14 ianuarie, 22:48
0
330

Doi elefanți, găsiți morți într-o groapă de gunoi din Sri Lanka

14 ianuarie, 22:48
0
330

Încă doi elefanți au murit după ce au consumat deșeuri de plastic aruncate într-o groapă de gunoi din estul insulei Sri Lanka, spun mai mulți veterinari și ecologiști.

Doi elefanți, găsiți morți într-o groapă de gunoi din Sri LankaFoto: apnews.com

Gunoiul aruncat în apropierea zonelor sălbatice în care trăiesc animalele a provocat moartea a cel puțin 20 de elefanți în ultimii opt ani, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Groapa de gunoi se află în satul Pallakkandu, situat la 210 kilometrii de capitala Sri Lankăi, Colombo.

Cercetările au arătat că elefanții morți au înghițit cantități uriașe de plastic nedegradabil provenit din groapa de gunoi, potrivit unui veterinar de animale sălbatice.

„Singurele lucruri pe care le-am depistat în urma examinării post-mortem au fost polietilenă, ambalaje de alimente, plastic, alte non-digerabile și apă”, a spus veterinarul. 

Alimentele pe care le mănâncă de obicei elefanții nu au fost găsite.”

„Singurele lucruri pe care le-am depistat în urma examinării post-mortem au fost polietilenă, ambalaje de alimente, plastic, alte non-digerabile și apă”, a spus veterinarul.

„Alimentele pe care le mănâncă de obicei elefanții nu au fost găsite.”

Elefanții sunt animale sacre în Sri Lanka, dar sunt și în pericol de dispariție. Cu toate că în secolul XIX erau 14.000 de elefanți, în 2011 mai erau doar 6.000.

Animalele sunt tot mai vulnerabile din cauza reducerii și degradării habitatului lor natural.

Mulți elefanți se apropie tot mai mult de așezările oamenilor în căutare de mâncare, iar unii dintre ei sunt omorâți de braconieri sau de fermieri deranjați de daunele agricole provocate de animale.

Elefanții înfometați își caută hrana în groapa de gunoi și ajung să consume plastic și obiecte ascuțite care le distrug sistemul digestiv, a explicat veterinarul.

„Apoi, elefanții nu mai pot să mănânce și devin prea slăbiți pentru a putea să rămână în picioare”, a spus veterinarul. „Când se întâmplă asta, nu mai pot găsi hrană și apă, ceea ce le grăbește sfârșitul.”

Groapa de gunoi în care și-au găsit sfârșitul elefanții, construită din ajutoare de la UE

În 2017, guvernul a anunțat că va începe să recicleze deșeurile din gropile de gunoi din apropierea zonelor sălbatice pentru a preveni situația în care elefanții ajung să consume plastic.

Autoritățile au mai spus că vor monta garduri electrice în jurul gropilor pentru a ține animalele la distanță. Niciuna din măsuri nu a fost implementată.

Există 54 de gropi de gunoi în apropierea rezervațiilor naturale din toată țara și în jur de 300 de elefanți care le dau târcoale, potrivit oficialilor.

Groapa de gunoi din satul Pallakkandu a fost construită în 2008 cu ajutorul Uniunii Europene. Gunoiul colectat din nouă sate din apropiere este aruncat în groapă, dar nu este reciclat.

În 2014, gardul electric care proteja zona a fost lovit de fulger, iar autoritățile nu l-au mai reparat, ceea ce a permis elefanților să intre înăuntru și să caute prin gunoaie.

Localnicii spun că elefanții s-au mutat foarte aproape de groapa de gunoi, iar sătenii sunt tot mai speriați.

Mulți dintre localnici folosesc artificii pentru a speria animalele când umblă prin apropierea satului, iar alții și-au construit garduri electrice în jurul caselor.

„Cu toate că îi considerăm un pericol, elefanții sălbatici sunt și o resursă”, a spus un consilier local. „Autoritățile trebuie să găsească o metodă de a proteja atât viețile oamenilor, cât și pe cele ale elefanților așa încât să putem să ne continuăm activitățile agricole.”

Gunoiul aruncat în apropierea zonelor sălbatice în care trăiesc animalele a provocat moartea a cel puțin 20 de elefanți în ultimii opt ani, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Groapa de gunoi se află în satul Pallakkandu, situat la 210 kilometrii de capitala Sri Lankăi, Colombo.

Cercetările au arătat că elefanții morți au înghițit cantități uriașe de plastic nedegradabil provenit din groapa de gunoi, potrivit unui veterinar de animale sălbatice.

„Singurele lucruri pe care le-am depistat în urma examinării post-mortem au fost polietilenă, ambalaje de alimente, plastic, alte non-digerabile și apă”, a spus veterinarul. 

Alimentele pe care le mănâncă de obicei elefanții nu au fost găsite.”

„Singurele lucruri pe care le-am depistat în urma examinării post-mortem au fost polietilenă, ambalaje de alimente, plastic, alte non-digerabile și apă”, a spus veterinarul.

„Alimentele pe care le mănâncă de obicei elefanții nu au fost găsite.”

Elefanții sunt animale sacre în Sri Lanka, dar sunt și în pericol de dispariție. Cu toate că în secolul XIX erau 14.000 de elefanți, în 2011 mai erau doar 6.000.

Animalele sunt tot mai vulnerabile din cauza reducerii și degradării habitatului lor natural.

Mulți elefanți se apropie tot mai mult de așezările oamenilor în căutare de mâncare, iar unii dintre ei sunt omorâți de braconieri sau de fermieri deranjați de daunele agricole provocate de animale.

Elefanții înfometați își caută hrana în groapa de gunoi și ajung să consume plastic și obiecte ascuțite care le distrug sistemul digestiv, a explicat veterinarul.

„Apoi, elefanții nu mai pot să mănânce și devin prea slăbiți pentru a putea să rămână în picioare”, a spus veterinarul. „Când se întâmplă asta, nu mai pot găsi hrană și apă, ceea ce le grăbește sfârșitul.”

Groapa de gunoi în care și-au găsit sfârșitul elefanții, construită din ajutoare de la UE

În 2017, guvernul a anunțat că va începe să recicleze deșeurile din gropile de gunoi din apropierea zonelor sălbatice pentru a preveni situația în care elefanții ajung să consume plastic.

Autoritățile au mai spus că vor monta garduri electrice în jurul gropilor pentru a ține animalele la distanță. Niciuna din măsuri nu a fost implementată.

Există 54 de gropi de gunoi în apropierea rezervațiilor naturale din toată țara și în jur de 300 de elefanți care le dau târcoale, potrivit oficialilor.

