main logo
1747

FALS: Unei femei i-a curs creierul pe nas după un test la COVID-19

La începutul lunii octombrie, mai multe portaluri din R. Moldova și România s-au inspirat de pe un site britanic care pune accent pe senzații și au publicat articole, în care se afirmă că unei femei din Statele Unite ale Americii (SUA) „i-a curs creierul pe nas” după un test de COVID-19.

FALS: Unei femei i-a curs creierul pe nas după un test la COVID-19Foto: stopfals.md

Articolul face trimitere la relatarea medicului otorinolaringolog de origine americană Jarrett Walsh, care povestește că o pacientă, care anterior a suferit o intervenție medicală de extragere a polipilor nazali, a avut scurgeri de lichid cefalorahidian, transmite Știri.md cu referire la stopfals.md

Portalurile au scos informația din context, nu au menționat că femeia avea probleme respiratorii și s-au întrecut în titluri senzaționaliste.

La 1 octombrie, pe pagina web a departamentului JAMA Otolaryngology – Head & Neck Surgery din cadrul spitalului Universității Iowa din SUA, medicul Jarrett Walsh a descris primul caz de scurgere de lichid cefalorahidian la o pacientă, după testarea nazală pentru COVID-19. În articol se povestește despre o femeie de 40 de ani care s-a adresat la medic cu simptome de rinoree unilaterală (scurgere nazală abundentă), gust metalic, cefalee, rigiditate a gâtului și sensibilitate la lumină. „Pacienta a făcut recent testul nazal COVID-19 înaintea unei intervenţii chirurgicale de hernie. Istoria medicală a pacientei a arătat că anterior ea a suferit de hipertensiune intracraniană, iar cu 20 de ani în urmă i-au fost îndepărtați polipii nazali (tumoare benignă care se formează pe mucoasă)”, se spune în acea publicație. 

Traducere eronată, titluri de senzație

Mai multe portaluri au publicat articole cu titluri senzaționaliste și panicarde despre acest caz, anunțând că „pacientei i-a curs creierul pe nas”, fără a explica contextul și istoria medicală a pacientei. Sursa primară a fost o publicație britanică din categoria „yellow press” („presă galbenă” – termen utilizat în lume pentru presa tabloidizată, neprofesionistă, bazată pe scandaluri sau senzaționalism). Este vorba de Thesun.co.uk care a titrat: „BRAIN BUSTER Coronavirus swab test poked so far up woman’s nose it caused her brain to LEAK” (în traducere: „SPARGEREA CREIERULUI Tamponul pentru testul coronavirus a fost băgat atât de mult în nasul unei femei, încât a cauzat SCURGEREA creierului”). Ulterior, articolul a fost preluat și publicat pe mai multe portaluri din R. Moldova și România. 

Portalul Telegraph.md, de exemplu, în articolul „I-a curs pur și simplu creierul pe nas după un test de coronavirus. Ce se întâmplase cu o femeie din SUA”, a scris că „o femeie care a fost testată pentru coronavirus a dezvoltat o reacție complet neobișnuită: lichidul din creier a început să-i curgă pe nas, suferind complicații. Testul folosit în cazul femeii a fost cel clasic, cu un bețișor steril introdus în nasul pacientei”. Informația a fost publicată și pe Newsin.md. Portalul Jurnal.md a citat site-ul Descopera.ro și a anunțat că „Unei femei a început să îi curgă lichidul din creier pe nas după ce a fost testată pentru COVID-19” (ulterior, știrea a fost ștearsă de pe Jurnal.md). Un articol similar a fost publicat și pe Stirileprotv.ro, cu titlul „Unei femei din SUA i-a curs lichid din creier după un test de Covid-19”.

Deși în textul inițial al medicului otorinolaringolog scrie că pacienta, căreia i-au fost prelevate probe din nas pentru testul COVID-19, avea probleme respiratorii serioase, jurnaliștii nu au tradus corect și complet informația și au trunchiat mesajul, lăsând să se înțeleagă că în momentul recoltării femeii „i-a curs creierul pe nas”. 

Prin titluri senzaționaliste care se pun pentru a acumula cât mai multe vizualizări, portalurile nu au făcut decât să distorsioneze realitatea și să amplifice și mai mult panica în societate. Mulți utilizatori de Internet au scris comentarii critice față de metoda de prelevare a testului nazal pentru depistarea COVID-19 și au invocat diferite teorii ale conspirației. Alții însă și-au dat seama că titlul este înșelător, iar traducerea constatărilor medicului este greșită și selectivă.

Jarrett Walsh: Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este extrem de rară”

Portalul Stopfals.md l-a contactat pe medicul Jarrett Walsh, autorul principal al lucrării publicate de JAMA Otolaryngology. Medicul a confirmat că pacienta a avut o scurgere de lichid cefalorahidian la prelevarea nazală a probelor pentru testul COVID-19. „Asta i s-a întâmplat pacientei deoarece avea un meningocel (n.r.: tumoare a craniului dezvoltată din cauza herniei) nediagnosticat, din cauza căruia o porțiune a căptușelii creierului era deschisă către cavitatea nazală. Acest lucru s-a întâmplat probabil și din cauza hipertensiunii intracraniene nediagnosticate anterior. 

Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple cu un nas normal este extrem de rară”. Medicul afirmă că pacienții care au suferit intervenții chirurgicale la nas (când osul de la baza craniului, adică acoperișul nasului, a fost îndepărtat și s-a făcut refacerea cu țesut moale) sunt în grupul de risc, iar pentru ei este recomandată o altă tehnică de prelevare a testului COVID-19, nu metoda nazală.

„Am inclus precauția în articol pentru cei care au avut o intervenție chirurgicală extinsă a sinusurilor. În aceste cazuri, testul se poate face și cu un tampon, pe cale nazală, dar trebuie făcut cu foarte multă precauție”, a precizat Jarrett Walsh pentru portalul Stopfals.md. El le recomandă celor interesați să citească adevărul despre acest caz AICI. „Mă tem că multe portaluri au publicat aceste titluri fără a intra în esență. Cazul reprezintă un risc foarte scăzut pentru majoritatea absolută a pacienților. Nu mă opun tamponării nazofaringiene, iar scopul nostru a fost să încurajăm o tehnică bună de prelevare”, a mai adăugat Jarrett Walsh.

Am întrebat-o și pe doctora Mariana Zapuhlîh, specialistă în domeniul otorinolaringologiei (ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia urechii, a nasului și a laringelui) dacă prelevarea unui test nazal poate afecta creierul. „Unui om sănătos nu i se poate întâmpla acest lucru, categoric. Ca să ajungi cu bețișorul la creier trebuie să mergi în sus, dar nici așa nu-l poți ajunge. Dacă testul este prelevat corect, bețișorul se îndreaptă în jos, cum merge „podeaua” nasului”, a concluzionat doamna Zapuhlîh.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării