5-6 ori mai mare de a ajunge în spital din cauza COVID decât cei vaccinați.

Guvernul danez a făcut anunțul, miercuri, în contextul creșterii numărului de infectări din cauza variantei Omicron, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Decizia vine după ce parlamentarii danezi au hotărât să relaxeze restricțiile la sfârșitul acestei săptămâni, după ce numărul de spitalizări și de decese s-a stabilizat, chiar dacă numărul cazurilor crește.

„Începem un nou capitol, am luat decizia să oferim a patra doză de vaccin anti-COVID celor mai vulnerabili cetățeni”, a spus ministrul sănătății danez. Agenția de Reglementare a Medicamentelor a UE și-a exprimat, totuși, îndoielile cu privire la nevoia unei a patra doze și a precizat că nu există, în acest moment, date care să susțină această abordare.

Ungaria este o altă țară europeană care a sugerat posibilitatea vaccinării cu a patra doză. În afara Europei, Chile și Israel au început deja vaccinarea cu a patra doză.

Danemarca se confruntă cu un val de infectări care depășește 20.000 de cazuri pe zi, însă internările în spital și numărul deceselor s-au stabilizat la niveluri sub cele observate în urmă cu un an.

Datele principalei autorități sanitare daneze, Statens Serum Institut, arată că nevaccinații au un risc de 5-6 ori mai mare de a ajunge în spital din cauza COVID decât cei vaccinați.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 04:17
0
357

Șeful spionajului din Danemarca, reținut pentru scurgere de informații

12 ianuarie, 04:17
0
357

Șeful serviciului de informații externe al Danemarcei se află în arest de peste o lună, sub acuzația de scurgere de informații clasificate, fără să se dea detalii asupra naturii informațiilor.

Șeful spionajului din Danemarca, reținut pentru scurgere de informațiiFoto: dw.com

Lars Findsen, șeful Serviciului danez de Informații pentru Apărare, a fost printre cei patru ofițeri actuali și foști aparținând agenției arestați luna trecută din cauza acuzațiilor de scurgere de materiale clasificate către mass-media, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

Radiodifuzorul de stat DR a raportat că Findsen a fost arestat pe aeroportul din Copenhaga în dimineața zilei de 8 decembrie.

El a fost apoi acuzat de divulgarea secretelor de stat, o infracțiune care echivalează cu trădare și poate duce la o pedeapsă de 12 ani de închisoare, se arată în raport.

Acuzațiile exacte împotriva lui Findsen nu au fost dezvăluite.

Cazul, totuși, se referă la scurgeri de informații clasificate, iar audierile sunt închise publicului și mass-mediei, a raportat DR.

Findsen a fost sub supraveghere înainte de a fi reținut, oficialii serviciilor de informații chiar i-au interceptat telefoanele, potrivit DR.

Adresându-se reporterilor după audierea de luni din capitala Copenhaga, Findsen a respins acuzațiile drept „nebunești”.

„Vreau ca acuzațiile să fie prezentate și pledez nevinovat”, a spus el.

Lars Findsen, șeful Serviciului danez de Informații pentru Apărare, a fost printre cei patru ofițeri actuali și foști aparținând agenției arestați luna trecută din cauza acuzațiilor de scurgere de materiale clasificate către mass-media, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

Radiodifuzorul de stat DR a raportat că Findsen a fost arestat pe aeroportul din Copenhaga în dimineața zilei de 8 decembrie.

El a fost apoi acuzat de divulgarea secretelor de stat, o infracțiune care echivalează cu trădare și poate duce la o pedeapsă de 12 ani de închisoare, se arată în raport.

Acuzațiile exacte împotriva lui Findsen nu au fost dezvăluite.

Cazul, totuși, se referă la scurgeri de informații clasificate, iar audierile sunt închise publicului și mass-mediei, a raportat DR.

Findsen a fost sub supraveghere înainte de a fi reținut, oficialii serviciilor de informații chiar i-au interceptat telefoanele, potrivit DR.

Adresându-se reporterilor după audierea de luni din capitala Copenhaga, Findsen a respins acuzațiile drept „nebunești”.

„Vreau ca acuzațiile să fie prezentate și pledez nevinovat”, a spus el.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
10 ianuarie, 15:40
0
473

Șeful serviciului de informații externe din Danemarca a fost arestat

10 ianuarie, 15:40
0
473

Șeful serviciului de informații externe din Danemarca, Lars Findsen, a fost arestat preventiv pentru implicarea sa într-un caz de scurgere de informații „înalt clasificate”, scrie Reuters, care citează presa din Danemarca.

Șeful serviciului de informații externe din Danemarca a fost arestatFoto: Profimedia

Patru foști și actuali angajați ai celor două servicii de informații din Danemarca au fost reținuți în decembrie pentru scurgeri de informații clasificate. Findsen este singurul care rămâne în arest în timp ce ancheta continuă, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Informația prezentată de presa din Danemarca a apărut în cadrul unei ședințe de judecată luni, când a fost ridicată interdicția de publicare.

„Vreau ca acuzațiile să fie prezentate și pledez nevinovat. Este complet o nebunie”, a declarat Findsen reporterilor la audiere, unde un judecător va decide și dacă Findsen va rămâne în arest.

Cazul, despre care autoritățile au publicat foarte puține informații, se desfășoară cu ușile închise, ceea ce înseamnă că acuzațiile exacte și natura informațiilor scurse nu au fost făcute publice.

Potrivit radiodifuzorul public DR, care a citat surse anonime, cazul se referă la scurgeri de informații clasificate către instituțiile media daneze.

DR a raportat în 2020 că Serviciul Danez de Informații pentru Apărare a partajat date brute de informații cu Agenția de Securitate Națională a SUA, ceea ce înseamnă că NSA ar fi putut avea acces la datele personale ale cetățenilor danezi și la comunicațiile private.

Serviciul Danez de Informații pentru Apărare (DDIS) este serviciul de informații externe al Danemarcei. 

Anul trecut, mai multe alte instituții media naționale au publicat rapoarte despre activitățile de informații daneze bazate pe informații confidențiale.

Într-un caz separat, Findsen și alți patru oficiali de informații au fost suspendați în august 2020, după ce un consiliu de supraveghere a criticat rolul agenției sale într-un scandal de supraveghere. Luna trecută, acuzațiile au fost respinse de o comisie de anchetă, iar suspendările au fost ridicate.

Patru foști și actuali angajați ai celor două servicii de informații din Danemarca au fost reținuți în decembrie pentru scurgeri de informații clasificate. Findsen este singurul care rămâne în arest în timp ce ancheta continuă, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Informația prezentată de presa din Danemarca a apărut în cadrul unei ședințe de judecată luni, când a fost ridicată interdicția de publicare.

„Vreau ca acuzațiile să fie prezentate și pledez nevinovat. Este complet o nebunie”, a declarat Findsen reporterilor la audiere, unde un judecător va decide și dacă Findsen va rămâne în arest.

Cazul, despre care autoritățile au publicat foarte puține informații, se desfășoară cu ușile închise, ceea ce înseamnă că acuzațiile exacte și natura informațiilor scurse nu au fost făcute publice.

Potrivit radiodifuzorul public DR, care a citat surse anonime, cazul se referă la scurgeri de informații clasificate către instituțiile media daneze.

DR a raportat în 2020 că Serviciul Danez de Informații pentru Apărare a partajat date brute de informații cu Agenția de Securitate Națională a SUA, ceea ce înseamnă că NSA ar fi putut avea acces la datele personale ale cetățenilor danezi și la comunicațiile private.

Serviciul Danez de Informații pentru Apărare (DDIS) este serviciul de informații externe al Danemarcei. 

Anul trecut, mai multe alte instituții media naționale au publicat rapoarte despre activitățile de informații daneze bazate pe informații confidențiale.