Groapa de gunoi din satul Pallakkandu a fost construită în 2008 cu ajutorul Uniunii Europene. Gunoiul colectat din nouă sate din apropiere este aruncat în groapă, dar nu este reciclat.

În 2014, gardul electric care proteja zona a fost lovit de fulger, iar autoritățile nu l-au mai reparat, ceea ce a permis elefanților să intre înăuntru și să caute prin gunoaie.

Localnicii spun că elefanții s-au mutat foarte aproape de groapa de gunoi, iar sătenii sunt tot mai speriați.

Mulți dintre localnici folosesc artificii pentru a speria animalele când umblă prin apropierea satului, iar alții și-au construit garduri electrice în jurul caselor.

„Cu toate că îi considerăm un pericol, elefanții sălbatici sunt și o resursă”, a spus un consilier local. „Autoritățile trebuie să găsească o metodă de a proteja atât viețile oamenilor, cât și pe cele ale elefanților așa încât să putem să ne continuăm activitățile agricole.”

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 16:51
0
205

Ministerul Mediului anunță un program de granturi destinat deșeurilor

18 ianuarie, 16:51
0
205

Un program de grant orientat spre îmbunătățirea gestionării unor fluxuri specifice de deșeuri în Republica Moldova: uleiuri uzate, anvelope uzate și vehicule scoase din uz, anunță Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului anunță un program de granturi destinat deșeurilorFoto: ecopresa.md

Programul este lansat de către Ministerul Mediului în parteneriat cu I.P. Unitatea de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, transmite Știri.md.

În cadrul Programului de grant vor fi implementate proiecte aferente gestionării deșeurilor, cu scopul de a spori atât capacitatea de reutilizare, reciclare a deșeurilor, cât și creșterea gradului de conștientizare al populației, în special al reprezentanților sectorului privat - generatori de fluxuri specifice de deșeuri, privind importanța gestionării specifice a unor fluxuri de deșeuri, dar și a gestionării riscurilor asociate privind utilizarea inadecvată a acestora, pe fundalul capacităților existente de colectare și reciclare. 

Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:

  • să fie persoane juridice înregistrate conform legislației în vigoare (cu un sistem contabil bine organizat și funcțional);
  • să fie organizații neguvernamentale cu activități în domeniul protecției mediului sau mass-media;
  • cel puțin 3 ani de experiență în planificarea și coordonarea activităților de creștere a gradului de conștientizare al populației în proiecte de mediu;
  • cel puțin 1 proiect implementat cu o valoare cumulativă cu cea solicitată;
  • să fie independenți de Guvern și alte autorități publice, precum și față de partidele politice;
  • să își asume responsabilitatea directă pentru realizarea proiectului, fără a acționa ca intermediar. 

Termenul-limită de depunere a dosarului este 31 ianuarie 2022.

Informații pot fi solicitate prin e-mail la adresele: cancelaria@uipm.gov.md.

Regulamentul privind implementarea programului de grant

Programul este lansat de către Ministerul Mediului în parteneriat cu I.P. Unitatea de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, transmite Știri.md.

În cadrul Programului de grant vor fi implementate proiecte aferente gestionării deșeurilor, cu scopul de a spori atât capacitatea de reutilizare, reciclare a deșeurilor, cât și creșterea gradului de conștientizare al populației, în special al reprezentanților sectorului privat - generatori de fluxuri specifice de deșeuri, privind importanța gestionării specifice a unor fluxuri de deșeuri, dar și a gestionării riscurilor asociate privind utilizarea inadecvată a acestora, pe fundalul capacităților existente de colectare și reciclare. 

Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:

  • să fie persoane juridice înregistrate conform legislației în vigoare (cu un sistem contabil bine organizat și funcțional);
  • să fie organizații neguvernamentale cu activități în domeniul protecției mediului sau mass-media;
  • cel puțin 3 ani de experiență în planificarea și coordonarea activităților de creștere a gradului de conștientizare al populației în proiecte de mediu;
  • cel puțin 1 proiect implementat cu o valoare cumulativă cu cea solicitată;
  • să fie independenți de Guvern și alte autorități publice, precum și față de partidele politice;
  • să își asume responsabilitatea directă pentru realizarea proiectului, fără a acționa ca intermediar. 

Termenul-limită de depunere a dosarului este 31 ianuarie 2022.

Informații pot fi solicitate prin e-mail la adresele: cancelaria@uipm.gov.md.

Regulamentul privind implementarea programului de grant

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 13:40
9
552

PAS din CMC către primar: Ion Ceban să coboare cu picioarele pe pământ

14 ianuarie, 13:40
9
552

Criza deșeurilor din municipiul Chișinău este creată din cauza că primarul Ion Ceban nu vrea să sorteze deșeurile colectate din Capitală.

PAS din CMC către primar: Ion Ceban să coboare cu picioarele pe pământColaj: știri.md

De această opinie sunt consilierii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, care susțin că Ion Ceban a lansat un set de minciuni cu privire la managementul deșeurilor, transmite Știri.md.

Potrivit PAS, Ceban refuză să coopereze și să conlucreze cu Ministerul Mediului în vederea construcției sistemului de gestionare a deșeurilor din țară. 

"Primarul Ion Ceban, ca de obicei, tărăgănează și nu vrea să urmeze Strategia de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova pentru anii 2013-2027.

Atunci când nu știi cum să gestionezi un domeniu, este mai bine să întrebi experții decât să învinuiești o țară întreagă, începând de la deputați și finalizând cu agenții economici, pentru că anume din cauza lor Chișinăul se sufocă în gunoaie.

Municipiul Chișinău face parte din regiunea 4 din cele 8 zone de gestionare a deșeurilor la nivel de țară. Regiunea 4 cuprinde mun. Chișinău și raioanele Strășeni, Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni și Hâncești. 

Acest consens încă nu a fost stabilit anume din cauza că primarul Ion Ceban nu este deschis spre comunicare pentru a începe procesul de colaborare cu toate raioanele poligonului comun, care urmează să fie elaborat cu partenerii Studiului de fezabilitate pentru Sistemul de Management Integrat al deșeurilor din zona 4. Primarul trebuie să se așeze urgent la discuții cu raioanele pentru a începe lucrările.

La momentul actual, Primăria mun. Chișinău ignoră articolul 3 ”Ierarhia deşeurilor şi modalitatea aplicării acesteia” din legea Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile, care spune clar despre ordinea de priorități în cadrul legislației și politicile de prevenire a generării și gestionării deșeurilor: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operațiuni de valorificare, inclusiv valorificarea energetică; e) eliminarea.

Respectarea acestor prevederi este obligatorie pentru toţi subiecţii implicaţi în gestionarea deşeurilor, asigurând prevenirea generării deşeurilor şi gestionarea eficientă şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

Totodată, reamintim că articolul 11 din legea Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile obligă din 2017 autoritățile publice locale să creeze infrastructura necesară pentru colectarea separată a deșeurilor în scopul reciclării acestora și reîntoarcerii în circuitul economic al resurselor naturale.

Aceste prevederi nu sunt respectate de primarul Ion Ceban, pentru că 600 de tone de deșeuri generate zilnic de mun. Chișinău sunt eliminate prin depozitare la poligonul de la Țânțăreni.

Pentru a contribui la implementarea art. 11 și în scopul promovării sortării și reciclării deșeurilor la nivel de municipiu, fracțiunea PAS în CMC a elaborat decizia 14/24 din 13 august ”Cu privire la aprobarea măsurilor în vederea asigurării sortării deșeurilor menajere solide în mun. Chișinău”, susținută de majoritatea consilierilor din CMC, dar această decizie până la urmă nu a fost implementată de primarul Ion Ceban și ÎM Regia Autosalubritate.

Nu este cazul să ne etalăm cu performanțe de îmbunătățire a condițiilor de depozitare a deșeurilor din Chișinău, pentru că dacă primarul ar fi respectat Legea Deșeurilor 209/2016, atunci la poligonul de la Țânțăreni s-ar fi transportat doar 10% din 600 de tone de deșeuri generate zilnic. Pentru că celelalte 90% de deșeuri sunt RESURSE NATURALE și trebuie să fie reciclate, compostate sau valorificate energetic, dar nu transportate la distanțe mari pentru un tarif plătit de cetățeni.

Este adevărat că în Republica Moldova nu există niciun poligon de depozitare a deșeurilor, care ar corespunde tuturor normelor sanitare, nici poligonul de la Țânțăreni nu corespunde. Și așa cum gunoiștea de la Boșcana nu corespunde normelor sanitare, exact la fel e fiecare din cele peste 1.000 de gunoiști din țară, care la fel nu corespund normelor sanitare.

Tocmai din această cauză, în 2019, Guvernul Republicii Moldova a semnat un acord de împrumut cu BERD pentru finanțarea Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru 2013-2027. Conform Strategiei, Republica Moldova este divizată în 8 zone de gestionare a deșeurilor. 

Zona 5 de gestionare a deșeurilor pentru raionale Nisporeni, Ungheni şi Călăraşi este gata să înceapă lucrările de creare a infrastructurii de gestionare a deșeurilor și acest lucru se datorează bunei conlucrări dintre aceste raioane. În zona 5 APL-urile au agreat de comun acord aspectele legate de poligonul comun, stațiile de transfer și operatorul regional.

Recomandăm primarului Ion Ceban să coboare cu picioarele pe pământ și să se așeze la masa de discuții cu toți reprezentanții autorităților publice locale și centrale pentru a începe cât mai rapid procesul de elaborare a Studiului de fezabilitate pentru Sistemul de Management Integrat al deșeurilor din zona 4.

Fracțiunea PAS în CMC este în continuare deschisă să promoveze implementarea politicilor moderne de gestionare a deșeurilor, care se practică în țările civilizate în ultimii 30 de ani", menționează PAS.

De această opinie sunt consilierii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, care susțin că Ion Ceban a lansat un set de minciuni cu privire la managementul deșeurilor, transmite Știri.md.

Potrivit PAS, Ceban refuză să coopereze și să conlucreze cu Ministerul Mediului în vederea construcției sistemului de gestionare a deșeurilor din țară. 

"Primarul Ion Ceban, ca de obicei, tărăgănează și nu vrea să urmeze Strategia de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova pentru anii 2013-2027.

Atunci când nu știi cum să gestionezi un domeniu, este mai bine să întrebi experții decât să învinuiești o țară întreagă, începând de la deputați și finalizând cu agenții economici, pentru că anume din cauza lor Chișinăul se sufocă în gunoaie.

Municipiul Chișinău face parte din regiunea 4 din cele 8 zone de gestionare a deșeurilor la nivel de țară. Regiunea 4 cuprinde mun. Chișinău și raioanele Strășeni, Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni și Hâncești. 

Acest consens încă nu a fost stabilit anume din cauza că primarul Ion Ceban nu este deschis spre comunicare pentru a începe procesul de colaborare cu toate raioanele poligonului comun, care urmează să fie elaborat cu partenerii Studiului de fezabilitate pentru Sistemul de Management Integrat al deșeurilor din zona 4. Primarul trebuie să se așeze urgent la discuții cu raioanele pentru a începe lucrările.

La momentul actual, Primăria mun. Chișinău ignoră articolul 3 ”Ierarhia deşeurilor şi modalitatea aplicării acesteia” din legea Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile, care spune clar despre ordinea de priorități în cadrul legislației și politicile de prevenire a generării și gestionării deșeurilor: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operațiuni de valorificare, inclusiv valorificarea energetică; e) eliminarea.

Respectarea acestor prevederi este obligatorie pentru toţi subiecţii implicaţi în gestionarea deşeurilor, asigurând prevenirea generării deşeurilor şi gestionarea eficientă şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

Totodată, reamintim că articolul 11 din legea Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile obligă din 2017 autoritățile publice locale să creeze infrastructura necesară pentru colectarea separată a deșeurilor în scopul reciclării acestora și reîntoarcerii în circuitul economic al resurselor naturale.

Aceste prevederi nu sunt respectate de primarul Ion Ceban, pentru că 600 de tone de deșeuri generate zilnic de mun. Chișinău sunt eliminate prin depozitare la poligonul de la Țânțăreni.

Pentru a contribui la implementarea art. 11 și în scopul promovării sortării și reciclării deșeurilor la nivel de municipiu, fracțiunea PAS în CMC a elaborat decizia 14/24 din 13 august ”Cu privire la aprobarea măsurilor în vederea asigurării sortării deșeurilor menajere solide în mun. Chișinău”, susținută de majoritatea consilierilor din CMC, dar această decizie până la urmă nu a fost implementată de primarul Ion Ceban și ÎM Regia Autosalubritate.

Nu este cazul să ne etalăm cu performanțe de îmbunătățire a condițiilor de depozitare a deșeurilor din Chișinău, pentru că dacă primarul ar fi respectat Legea Deșeurilor 209/2016, atunci la poligonul de la Țânțăreni s-ar fi transportat doar 10% din 600 de tone de deșeuri generate zilnic. Pentru că celelalte 90% de deșeuri sunt RESURSE NATURALE și trebuie să fie reciclate, compostate sau valorificate energetic, dar nu transportate la distanțe mari pentru un tarif plătit de cetățeni.

Este adevărat că în Republica Moldova nu există niciun poligon de depozitare a deșeurilor, care ar corespunde tuturor normelor sanitare, nici poligonul de la Țânțăreni nu corespunde. Și așa cum gunoiștea de la Boșcana nu corespunde normelor sanitare, exact la fel e fiecare din cele peste 1.000 de gunoiști din țară, care la fel nu corespund normelor sanitare.

Tocmai din această cauză, în 2019, Guvernul Republicii Moldova a semnat un acord de împrumut cu BERD pentru finanțarea Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru 2013-2027. Conform Strategiei, Republica Moldova este divizată în 8 zone de gestionare a deșeurilor. 

Zona 5 de gestionare a deșeurilor pentru raionale Nisporeni, Ungheni şi Călăraşi este gata să înceapă lucrările de creare a infrastructurii de gestionare a deșeurilor și acest lucru se datorează bunei conlucrări dintre aceste raioane. În zona 5 APL-urile au agreat de comun acord aspectele legate de poligonul comun, stațiile de transfer și operatorul regional.

Recomandăm primarului Ion Ceban să coboare cu picioarele pe pământ și să se așeze la masa de discuții cu toți reprezentanții autorităților publice locale și centrale pentru a începe cât mai rapid procesul de elaborare a Studiului de fezabilitate pentru Sistemul de Management Integrat al deșeurilor din zona 4.

Fracțiunea PAS în CMC este în continuare deschisă să promoveze implementarea politicilor moderne de gestionare a deșeurilor, care se practică în țările civilizate în ultimii 30 de ani", menționează PAS.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 11:21
0
426

Cantaragiu critică poligonul de la Țânțăreni după acuzațiile lui Ceban

14 ianuarie, 11:21
0
426

Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, a venit cu o replică la acuzațiile primarului de Chișinău, Ion Ceban, care a acuzat ministerul de blocaje și a denunțat o catastrofă ecologică la Boșcana, unde se află un poligon de depozitare a gunoiului, care ar fi fost privatizat ilegal și care, la moment, nu ar corespunde normelor.

Cantaragiu critică poligonul de la Țânțăreni după acuzațiile lui CebanColaj: știri.md

„La moment, mun. Chișinău generează zilnic circa 600 tone de deșeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Țânțăreni, ceea ce nu ar fi trebuit să fie în felul ăsta.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țânțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn' primar să-l ”vândă” publicului”, a scris Cantaragiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

„Să începem de la faptul că obiectivul meu este #Zerodeșeuri pentru Moldova.

În general, dacă pentru unii deșeurile sunt lucruri de care vrei să te debarasezi, să le ascunzi sub preș (depozite de deșeuri), pentru mine ”deșeurile” sunt resurse.

Sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, hrăni familii, aduce materie primă pentru industrii, dezvolta întreprinderi, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, crește durata de viață a resurselor naturale și multe altele. Asta văd eu, atunci când mă uit la fiecare deșeu.

Alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă construim sistemul în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu #Zerodeșeuri. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel - #Zerodeșeuri.

Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum, am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină.

Am spus-o anterior și o repet: Depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Ea este necesară doar ca măsură tranzitorie.

Însă noi trebuie să introducem elemente noi, precum colectarea separată la sursă, sortarea deșeurilor, pentru ca să selectăm deșeurile pe categorii și să le valorificăm, transformându-le în materie primă secundară, în energie, în îngrășăminte. Doar așa vom ajunge la obiectivul național de #Zerodeșeuri.

La moment, mun. Chișinău generează zilnic circa 600 tone de deșeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Țânțăreni, ceea ce nu ar fi trebuit să fie în felul ăsta. 200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății.

Și poligonul de la Țânțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn' primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni

Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale, care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri. Ăsta e un alt aspect al problemei.

Noi cu toții, și fiecare în parte, trebuie să avem respect pentru apă, soluri, păduri, gaz, petrol, etc., care au fost extrase din natură pentru a produce mărfuri și energie, care ne asigură confortul în fiecare zi.

Prin urmare, deșeurile sunt resurse și ele trebuie să fie valorificate din respect față de mediu, din respect față de copiii noștri, a căror viitor este extrem de incert cu un asemenea comportament iresponsabil al adulților, care consideră că depozitarea este ok”, a scris Iuliana Cantaragiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu dezvăluiri „neplăcute pentru unii apărători de mediu”. Potrivit informațiilor prezentate de acesta, poligonul de depozitare a gunoiului de la Boșcana, care nu corespunde normelor, va duce la o catastrofă ecologică. Iar deputații PAS acoperă această „afacere” cu gunoiștile.

„La moment, mun. Chișinău generează zilnic circa 600 tone de deșeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Țânțăreni, ceea ce nu ar fi trebuit să fie în felul ăsta.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țânțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn' primar să-l ”vândă” publicului”, a scris Cantaragiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

„Să începem de la faptul că obiectivul meu este #Zerodeșeuri pentru Moldova.

În general, dacă pentru unii deșeurile sunt lucruri de care vrei să te debarasezi, să le ascunzi sub preș (depozite de deșeuri), pentru mine ”deșeurile” sunt resurse.

Sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, hrăni familii, aduce materie primă pentru industrii, dezvolta întreprinderi, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, crește durata de viață a resurselor naturale și multe altele. Asta văd eu, atunci când mă uit la fiecare deșeu.

Alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă construim sistemul în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu #Zerodeșeuri. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel - #Zerodeșeuri.

Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum, am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină.

Am spus-o anterior și o repet: Depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Ea este necesară doar ca măsură tranzitorie.

Însă noi trebuie să introducem elemente noi, precum colectarea separată la sursă, sortarea deșeurilor, pentru ca să selectăm deșeurile pe categorii și să le valorificăm, transformându-le în materie primă secundară, în energie, în îngrășăminte. Doar așa vom ajunge la obiectivul național de #Zerodeșeuri.

La moment, mun. Chișinău generează zilnic circa 600 tone de deșeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Țânțăreni, ceea ce nu ar fi trebuit să fie în felul ăsta. 200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății.

Și poligonul de la Țânțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn' primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni

Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale, care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri. Ăsta e un alt aspect al problemei.

Noi cu toții, și fiecare în parte, trebuie să avem respect pentru apă, soluri, păduri, gaz, petrol, etc., care au fost extrase din natură pentru a produce mărfuri și energie, care ne asigură confortul în fiecare zi.

