Rosatom a promis că testele vor continua “până la sfârşit”, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

În pofida riscurilor asociate cu o astfel de tehnologie, pentru Vladimir Putin, confruntat cu o opoziție crescândă în plan intern, dezvoltarea de noi arme este vitală pentru obiectivul lui de a recâştiga pentru Rusia poziţia de mare putere a lumii.

Chiar înainte ca Moscova să admită că 5 oameni au murit după testarea unor “arme noi”, experţii americani a lansat ipoteza c-ar fi fost vorba de o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, botezată Burevestnik - după numele unei păsări marine.

Imaginile obţinute din satelit arată că ruşii ar fi trimis recent în zona Marelui Nord un anume tip de transportor.

Jeffrey Lewis, Director, East Asia Nonproliferation Program: ”Acest tip de vehicul este folosit pentru transportul combustibilului nuclear. În trecut, Rusia l-a folosit pentru a transfera un reactor radioactiv de la rachete de croazieră cu propulsie nucleară”.

Burevestnik este una dintre noile arme “invincibile” pomenite de Vladimir Putin la începutul anului. Având ″o rază de acţiune nelimitată″⁣, aceasta ar fi capabilă să facă faţă aproape tuturor sistemelor de interceptare.

Agenţia nucleară rusă Rosatom a precizat luni seară că specialiştii săi ofereau expertiză de inginerie şi asistenţă tehnică pentru “sursa de energie izotopică” a motorului rachetei care a provocat explozia. Deflagraţia produsă pe o “platformă maritimă” a aruncat mai mulţi angajaţi în mare. Cei 5 experţi morţi vor fi decoraţi postum.

Valentin Kostyukov, Russian Federal Nuclear Center: ”A fost vorba de o înlănţuire de accidente tragice. Analiza noastră preliminară indică faptul că s-au făcut eforturi pentru a ţine situaţia sub control, însă fără succes”.

Iniţial, Ministerul Rus al Apărării a vorbit despre testarea unui “motor de rachetă cu combustibil lichid”. Oficialii au dat asigurări că ″nu există contaminare radioactivă″⁣, dar primăria unui oraş din apropierea bazei de testare a anunţat că a înregistrat o uşoară creştere a radioactivităţii, înainte de a-şi şterge comunicatul de pe site.

În 1986, Uniunea Sovietică a recunoscut dezastrul de la Cernobîl abia după ce au fost detectate niveluri mari de radiaţii în Europa Occidentală. Iar în 2000, Moscova a ţinut secrete împrejurările în care s-a scufundat submarinul nuclear la Kursk, accident soldat cu moartea celor 118 marinari de la bord.

De aici şi temerea că explozia de săptămâna trecută ar putea fi cel mai serios accident nuclear de după Cernobîl. Restul lumii nu poate decât să ghicească anvergura consecinţelor.