Într-un caz separat, Findsen și alți patru oficiali de informații au fost suspendați în august 2020, după ce un consiliu de supraveghere a criticat rolul agenției sale într-un scandal de supraveghere. Luna trecută, acuzațiile au fost respinse de o comisie de anchetă, iar suspendările au fost ridicate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
17 dec, 2021 23:34
0
337

Noi restricții dure în Danemarca din cauza unui nou record de cazuri

17 dec, 2021 23:34
0
337

Danemarca închide din nou cinematografele, teatrele și sălile de spectacol și impune noi restricții pentru viața de noapte pentru a stopa creșterea accelerată a numărului de cazuri de infectare cu coronavirus, în condițiile răspândirii variantei Omicron.

Noi restricții dure în Danemarca din cauza unui nou record de cazuriFoto: Profimedia

Vineri, țara a înregistrat un nou record de cazuri, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Ţara scandinavă a înregistrat un nou record absolut de peste 11.000 de cazuri de coronavirus în ultimele 24 de ore, inclusiv un nou vârf de peste 2.500 de infectări cu varianta Omicron, a anunţat guvernul în cadrul unei conferinţe de presă.

„Teatrele, cinematografele şi sălile de concerte vor trebui închise”, a declarat prim-ministra Mette Frederiksen. „Trebuie să ne limităm activitatea. Cu toţii trebuie să ne limităm contactul social”, a adăugat ea.

Danemarca, lider în ceea ce priveşte secvenţierea genomului, este una dintre ţările lumii care a detectat cele mai multe cazuri de Omicron pe teritoriul său, iar autorităţile se aşteaptă ca această variantă să devină majoritară zilele următoare. Măsurile anunţate nu au fost încă aprobate de Parlament.

„Scopul nostru rămâne acela de a menţine societatea cât mai deschisă posibil”, a afirmat Frederiksen, excluzând carantina, precum cea decisă în primăvara anului 2020, „pentru că avem vaccinuri”. Guvernul va solicita, de asemenea, închiderea altor locuri unde se pot aduna mulţimi, cum ar fi parcurile de distracţie, centrele de conferinţe sau chiar muzeele.

Dacă vacanţele de Crăciun au fost deja prelungite pentru a contracara creşterea numărului de cazuri, executivul prevede totuşi revenirea la şcoală la 5 ianuarie.

Viaţa de noapte, limitată deja săptămâna trecută, va fi şi mai redusă - barurile şi restaurantele se vor închide la ora 23:00, iar servirea băuturilor alcoolice va fi interzisă după ora 22:00.

Vineri, țara a înregistrat un nou record de cazuri, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Ţara scandinavă a înregistrat un nou record absolut de peste 11.000 de cazuri de coronavirus în ultimele 24 de ore, inclusiv un nou vârf de peste 2.500 de infectări cu varianta Omicron, a anunţat guvernul în cadrul unei conferinţe de presă.

„Teatrele, cinematografele şi sălile de concerte vor trebui închise”, a declarat prim-ministra Mette Frederiksen. „Trebuie să ne limităm activitatea. Cu toţii trebuie să ne limităm contactul social”, a adăugat ea.

Danemarca, lider în ceea ce priveşte secvenţierea genomului, este una dintre ţările lumii care a detectat cele mai multe cazuri de Omicron pe teritoriul său, iar autorităţile se aşteaptă ca această variantă să devină majoritară zilele următoare. Măsurile anunţate nu au fost încă aprobate de Parlament.

„Scopul nostru rămâne acela de a menţine societatea cât mai deschisă posibil”, a afirmat Frederiksen, excluzând carantina, precum cea decisă în primăvara anului 2020, „pentru că avem vaccinuri”. Guvernul va solicita, de asemenea, închiderea altor locuri unde se pot aduna mulţimi, cum ar fi parcurile de distracţie, centrele de conferinţe sau chiar muzeele.

Dacă vacanţele de Crăciun au fost deja prelungite pentru a contracara creşterea numărului de cazuri, executivul prevede totuşi revenirea la şcoală la 5 ianuarie.

Viaţa de noapte, limitată deja săptămâna trecută, va fi şi mai redusă - barurile şi restaurantele se vor închide la ora 23:00, iar servirea băuturilor alcoolice va fi interzisă după ora 22:00.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 dec, 2021 00:00
0
456

Prima ţară din UE care a autorizat Molnupiravir, pastila anti-COVID

17 dec, 2021 00:00
0
456

Danemarca a devenit joi prima ţară din Uniunea Europeană care a autorizat pastila anti-COVID-19 Molnupiravir, dezvoltată de grupul farmaceutic american Merck pentru pacienţii din grupele de risc care prezintă simptome ale bolii.

Prima ţară din UE care a autorizat Molnupiravir, pastila anti-COVIDFoto: Getty Images

Comercializat sub numele de Lagevrio, acest medicament produs sub formă de pastile a fost aprobat la jumătatea lunii noiembrie de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru utilizare în regim de urgenţă, înainte ca tratamentul să primească o autorizare oficială privind lansarea sa pe piaţă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Lagevrio este autorizat din noiembrie în Marea Britanie şi în curs de autorizare în Statele Unite, însă rezultatele finale ale unui studiu clinic, mai puţin bune decât cele intermediare, le-au făcut pe multe ţări să aştepte înainte de a emite astfel de autorizări.

"Recomandăm tratamentul cu aceste pastile pentru că noi credem că avantajele sunt mai mari decât inconvenientele pentru pacienţii care prezintă cele mai mari riscuri de a dezvolta forme grave de COVID-19", a declarat o reprezentantă a Agenţiei naţionale de sănătate (SST) din Danemarca, Kirstine Moll Harboe.

"Suntem pe deplin conştienţi că este vorba despre un tratament nou şi neaprobat, despre care nu deţinem încă foarte multe informaţii", au recunoscut specialiştii de la SST, înainte de a adăuga că vor monitoriza cu mare atenţie efectele generate de pastila Merck.

Anunţul de joi a fost făcut într-o perioadă în care Danemarca foloseşte toate mijloacele pe care le deţine pentru a face faţă unui val record de cazuri de COVID-19 şi unei recrudescenţe a pandemiei provocate de noua variantă Omicron, care va deveni dominantă în Copenhaga în această săptămână.

Numărul infectărilor zilnice a fost de 8.770 miercuri, cel mai mare anunţat vreodată în această ţară cu 5,8 milioane de locuitori.

"Sperăm că acest tratament va contribui la reducerea numărului de spitalizări pentru pacienţii care prezintă un risc sporit de a dezvolta o formă gravă a bolii", a adăugat Kirstine Moll Harboe.

În Danemarca, 508 persoane sunt în continuare spitalizate, dintre care 66 se află în secţii de terapie intensivă.

Rezultatele complete ale studiului clinic realizat de Merck, comunicate pe 26 noiembrie, arată o eficacitate mai puţin bună decât cea anunţată - şi intens mediatizată - la începutul lunii octombrie în baza unor date intermediare.

Potrivit rezultatelor complete, pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck reduce cu doar 30% - nu cu 50%, aşa cum s-a anunţat iniţial - rata de spitalizare şi de deces în rândul pacienţilor din grupele de risc care au primit tratamentul la scurt timp după infectare.

Pe 9 decembrie, Franţa a refuzat să autorizeze tratamentul, considerând că acesta nu este suficient de eficace.

Norvegia a semnat miercuri un acord bilateral cu Merck pentru a-şi asigura livrări rapide de Molnupiravir, însă aşteaptă deocamdată autorizarea finală din partea EMA pentru a aproba la rândul ei acest tratament.