Prin urmare, deșeurile sunt resurse și ele trebuie să fie valorificate din respect față de mediu, din respect față de copiii noștri, a căror viitor este extrem de incert cu un asemenea comportament iresponsabil al adulților, care consideră că depozitarea este ok”, a scris Iuliana Cantaragiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu dezvăluiri „neplăcute pentru unii apărători de mediu”. Potrivit informațiilor prezentate de acesta, poligonul de depozitare a gunoiului de la Boșcana, care nu corespunde normelor, va duce la o catastrofă ecologică. Iar deputații PAS acoperă această „afacere” cu gunoiștile.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 10:02
2
478

PAS din CMC, atacuri la adresa lui Ceban: Chișinăul devine tot mai poluat

13 ianuarie, 10:02
2
478

Noi acuzații și învinuiri la Primărie. Consilierii PAS din CMC îl acuză pe primarul Ion Ceban de gestionarea proastă a problemei deșeurilor din Chișinău.

PAS din CMC, atacuri la adresa lui Ceban: Chișinăul devine tot mai poluat

Consilierii au reclamat încălcările comise de edil, în cadrul unei conferințe de presă, transmite Știri.md.

„Una din principalele probleme din capitală rămâne gestionarea greșită a deșeurilor. Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar viitorul apropiat ar putea fi desemnată la titlul de cea mai murdară capitală. Problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor, dar și din incompetența edilului capitalei de a implementa proiectele de decizie elaborate de Fracțiunea PAS din CMC cu scopul de a soluționa un șir de probleme cu privire la domeniul deșeurilor din Chișinău.

La momentul de față, mun. Chișinău produce zilnic aproximativ 600 de tone de deșeuri, care ajung la poligonul de la Țânțăreni. Însă, poligonul de la Țânțăreni va deveni neîncăpător peste 7 ani, respectiv Primăria mun. Chișinău va fi nevoită să caute un alt loc pe care să-l umple cu gunoi. Cu regret, nici Regia Autosalubritate, nici Primarul, nu au o viziune clară despre managementul deșeurilor pe termen lung.

Primarul Ion Ceban, dacă vrea să avanseze la acest subiect, trebuie să deschidă strategia națională de gestionare a deșeurilor și să-și seteze planul de acțiuni în așa fel încât să meargă pe aceleași principii ca Ministerul Mediului.

O primă etapă de soluționare a problemei deșeurilor ar fi crearea unei linii pentru sortarea deșeurilor municipale. Aceasta este doar una din treptele pe care ar trebui să le urce administrația publică locală din Chișinău, pentru ca în viitor să putem acționa mai amplu și să trecem la alte acțiuni precum colectarea pe fracții, deșeurile organice să fie separate de cele reciclabile.” a spus Zinaida Popa, vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC.

Fracțiunea PAS din CMC a elaborat câteva proiecte de decizie privind soluționarea problemei deșeurilor și a fost susținut de către majoritate consilierilor din Consiliul Municipal Chișinău. Acestea presupuneau ca ÎM Regia Autosalubritate avea responsabilitatea să elaboreze schema de colectare a deșeurilor menajere și transportarea separată. Dacă aceste lucruri erau să fie duse la capăt, deja era să avem sortare și să scăpăm de mirosul urât în blocurile locative.

Anual, municipiul Chișinău produce peste 200 mii de tone de deșeuri, iar la moment doar 7-8% din deșeurile reciclabile sunt sortate și supuse reciclării. Peste 90% ajung la poligonul de la Tânțăreni, reprezentând fracția organică, adică peste 60%, care produce metan și 30% de reciclabile, printre care sticle de plastic, măști etc.

Acest mix de metan, produs din deșeuri organice și mase plastice, depozitate la poligon, la temperaturi ridicate se inflamează foarte ușor, provocând un dezastru ecologic în regiunea de amplasare a poligonului de la Țânțareni.

„Scopul proiectului propus de fracțiunea PAS constă în:

  • promovarea sortării deșeurilor menajere solide prin inițierea parteneriatului public-privat;
  • asigurarea sortării deșeurilor menajere solide prin contractarea serviciului de sortare;
  • încheierea contractului de achiziții publice cu operatorul privat;

Proiectele de decizie propuse de fracțiunea PAS din CMC au fost votate în Consiliul Municipal Chișinău încă în 2020, însă primarul Ion Ceban nu a implementat nici unul din aceste puncte.

Între timp, Ion Ceban în loc să gândească strategic și să întreprindă acțiuni pentru a soluționa problema deșeurilor, el vrea să împrumute 23 mln de euro pentru a cumpăra autospeciale noi la ÎM Regia Autosalubritate.

Cu acele 23 mln de euro, Ion Ceban vrea să procedeze la fel cum a făcut cu achiziția autobuzelor, să cheltuiască banii cetățenilor pentru a-și face PR, fără a avea o viziune despre ce va face în viitor. Achiziția noilor mașinuțe nu va soluționa nicidecum problema deșeurilor din mun. Chișinău. Primarul habar nu are și nu-i pasă unde va fi dus gunoiul din Chișinău peste 7 ani. Va fi creată o nouă bombă ecologică în apropierea capitalei? Asta nu este o soluție bună.

Tot la inițiativa fracțiunii PAS din CMC, în 2020 a fost lansat un proiect de decizie elaborat de consiliera municipală PAS Ina Coșeru, care presupune construcția unor platforme de colectare separată a deșeurilor, astfel înlocuind cele 1700 de tuburi de colectare vechi.

Deși au fost alocate peste 10 milioane de lei pentru realizarea acestei inițiative, primarul Ion Ceban nici asta nu a fost capabil să facă. Locatarii în continuare suferă din cauza condițiilor insalubre din scările blocurilor locative”, a adăugat Roman Roșca, consilier municipal PAS.

„Din câte vedem, primarului Ion Ceban nu-i prea reușește să administreze și să gestioneze problemele complexe din Chișinău.

Ion Ceban nu este în stare și nu dorește să respecte legea, care îl obligă să separe, să recicleze și să tindă spre promovarea unor politici pentru protejarea mediului. Incompetența primarului face să regreseze acest domeniu, iar de suferit vor avea toți locuitorii capitalei.

Înțelegem că primarului îi place mai mult să facă politică, decât să se ocupe de problemele reale din capitală. Victimizările cu care începe fiecare săptămână primarul, nu ajută cu nimic locuitorii orașului. Îi recomandăm domnului Ceban să se concentreze pe lucru și să-și îndeplinească angajamentele promise locuitorilor din mun. Chișinău, iar dacă îi este dificil să soluționeze unele domenii mai complexe, să nu-i fie rușine să ceară ajutor”, a concluzionat Zinaida Popa, vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC.  

Consilierii au reclamat încălcările comise de edil, în cadrul unei conferințe de presă, transmite Știri.md.

„Una din principalele probleme din capitală rămâne gestionarea greșită a deșeurilor. Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar viitorul apropiat ar putea fi desemnată la titlul de cea mai murdară capitală. Problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor, dar și din incompetența edilului capitalei de a implementa proiectele de decizie elaborate de Fracțiunea PAS din CMC cu scopul de a soluționa un șir de probleme cu privire la domeniul deșeurilor din Chișinău.

La momentul de față, mun. Chișinău produce zilnic aproximativ 600 de tone de deșeuri, care ajung la poligonul de la Țânțăreni. Însă, poligonul de la Țânțăreni va deveni neîncăpător peste 7 ani, respectiv Primăria mun. Chișinău va fi nevoită să caute un alt loc pe care să-l umple cu gunoi. Cu regret, nici Regia Autosalubritate, nici Primarul, nu au o viziune clară despre managementul deșeurilor pe termen lung.

Primarul Ion Ceban, dacă vrea să avanseze la acest subiect, trebuie să deschidă strategia națională de gestionare a deșeurilor și să-și seteze planul de acțiuni în așa fel încât să meargă pe aceleași principii ca Ministerul Mediului.

O primă etapă de soluționare a problemei deșeurilor ar fi crearea unei linii pentru sortarea deșeurilor municipale. Aceasta este doar una din treptele pe care ar trebui să le urce administrația publică locală din Chișinău, pentru ca în viitor să putem acționa mai amplu și să trecem la alte acțiuni precum colectarea pe fracții, deșeurile organice să fie separate de cele reciclabile.” a spus Zinaida Popa, vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC.

Fracțiunea PAS din CMC a elaborat câteva proiecte de decizie privind soluționarea problemei deșeurilor și a fost susținut de către majoritate consilierilor din Consiliul Municipal Chișinău. Acestea presupuneau ca ÎM Regia Autosalubritate avea responsabilitatea să elaboreze schema de colectare a deșeurilor menajere și transportarea separată. Dacă aceste lucruri erau să fie duse la capăt, deja era să avem sortare și să scăpăm de mirosul urât în blocurile locative.

Anual, municipiul Chișinău produce peste 200 mii de tone de deșeuri, iar la moment doar 7-8% din deșeurile reciclabile sunt sortate și supuse reciclării. Peste 90% ajung la poligonul de la Tânțăreni, reprezentând fracția organică, adică peste 60%, care produce metan și 30% de reciclabile, printre care sticle de plastic, măști etc.

Acest mix de metan, produs din deșeuri organice și mase plastice, depozitate la poligon, la temperaturi ridicate se inflamează foarte ușor, provocând un dezastru ecologic în regiunea de amplasare a poligonului de la Țânțareni.

„Scopul proiectului propus de fracțiunea PAS constă în:

  • promovarea sortării deșeurilor menajere solide prin inițierea parteneriatului public-privat;
  • asigurarea sortării deșeurilor menajere solide prin contractarea serviciului de sortare;
  • încheierea contractului de achiziții publice cu operatorul privat;

Proiectele de decizie propuse de fracțiunea PAS din CMC au fost votate în Consiliul Municipal Chișinău încă în 2020, însă primarul Ion Ceban nu a implementat nici unul din aceste puncte.

Între timp, Ion Ceban în loc să gândească strategic și să întreprindă acțiuni pentru a soluționa problema deșeurilor, el vrea să împrumute 23 mln de euro pentru a cumpăra autospeciale noi la ÎM Regia Autosalubritate.

Cu acele 23 mln de euro, Ion Ceban vrea să procedeze la fel cum a făcut cu achiziția autobuzelor, să cheltuiască banii cetățenilor pentru a-și face PR, fără a avea o viziune despre ce va face în viitor. Achiziția noilor mașinuțe nu va soluționa nicidecum problema deșeurilor din mun. Chișinău. Primarul habar nu are și nu-i pasă unde va fi dus gunoiul din Chișinău peste 7 ani. Va fi creată o nouă bombă ecologică în apropierea capitalei? Asta nu este o soluție bună.

Tot la inițiativa fracțiunii PAS din CMC, în 2020 a fost lansat un proiect de decizie elaborat de consiliera municipală PAS Ina Coșeru, care presupune construcția unor platforme de colectare separată a deșeurilor, astfel înlocuind cele 1700 de tuburi de colectare vechi.

Deși au fost alocate peste 10 milioane de lei pentru realizarea acestei inițiative, primarul Ion Ceban nici asta nu a fost capabil să facă. Locatarii în continuare suferă din cauza condițiilor insalubre din scările blocurilor locative”, a adăugat Roman Roșca, consilier municipal PAS.

„Din câte vedem, primarului Ion Ceban nu-i prea reușește să administreze și să gestioneze problemele complexe din Chișinău.

Ion Ceban nu este în stare și nu dorește să respecte legea, care îl obligă să separe, să recicleze și să tindă spre promovarea unor politici pentru protejarea mediului. Incompetența primarului face să regreseze acest domeniu, iar de suferit vor avea toți locuitorii capitalei.

Înțelegem că primarului îi place mai mult să facă politică, decât să se ocupe de problemele reale din capitală. Victimizările cu care începe fiecare săptămână primarul, nu ajută cu nimic locuitorii orașului. Îi recomandăm domnului Ceban să se concentreze pe lucru și să-și îndeplinească angajamentele promise locuitorilor din mun. Chișinău, iar dacă îi este dificil să soluționeze unele domenii mai complexe, să nu-i fie rușine să ceară ajutor”, a concluzionat Zinaida Popa, vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC.  

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 ianuarie, 21:59
0
207

Deşeurile menajere s-au triplat în perioada sărbătorilor

4 ianuarie, 21:59
0
207

În zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie, la tomberoanele din municipiul Chişinău deşeurile menajere s-au triplat.

Deşeurile menajere s-au triplat în perioada sărbătorilor

Astfel, pe parcursul a doar două zile, s-au colectat aproape 11.000 de metri cubi de deşeuri menajere, volum care se colecta în trei-patru zile, notează Mesager, transmite Știri.md.

Potrivit vicedirectorului Autosalubritate, Alexandru Bajura, cel mai mult gunoi a fost acumulat de la centrele comerciale, după care urmează locuitorii Capitalei, care tradiţional în ajunul sărbătorilor de iarnă fac curățenie în gospodării.

Astfel, muncitorii de la Autosalubritate au fost nevoiţi să facă mai multe curse pentru a evacua gunoiul la timp.

Astfel, pe parcursul a doar două zile, s-au colectat aproape 11.000 de metri cubi de deşeuri menajere, volum care se colecta în trei-patru zile, notează Mesager, transmite Știri.md.

