15 ianuarie, 01:21
0
936

Finlanda nu vrea să adere la NATO: Care sunt motivele

15 ianuarie, 01:21
0
936

Guvernul Finlandei a anunţat vineri seară, pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, că în momentul de faţă nu intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, informează agenţia Reuters.

Finlanda nu vrea să adere la NATO: Care sunt motiveleFoto: mediafax.ro

"Finlanda nu poartă discuţii despre aderarea la NATO şi nu are un astfel de proiect. Politica de securitate a Finlandei rămâne aceeaşi", a declarat vineri ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Anunţul a fost făcut în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi după ce secretarul de Stat american, Antony Blinken, a sugerat joi, într-un interviu acordat postului MSNBC, că Finlanda vrea să devină membră NATO.

În ultimele săptămâni au apărut speculaţii că Finlanda şi Suedia ar vrea să adere la NATO. Rusia se opune ferm extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi cere garanţii că nu vor fi instalate sisteme de atac în apropierea frontierelor ruse.

"Încercările persistente ale NATO de a atrage aceste ţări pe orbita intereselor sale, precum şi politicile oportuniste nu au rămas neobservate în Rusia", a afirmat recent Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

"Finlanda nu poartă discuţii despre aderarea la NATO şi nu are un astfel de proiect. Politica de securitate a Finlandei rămâne aceeaşi", a declarat vineri ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Anunţul a fost făcut în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi după ce secretarul de Stat american, Antony Blinken, a sugerat joi, într-un interviu acordat postului MSNBC, că Finlanda vrea să devină membră NATO.

În ultimele săptămâni au apărut speculaţii că Finlanda şi Suedia ar vrea să adere la NATO. Rusia se opune ferm extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi cere garanţii că nu vor fi instalate sisteme de atac în apropierea frontierelor ruse.

"Încercările persistente ale NATO de a atrage aceste ţări pe orbita intereselor sale, precum şi politicile oportuniste nu au rămas neobservate în Rusia", a afirmat recent Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

19 ianuarie, 04:17
0
63

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comune

19 ianuarie, 04:17
0
63

Rusia, Iran și China plănuiesc să participe la exerciții navale comune, a informat marți Flota rusă a Pacificului.

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comuneFoto: newsweek.ro

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 23:37
0
133

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din Ucraina

18 ianuarie, 23:37
0
133

Potrivit ziarului The Wall-Street Journal (WSJ), administraţia americană consideră că o astfel de decizie va trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din UcrainaFoto: house.gov

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:13
3
345

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă Ucraina

18 ianuarie, 22:13
3
345

Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă UcrainaFoto: tv8.md

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 21:34
6
429

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice moment

18 ianuarie, 21:34
6
429

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei, a declarat, marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o "situaţie extrem de periculoasă în acest moment", relatează Reuters.

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice momentFoto: digi24.ro

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 18:28
13
340

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflict

18 ianuarie, 18:28
13
340

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflictFoto: mediafax.ro

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 18:02
2
585

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în Moldova

18 ianuarie, 18:02
2
585

Expertul în energetică Victor Parlicov consideră că Rusia încearcă să lege aprovizionarea cu gaze a Moldovei cu condiţii politice.

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în MoldovaFoto: reuters.com

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 16:16
7
676

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze Ucraina

18 ianuarie, 16:16
7
676

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Rusiei să nu „invadeze” Ucraina, potrivit declaraţiilor difuzate de agenţia de presă turcă oficială Anadolu, citată de AFP, pe fondul temerilor Kievului şi Occidentului cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei împotriva ţării vecine, la frontiera cu care Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente.

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze UcrainaFoto: Profimedia

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 14:57
3
188

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnat

18 ianuarie, 14:57
3
188

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia se face vinovată de încălcarea libertății de exprimare în cazul unui tânăr condamnat la 15 zile de închisoare pentru că a scuipat pe un portret al președintelui Vladimir Putin, relatează AFP.

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnatFoto: CRJM

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 13:13
10
627

HBO a filmat documentarul „Navalny” care nu va fi disponibil în Rusia

18 ianuarie, 13:13
10
627

HBO Max și CNN Films au filmat documentarul „Navalny” despre politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi. Filmul descrie istoria otrăvirii, tratamentul acestuia și revenirea în Rusia.