Comercializat sub numele de Lagevrio, acest medicament produs sub formă de pastile a fost aprobat la jumătatea lunii noiembrie de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru utilizare în regim de urgenţă, înainte ca tratamentul să primească o autorizare oficială privind lansarea sa pe piaţă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Lagevrio este autorizat din noiembrie în Marea Britanie şi în curs de autorizare în Statele Unite, însă rezultatele finale ale unui studiu clinic, mai puţin bune decât cele intermediare, le-au făcut pe multe ţări să aştepte înainte de a emite astfel de autorizări.

"Recomandăm tratamentul cu aceste pastile pentru că noi credem că avantajele sunt mai mari decât inconvenientele pentru pacienţii care prezintă cele mai mari riscuri de a dezvolta forme grave de COVID-19", a declarat o reprezentantă a Agenţiei naţionale de sănătate (SST) din Danemarca, Kirstine Moll Harboe.

"Suntem pe deplin conştienţi că este vorba despre un tratament nou şi neaprobat, despre care nu deţinem încă foarte multe informaţii", au recunoscut specialiştii de la SST, înainte de a adăuga că vor monitoriza cu mare atenţie efectele generate de pastila Merck.

Anunţul de joi a fost făcut într-o perioadă în care Danemarca foloseşte toate mijloacele pe care le deţine pentru a face faţă unui val record de cazuri de COVID-19 şi unei recrudescenţe a pandemiei provocate de noua variantă Omicron, care va deveni dominantă în Copenhaga în această săptămână.

Numărul infectărilor zilnice a fost de 8.770 miercuri, cel mai mare anunţat vreodată în această ţară cu 5,8 milioane de locuitori.

"Sperăm că acest tratament va contribui la reducerea numărului de spitalizări pentru pacienţii care prezintă un risc sporit de a dezvolta o formă gravă a bolii", a adăugat Kirstine Moll Harboe.

În Danemarca, 508 persoane sunt în continuare spitalizate, dintre care 66 se află în secţii de terapie intensivă.

Rezultatele complete ale studiului clinic realizat de Merck, comunicate pe 26 noiembrie, arată o eficacitate mai puţin bună decât cea anunţată - şi intens mediatizată - la începutul lunii octombrie în baza unor date intermediare.

Potrivit rezultatelor complete, pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck reduce cu doar 30% - nu cu 50%, aşa cum s-a anunţat iniţial - rata de spitalizare şi de deces în rândul pacienţilor din grupele de risc care au primit tratamentul la scurt timp după infectare.

Pe 9 decembrie, Franţa a refuzat să autorizeze tratamentul, considerând că acesta nu este suficient de eficace.

Norvegia a semnat miercuri un acord bilateral cu Merck pentru a-şi asigura livrări rapide de Molnupiravir, însă aşteaptă deocamdată autorizarea finală din partea EMA pentru a aproba la rândul ei acest tratament.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 dec, 2021 14:51
0
143

Lars Hoegh, legenda fotbalului din Danemarca, a murit la vârsta de 62 de ani

9 dec, 2021 14:51
0
143

Lars Hoegh, antrenorul cu portarii al naţionalei daneze de fotbal, a încetat din viaţă la vârsta de 62 de ani, a anunţat, joi, presa din Danemarca, citată de agenţia EFE.

Lars Hoegh, legenda fotbalului din Danemarca, a murit la vârsta de 62 de aniFoto: Getty Images

Hoegh a fost una dintre cele mai carismatice figuri din fotbalul danez din ultimele decenii, datorită carierei sale de la OB şi a legăturilor cu echipa naţională a ţării sale, în afara caracterului său amabil, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Ca jucător, el a apărat doar culorile echipei sale din oraşul natal, timp de 23 de ani (1977-2000), şi a disputat 871 de partide, un record absolut al echipei, cu care a cucerit trei titluri de campion naţional (1977, 1982, 1989).