Potrivit vicedirectorului Autosalubritate, Alexandru Bajura, cel mai mult gunoi a fost acumulat de la centrele comerciale, după care urmează locuitorii Capitalei, care tradiţional în ajunul sărbătorilor de iarnă fac curățenie în gospodării.

Astfel, muncitorii de la Autosalubritate au fost nevoiţi să facă mai multe curse pentru a evacua gunoiul la timp.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
4 ianuarie, 08:45
4
1 394

Chișinăul riscă să rămână fără o platformă pentru depozitarea deșeurilor

4 ianuarie, 08:45
4
1 394

Orașul Chișinău riscă să rămână, până la primăvară, fără o platformă autorizată pentru depozitarea deșeurilor de construcție.

Chișinăul riscă să rămână fără o platformă pentru depozitarea deșeurilorFoto: publika.md

Sigura groapă de acest gen, amenajată ilegal de autorităţile locale în apropierea localităţii Ghidighici, este plină ochi, iar municipalitatea nu a primit deocamdată autorizaţia necesară pentru o nouă locaţie, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Şoferii spun că aici este singurul loc din Chişinău unde pot aduce gunoiul fără a fi amendaţi.

"În fiecare zi aducem ceva. Venim plini ochi. Sunt zile când venim şi de două ori. Eu nu ştiu ce vom face. O să mergem, să căutăm. Alte soluţii nu avem. Ar fi bine să se facă un serviciu de reciclare", a menţionat Maxim Iusipov, şofer.

În prezent, platforma e plină în proporţie de 98 la sută, iar din luna martie ar urma să fie închisă. Municipalitatea a reuşit totuşi să identifice o nouă groapă, care însă nu poate fi deocamdată utilizată. Pentru a putea depozita acolo gunoiul din construcţie, autorităţile municipale trebuie să obţină autorizaţie.

"Noi ne punem în plan că într-o lună, o lună şi jumătate, două, să avem acest studiu de fezabilitate, care va fi bază pentru a obţine avizele de mediu. Foarte important să fie în conlucrare cu organele centrale", a declarat Vasile Efros, șef de secţie Direcţia Locativ-Comunală.

Primăria Chişinău riscă, între timp, să fie sancţionată pentru exploatarea ilegală a gropii de gunoi de la Ghidighici. În 2019, inspectorii de mediu au emis o prescripţie prin care au cerut primăriei Chişinău sistarea activităţii gropii de gunoi. Autorităţile municipale au atacat însă demersul în instanţă, iar judecătorii au respins contestaţia.

"Este evident faptul că o dată cu depozitarea oricărui tip de deşeuri într-o locaţie neautorizată, este prejudiciat mediul. Valoarea acestui prejudiciu urmează a fi calculată şi ulterior să fie înaintată spre achitare benevolă", a precizat Ion Bulmaga, şeful Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale anului trecut în Republica Moldova au fost eliberate 3.279 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar aproape jumătate dintre acestea sunt în municipiul Chişinău.

Sigura groapă de acest gen, amenajată ilegal de autorităţile locale în apropierea localităţii Ghidighici, este plină ochi, iar municipalitatea nu a primit deocamdată autorizaţia necesară pentru o nouă locaţie, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Şoferii spun că aici este singurul loc din Chişinău unde pot aduce gunoiul fără a fi amendaţi.

"În fiecare zi aducem ceva. Venim plini ochi. Sunt zile când venim şi de două ori. Eu nu ştiu ce vom face. O să mergem, să căutăm. Alte soluţii nu avem. Ar fi bine să se facă un serviciu de reciclare", a menţionat Maxim Iusipov, şofer.

În prezent, platforma e plină în proporţie de 98 la sută, iar din luna martie ar urma să fie închisă. Municipalitatea a reuşit totuşi să identifice o nouă groapă, care însă nu poate fi deocamdată utilizată. Pentru a putea depozita acolo gunoiul din construcţie, autorităţile municipale trebuie să obţină autorizaţie.

"Noi ne punem în plan că într-o lună, o lună şi jumătate, două, să avem acest studiu de fezabilitate, care va fi bază pentru a obţine avizele de mediu. Foarte important să fie în conlucrare cu organele centrale", a declarat Vasile Efros, șef de secţie Direcţia Locativ-Comunală.

Primăria Chişinău riscă, între timp, să fie sancţionată pentru exploatarea ilegală a gropii de gunoi de la Ghidighici. În 2019, inspectorii de mediu au emis o prescripţie prin care au cerut primăriei Chişinău sistarea activităţii gropii de gunoi. Autorităţile municipale au atacat însă demersul în instanţă, iar judecătorii au respins contestaţia.

"Este evident faptul că o dată cu depozitarea oricărui tip de deşeuri într-o locaţie neautorizată, este prejudiciat mediul. Valoarea acestui prejudiciu urmează a fi calculată şi ulterior să fie înaintată spre achitare benevolă", a precizat Ion Bulmaga, şeful Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale anului trecut în Republica Moldova au fost eliberate 3.279 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar aproape jumătate dintre acestea sunt în municipiul Chişinău.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
31 dec, 2021 10:23
0
206

Germania: Brazii de Crăciun sunt serviți ca desert pentru elefanți

31 dec, 2021 10:23
0
206

Elefanții și alte animale de la grădina zoologică din Berlin au fost răsfățați la masă cu pomii de Crăciun rămași nevânduți.

Germania: Brazii de Crăciun sunt serviți ca desert pentru elefanțiFoto: Captură video

Este în același timp o bucurie și o metodă mai neobișnuită de reciclare, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Andreas Knieriem - director Zoo Berlin: "Multe animale sunt foarte încântate de brazii de Crăciun. Conțin multe uleiuri esențiale, acele sunt proaspete. Pentru animale sunt ca bomboanele."

Christiane Reiss - purtător de cuvânt Zoo Berlin: "Avem o mică tradiție de Crăciun sau, mai degrabă, o tradiție după Crăciun la grădina zoologică din Berlin. 

În fiecare an, toți brazii de Crăciun care nu au ajuns în sufrageriile din Berlin sunt dați animalelor. Adică avem comercianți cu care lucrăm care ne livrează copaci netratați. 

Îi primim la două-trei zile după sărbătoare. Le place foarte mult mirosul, pentru că miroase complet diferit de mâncarea normală. Forma este incitantă. 

În mod normal nu mănâncă ceva atât de țepos și multora le place cum le gâdilă limba. Acele, gustul rășinii, sunt ceva nou, ceva interesant. De aceea este o joacă foarte populară și un ospăț delicios."

Este în același timp o bucurie și o metodă mai neobișnuită de reciclare, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Andreas Knieriem - director Zoo Berlin: "Multe animale sunt foarte încântate de brazii de Crăciun. Conțin multe uleiuri esențiale, acele sunt proaspete. Pentru animale sunt ca bomboanele."