HBO a filmat documentarul „Navalny” care nu va fi disponibil în RusiaFoto: ukrinform.ru

„Această zi aveam de gând să o petrec frumos și chitit – în costum, cu un pahar de șampanie la premieră, însă voi fi ca de obicei în cizme, în robă (salopetă) de deținut și cu o cană de ceai”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Filmul a fost regizat de realizatorul canadian de documentar Daniel Roer. El însuși a calificat lucrarea ca fiind „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

O dată de lansare a premierei nu a fost încă anunțată. Pe contul de Instagram al lui Aleksei Navalnîi scrie că „iată-iată”. În aceeași postare, recunoaște că și-ar fi dorit să sărbătorească evenimentul altfel.

„Nu-i nimic, pentru că asta va face istoria filmului și mai bună, iar șampanie veți bea Dvs. Câteva luni – din momentul ieșirii din comă și până la arest – mi s-a tot spus o frază care începea să mă deranjeze: În jurul tău se întâmplă lucruri nebune, ca în film. Trebuie neapărat să filmați un documentar despre asta. Neapărat. Neapărat. Neapărat. Foarte mult îmi doream să le spun tuturor: Dați-mi pace, deja se filmează. Însă nu aveam voie, pentru că era un secret”.

Aleksei Navalnîi a mai glumit și pe faptul că biblioteca închisorii în care este deținut nu este abonată la HBO Max, ceea ce înseamnă că nu va putea vedea documentarul. În context, este de menționat că acesta, în general, nu va fi disponibil în Rusia. Majoritatea conținutului serviciului este afișat de Amediateka.

Peste o zi, tot prin intermediul contului său de Instagram, Aleksei Navalnîi a scris că nu știe când se va finaliza „călătoria sa cosmică” și dacă se va finaliza, pentru că a fost anunțat că un nou dosar împotriva lui va fi trimis în instanță de procurorii ruși și că se mai pregătește unul, unde el este acuzat de extremism și terorism.

„Așa că eu fac parte din lista de cosmonauți care nu numără zilele până la sfârșitul misiunii”.

Amintim că s-a împlinit un an de când politicianul a fost arestat la sosirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii cu substanța toxică Noviciok. A fost încătușat pentru că a încălcat eliberarea condiționată într-un dosar de fraudă financiară, fiind pedepsit cu peste 2 ani de închisoare. Occidentul consideră că autoritățile ruse sunt motivate politic, însă Kremlinul a negat asta, inclusiv și faptul că ar sta în spatele otrăvirii opozantului.

„Această zi aveam de gând să o petrec frumos și chitit – în costum, cu un pahar de șampanie la premieră, însă voi fi ca de obicei în cizme, în robă (salopetă) de deținut și cu o cană de ceai”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Filmul a fost regizat de realizatorul canadian de documentar Daniel Roer. El însuși a calificat lucrarea ca fiind „povestea unui om și a luptei sale cu un regim autoritar”.

O dată de lansare a premierei nu a fost încă anunțată. Pe contul de Instagram al lui Aleksei Navalnîi scrie că „iată-iată”. În aceeași postare, recunoaște că și-ar fi dorit să sărbătorească evenimentul altfel.

„Nu-i nimic, pentru că asta va face istoria filmului și mai bună, iar șampanie veți bea Dvs. Câteva luni – din momentul ieșirii din comă și până la arest – mi s-a tot spus o frază care începea să mă deranjeze: În jurul tău se întâmplă lucruri nebune, ca în film. Trebuie neapărat să filmați un documentar despre asta. Neapărat. Neapărat. Neapărat. Foarte mult îmi doream să le spun tuturor: Dați-mi pace, deja se filmează. Însă nu aveam voie, pentru că era un secret”.

Aleksei Navalnîi a mai glumit și pe faptul că biblioteca închisorii în care este deținut nu este abonată la HBO Max, ceea ce înseamnă că nu va putea vedea documentarul. În context, este de menționat că acesta, în general, nu va fi disponibil în Rusia. Majoritatea conținutului serviciului este afișat de Amediateka.

Peste o zi, tot prin intermediul contului său de Instagram, Aleksei Navalnîi a scris că nu știe când se va finaliza „călătoria sa cosmică” și dacă se va finaliza, pentru că a fost anunțat că un nou dosar împotriva lui va fi trimis în instanță de procurorii ruși și că se mai pregătește unul, unde el este acuzat de extremism și terorism.

„Așa că eu fac parte din lista de cosmonauți care nu numără zilele până la sfârșitul misiunii”.