Cel mai memorabil meci al său a fost aşa-numitul “miracol de la Madrid”, cum este cunoscut în Danemarca, când OB a revenit de la scorul de 2-3 în prima manşă a optimilor de finală ale Cupei UEFA, în 1994, şi a câştigat cu 2-0 pe Santiago Bernabeu graţie prestaţiei sale într-un meci în care i-a avut adversari, printre alţii, pe compatriotul său Michael Laudrup, Luis Enrique, Martin Vazquez şi Butragueno.

Hoegh a fost una dintre cele mai carismatice figuri din fotbalul danez din ultimele decenii, datorită carierei sale de la OB şi a legăturilor cu echipa naţională a ţării sale, în afara caracterului său amabil, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Ca jucător, el a apărat doar culorile echipei sale din oraşul natal, timp de 23 de ani (1977-2000), şi a disputat 871 de partide, un record absolut al echipei, cu care a cucerit trei titluri de campion naţional (1977, 1982, 1989).

Cel mai memorabil meci al său a fost aşa-numitul “miracol de la Madrid”, cum este cunoscut în Danemarca, când OB a revenit de la scorul de 2-3 în prima manşă a optimilor de finală ale Cupei UEFA, în 1994, şi a câştigat cu 2-0 pe Santiago Bernabeu graţie prestaţiei sale într-un meci în care i-a avut adversari, printre alţii, pe compatriotul său Michael Laudrup, Luis Enrique, Martin Vazquez şi Butragueno.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 noi, 2021 09:53
0
409

Experiment eșuat: Inuiții din Groenlanda cer Danemarcei despăgubiri

23 noi, 2021 09:53
0
409

Șase inuiți din Groenlanda, duși în copilărie în Danemarca în cadrul unui experiment social eșuat, cer despăgubiri de la statul danez, relatează BBC.

Experiment eșuat: Inuiții din Groenlanda cer Danemarcei despăgubiriFoto: profimedia

Inuiții, acum în vârstă de 70 de ani, sunt supraviețuitorii unui grup de 22 de copii care au fost luați în 1951 din casele lor pentru a fi educați ca „mici danezi”. Când s-au întors în Groenlanda, au fost plasați într-un orfelinat și mulți nu și-au mai văzut familiile, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Cei șase supraviețuitori cer despăgubiri de câte 37.800 de dolari, potrivit avocatului lor.

Autoritățile daneze nu au făcut până acum nicio declarație publică pe acest subiect.

Anul trecut, premierul danez Mette Frederiksen a prezentat oficial scuze, în numele țării sale, pentru acest experiment.

„Nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat. Dar putem să ne asumăm responsabilitatea și să ne cerem scuze față de cei de care ar fi trebuit să avem grijă, dar nu am reușit să o facem”, a spus ea.

Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul regatului Danemarcei și se bazează pe Copenhaga pentru gestionarea monedei, a relațiilor externe și a apărării, precum și pentru acordarea unei subvenții anuale importante.

În 1951, autoritățile daneze au decis că o modalitate de a moderniza Groenlanda ar fi crearea unui nou tip de groenlandez.

Profesorii și preoții au fost rugați să identifice copiii care ar putea fi reeducați și cărora li s-ar putea oferi o „viață mai bună” în Danemarca continentală, iar apoi să se întoarcă pentru a fi modele pentru relațiile dintre Groenlanda și Danemarca, potrivit Mediafax. 

Multe familii au fost reticente, dar unele au cedat, iar în mai 1951, nava MS Disko a plecat din Nuuk cu 22 de copii la bord.

La sosire, copiii au fost privați de contactul cu rudele, aveau dificultăți de comunicare în limba daneză-groenlandeză și au fost plasați în centre de plasament.

Inuiții, acum în vârstă de 70 de ani, sunt supraviețuitorii unui grup de 22 de copii care au fost luați în 1951 din casele lor pentru a fi educați ca „mici danezi”. Când s-au întors în Groenlanda, au fost plasați într-un orfelinat și mulți nu și-au mai văzut familiile, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Cei șase supraviețuitori cer despăgubiri de câte 37.800 de dolari, potrivit avocatului lor.

Autoritățile daneze nu au făcut până acum nicio declarație publică pe acest subiect.

Anul trecut, premierul danez Mette Frederiksen a prezentat oficial scuze, în numele țării sale, pentru acest experiment.

„Nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat. Dar putem să ne asumăm responsabilitatea și să ne cerem scuze față de cei de care ar fi trebuit să avem grijă, dar nu am reușit să o facem”, a spus ea.

Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul regatului Danemarcei și se bazează pe Copenhaga pentru gestionarea monedei, a relațiilor externe și a apărării, precum și pentru acordarea unei subvenții anuale importante.

În 1951, autoritățile daneze au decis că o modalitate de a moderniza Groenlanda ar fi crearea unui nou tip de groenlandez.

Profesorii și preoții au fost rugați să identifice copiii care ar putea fi reeducați și cărora li s-ar putea oferi o „viață mai bună” în Danemarca continentală, iar apoi să se întoarcă pentru a fi modele pentru relațiile dintre Groenlanda și Danemarca, potrivit Mediafax. 

Multe familii au fost reticente, dar unele au cedat, iar în mai 1951, nava MS Disko a plecat din Nuuk cu 22 de copii la bord.

La sosire, copiii au fost privați de contactul cu rudele, aveau dificultăți de comunicare în limba daneză-groenlandeză și au fost plasați în centre de plasament.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 noi, 2021 08:10
0
287

R. Moldova vrea să colaboreze cu Danemarca în domeniul energeticii

23 noi, 2021 08:10
0
287

Ambasadorul Regatului Danemarcei la Chișinău, cu reședința la București, ES Søren Jensen, a venit ieri la Chișinău pentru a se întâlni cu președintele Maia Sandu.

R. Moldova vrea să colaboreze cu Danemarca în domeniul energeticiiFoto: președinte.md

Principalul subiect al discuției a fost consolidarea relațiilor moldo-daneze, transmite Știri.md.

De asemenea, cei doi au discutat și despre extinderea contactelor între cele două țări, dar și despre oportunitățile de cooperare în domeniul eficienței energetice și al digitalizării.

În timpul întrevederii, președintele țării și-a exprimat interesul pentru identificarea unor noi oportunități de atragere a investitorilor danezi în Moldova.

Principalul subiect al discuției a fost consolidarea relațiilor moldo-daneze, transmite Știri.md.

De asemenea, cei doi au discutat și despre extinderea contactelor între cele două țări, dar și despre oportunitățile de cooperare în domeniul eficienței energetice și al digitalizării.

În timpul întrevederii, președintele țării și-a exprimat interesul pentru identificarea unor noi oportunități de atragere a investitorilor danezi în Moldova.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 noi, 2021 13:38
1
349

Țara care reintroduce certificatul COVID-19: Crește numărul infectărilor

9 noi, 2021 13:38
1
349

Danemarca urmează să reintroducă certificatul sanitar COVID-19, în urma unei creşteri puternice a numărului îmbolnăvirilor cu noul coronavirus luni, a cincea zi consecutiv, la peste 2.000 de cazuri noi în acest regat nordic cu 5,8 milioane de locuitori, în care 36 de persoane erau internate la terapie intensivă, relatează AFP.

Țara care reintroduce certificatul COVID-19: Crește numărul infectărilor

”Comisia privind epidemiile a recomandat Guvernului să claseze noul coronavirus drept o ”boală ameninţătoare la adresa societăţii” şi să reimpună coronapass-ul. Guvernul va da curs acestei recomandări”, a anunţat luni într-o conferinţă de presă premierul Mette Frederiksen, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Un proiect de lege urmează să fie prezentat marţi în Parlament.

Autorităţile sanitare daneze avertizau la sfârşitul săptămânii trecute cu privire la riscul unei ”supraaglomerări” a spitalelor, din cauza ”riscului COVID-19, gripei şi altor boli infecţioase”.