Amintim că s-a împlinit un an de când politicianul a fost arestat la sosirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii cu substanța toxică Noviciok. A fost încătușat pentru că a încălcat eliberarea condiționată într-un dosar de fraudă financiară, fiind pedepsit cu peste 2 ani de închisoare. Occidentul consideră că autoritățile ruse sunt motivate politic, însă Kremlinul a negat asta, inclusiv și faptul că ar sta în spatele otrăvirii opozantului.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 13:11
4
434

Zelenski: Rusia ar putea folosi ca pretext protejarea cetățenilor ruși

18 ianuarie, 13:11
4
434

În aceste zile, în Ucraina se află o delegație de senatori americani, reprezentând ambele forțe politice de bază din SUA, respectiv Partidul Republican și Partidul Democrat.

Zelenski: Rusia ar putea folosi ca pretext protejarea cetățenilor rușiFoto:defenseromania.ro

Din aceasta fac parte senatorii Amy Globuchar, Jane Sheikhin, Rob Portman, Chris Murphy, Roger Wicker și Rich Blumenthal, transmite Știri.md cu referire la defenseromania.ro.

Potrivit versiunii oficiale, sosirea senatorilor americani este legată de “o discuție pe tema unui posibil atac al Rusiei asupra Ucrainei”.

Delegația americană s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, care s-a exprimat în ceea ce privește “pretextul pe care Rusia l-ar putea folosi pentru a ataca statul ucrainean”. Potrivit precizărilor acestuia, persoanele din Donbas care au primit pașapoarte rusești ar putea reprezenta un astfel de pretext.

“Rusia acordă în mod activ pașapoarte populației din teritoriile ocupate temporar. Și tocmai creșterea numărului de persoane cu pașapoarte rusești ar putea fi folosită, în cele din urmă, ca pretext pentru escaladarea conflictului”, a spus Zelenski.

După cum a declarat acesta, “Rusia este capabilă să lanseze o ofensivă folosind ca motiv nevoia de protejare a cetățenilor ruși”.

Președintele Ucrainei a menționat că simte sprijinul puternic din partea SUA. În timpul discuțiilor cu senatorii americani, acesta a declarat că “Washingtonul trebuie să ajute Ucraina prin introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”.

În opinia sa, sancțiunile împotriva gazoductului Nord Stream 2 ar fi cele mai potrivite. Altfel, dacă această conductă de gaz va începe să funcționeze, atunci “Rusia ar avea mână liberă în raport cu Ucraina”.

Trebuie menționat faptul că vizita senatorilor americani în Ucraina coincide cu reținerea la Kiev a fostului președinte al țării, Petro Poroșenko. Acesta este acuzat de abuz în serviciu și trădare. Poroșenko a spus că aceste acuzații sunt nefondate și politizate.

Din aceasta fac parte senatorii Amy Globuchar, Jane Sheikhin, Rob Portman, Chris Murphy, Roger Wicker și Rich Blumenthal, transmite Știri.md cu referire la defenseromania.ro.

Potrivit versiunii oficiale, sosirea senatorilor americani este legată de “o discuție pe tema unui posibil atac al Rusiei asupra Ucrainei”.

Delegația americană s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, care s-a exprimat în ceea ce privește “pretextul pe care Rusia l-ar putea folosi pentru a ataca statul ucrainean”. Potrivit precizărilor acestuia, persoanele din Donbas care au primit pașapoarte rusești ar putea reprezenta un astfel de pretext.

“Rusia acordă în mod activ pașapoarte populației din teritoriile ocupate temporar. Și tocmai creșterea numărului de persoane cu pașapoarte rusești ar putea fi folosită, în cele din urmă, ca pretext pentru escaladarea conflictului”, a spus Zelenski.

După cum a declarat acesta, “Rusia este capabilă să lanseze o ofensivă folosind ca motiv nevoia de protejare a cetățenilor ruși”.

Președintele Ucrainei a menționat că simte sprijinul puternic din partea SUA. În timpul discuțiilor cu senatorii americani, acesta a declarat că “Washingtonul trebuie să ajute Ucraina prin introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”.

În opinia sa, sancțiunile împotriva gazoductului Nord Stream 2 ar fi cele mai potrivite. Altfel, dacă această conductă de gaz va începe să funcționeze, atunci “Rusia ar avea mână liberă în raport cu Ucraina”.

Trebuie menționat faptul că vizita senatorilor americani în Ucraina coincide cu reținerea la Kiev a fostului președinte al țării, Petro Poroșenko. Acesta este acuzat de abuz în serviciu și trădare. Poroșenko a spus că aceste acuzații sunt nefondate și politizate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...