”Autorităţile sanitare se aşteptau ca multe persoane să se infecteze (cu COVID-19) şi să fie spitalizate, însă lucrurile s-au desfăşurat mai repede decât se prevedea”, a relevat Mette Frederiksen.

Luni, a cincea zi consecutiv, peste 2.000 de cazuri noi au fost raportate în acest regat nordic cu 5,6 milioane de locuitori, unde 36 de persoane erau internate la terapie intensivă.

Certificatul sanitar urmează să fie reintrodus în baruri, restaurante şi cluburi de noapte şi să fie obligatoriu de la vârsta de 15 ani.

”Putem trăi cu coronavirusul. El ne permite să fim liniştiţi atunci când mergem la cinema sau la concert”, a dat asigurări premierul.

Reintroducerea certificatului sanitar COVID-19 va antrena o zi ”mai dificilă acelora dintre voi care nu sunteţi vaccinaţi. Cred că aşa ar trebui să fie”, a declarat ea.

Un pionier al certificatului sanitar COVID-19, pe care l-a introdus în primăvară, Danemarca l-a desfiinţat la data de 10 septembrie, într-o perioadă în care numărul cazurilor noi era de patru ori mai mic decât în prezent.

În Danemarca, 85,9% dintre persoanele în vârstă de peste 12 ani au fost vaccinate complet.

Potrivit şefei Guvernului, creşterea cazurilor de COVID-19 este cauzată de către un ”grup mic care nu joacă după reguli”.

”Ei sunt responsabili faţă de întreaga societate daneză, la ora actuală”, a denunţat ea, îndemnându-i pe cei nedecişi să se vaccineze anti-COVID-19.

”Comisia privind epidemiile a recomandat Guvernului să claseze noul coronavirus drept o ”boală ameninţătoare la adresa societăţii” şi să reimpună coronapass-ul. Guvernul va da curs acestei recomandări”, a anunţat luni într-o conferinţă de presă premierul Mette Frederiksen, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Un proiect de lege urmează să fie prezentat marţi în Parlament.

Autorităţile sanitare daneze avertizau la sfârşitul săptămânii trecute cu privire la riscul unei ”supraaglomerări” a spitalelor, din cauza ”riscului COVID-19, gripei şi altor boli infecţioase”.

”Autorităţile sanitare se aşteptau ca multe persoane să se infecteze (cu COVID-19) şi să fie spitalizate, însă lucrurile s-au desfăşurat mai repede decât se prevedea”, a relevat Mette Frederiksen.

Luni, a cincea zi consecutiv, peste 2.000 de cazuri noi au fost raportate în acest regat nordic cu 5,6 milioane de locuitori, unde 36 de persoane erau internate la terapie intensivă.

Certificatul sanitar urmează să fie reintrodus în baruri, restaurante şi cluburi de noapte şi să fie obligatoriu de la vârsta de 15 ani.

”Putem trăi cu coronavirusul. El ne permite să fim liniştiţi atunci când mergem la cinema sau la concert”, a dat asigurări premierul.

Reintroducerea certificatului sanitar COVID-19 va antrena o zi ”mai dificilă acelora dintre voi care nu sunteţi vaccinaţi. Cred că aşa ar trebui să fie”, a declarat ea.

Un pionier al certificatului sanitar COVID-19, pe care l-a introdus în primăvară, Danemarca l-a desfiinţat la data de 10 septembrie, într-o perioadă în care numărul cazurilor noi era de patru ori mai mic decât în prezent.

În Danemarca, 85,9% dintre persoanele în vârstă de peste 12 ani au fost vaccinate complet.

Potrivit şefei Guvernului, creşterea cazurilor de COVID-19 este cauzată de către un ”grup mic care nu joacă după reguli”.

”Ei sunt responsabili faţă de întreaga societate daneză, la ora actuală”, a denunţat ea, îndemnându-i pe cei nedecişi să se vaccineze anti-COVID-19.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...