Christiane Reiss - purtător de cuvânt Zoo Berlin: "Avem o mică tradiție de Crăciun sau, mai degrabă, o tradiție după Crăciun la grădina zoologică din Berlin. 

În fiecare an, toți brazii de Crăciun care nu au ajuns în sufrageriile din Berlin sunt dați animalelor. Adică avem comercianți cu care lucrăm care ne livrează copaci netratați. 

Îi primim la două-trei zile după sărbătoare. Le place foarte mult mirosul, pentru că miroase complet diferit de mâncarea normală. Forma este incitantă. 

În mod normal nu mănâncă ceva atât de țepos și multora le place cum le gâdilă limba. Acele, gustul rășinii, sunt ceva nou, ceva interesant. De aceea este o joacă foarte populară și un ospăț delicios."

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
28 dec, 2021 19:22
0
268

Acordul pentru evacuarea deșeurilor la Țânțăreni, semnat pentru 3 ani

28 dec, 2021 19:22
0
268

Acordul adiţional la Contractul între Primăria Chişinău, Primăria comunei Ţânţăreni și Întreprinderea Municipală Autosalubritate, ce prevede evacuarea deşeurilor menajere solide din Capitală, a fost semnat pentru o perioadă de 3 trei ani.

Acordul pentru evacuarea deșeurilor la Țânțăreni, semnat pentru 3 aniFoto: banatuldeazi.ro

De asemenea, Acordul adiţional a fost votat marți, 28 decembrie, în Consiliul Municipal Chișinău, transmite Știri.md.

„După aproximativ jumătate de an de negocieri ale executivului Primăriei Chișinău, aseară târziu am reuşit să ajungem la un numitor comun cu administraţia comunei Ţânţăreni, iar contractul respectiv a fost votat de consilierii comunei. 

Anterior, acest document era semnat pentru un an de zile, noi am reuşit să negociem un document strategic pentru municipiul Chişinău pentru o perioadă de 3 ani înainte.

Timp de un an și jumătate, Primăria Chișinău a realizat în Țânțăreni proiecte care au fost promise încă din anul 2010 şi a respectat toate angajamentele prevăzute în Contractul de Societate Civilă în raport cu localitatea.

Ne-am implicat la maximum în dezvoltarea infrastructurii comunei, cât și la amenajarea poligonului de deșeuri. 

A fost construită Stația modernă de tratare a levigatului, a fost procurat un compactor care permite menținerea poligonului, a fost construit drumul și digul de protecție, plantaţi arbori etc.

De asemenea, au fost reparate unele străzi, au fost construite stadioane multifuncţionale, terenuri de joacă şi la școală s-a intervenit cu mai multe lucrări.

Poligonul de deşeuri de la Ţânţăreni este singurul de acest fel din ţară, adaptat şi amenajat de către municipiul Chişinău pentru depozitarea deşeurilor”, a menționat edilul Capitalei, Ion Ceban.

De asemenea, Acordul adiţional a fost votat marți, 28 decembrie, în Consiliul Municipal Chișinău, transmite Știri.md.

„După aproximativ jumătate de an de negocieri ale executivului Primăriei Chișinău, aseară târziu am reuşit să ajungem la un numitor comun cu administraţia comunei Ţânţăreni, iar contractul respectiv a fost votat de consilierii comunei. 

Anterior, acest document era semnat pentru un an de zile, noi am reuşit să negociem un document strategic pentru municipiul Chişinău pentru o perioadă de 3 ani înainte.

Timp de un an și jumătate, Primăria Chișinău a realizat în Țânțăreni proiecte care au fost promise încă din anul 2010 şi a respectat toate angajamentele prevăzute în Contractul de Societate Civilă în raport cu localitatea.

Ne-am implicat la maximum în dezvoltarea infrastructurii comunei, cât și la amenajarea poligonului de deșeuri. 

A fost construită Stația modernă de tratare a levigatului, a fost procurat un compactor care permite menținerea poligonului, a fost construit drumul și digul de protecție, plantaţi arbori etc.

De asemenea, au fost reparate unele străzi, au fost construite stadioane multifuncţionale, terenuri de joacă şi la școală s-a intervenit cu mai multe lucrări.

Poligonul de deşeuri de la Ţânţăreni este singurul de acest fel din ţară, adaptat şi amenajat de către municipiul Chişinău pentru depozitarea deşeurilor”, a menționat edilul Capitalei, Ion Ceban.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
28 dec, 2021 08:54
0
410

Un oraș din România donează trei autogunoiere Primăriei Cahul

28 dec, 2021 08:54
0
410

Deșeurile din Cahul vor fi colectate cu autogunoiere donate de Primăria Iași.

Un oraș din România donează trei autogunoiere Primăriei CahulFoto: ziaruldeiași.ro

În urma unei solicitări a primăriei din orașul de peste Prut, municipalitatea va acorda, cu titlu gratuit, trei autogunoiere, fiecare cu o valoare de inventar de peste jumătate de milion de lei, transmite Știri.md cu referire la ziaruldeiași.ro.

Utilajele au fost utilizate, până recent, de către Salubris, operator care, în ultimii ani, a făcut investiții importante în ceea ce înseamnă înnoirea parcului auto.

Autogunoierele au fost fabricate în anul 2009. Iașul s-a înfrățit cu orașul Cahul în martie 2021.

„Aceste utilaje destinate colectării și depozitării deșeurilor sunt importante pentru noi, deoarece ne vor permite să soluționăm parțial problema gestionării deșeurilor din municipiul Cahul”, arată primarul „Capitalei de Sud” a Republicii Moldova, într-o scrisoare de mulțumire și de acceptare a donației.

În noiembrie 2021, Cahul a solicitat Iașului, în baza acordului de înfrățire, un sprijin pentru îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor, principala deficiență subliniată de autoritate fiind lipsa dotărilor tehnice.

În urma unei solicitări a primăriei din orașul de peste Prut, municipalitatea va acorda, cu titlu gratuit, trei autogunoiere, fiecare cu o valoare de inventar de peste jumătate de milion de lei, transmite Știri.md cu referire la ziaruldeiași.ro.

Utilajele au fost utilizate, până recent, de către Salubris, operator care, în ultimii ani, a făcut investiții importante în ceea ce înseamnă înnoirea parcului auto.

Autogunoierele au fost fabricate în anul 2009. Iașul s-a înfrățit cu orașul Cahul în martie 2021.

„Aceste utilaje destinate colectării și depozitării deșeurilor sunt importante pentru noi, deoarece ne vor permite să soluționăm parțial problema gestionării deșeurilor din municipiul Cahul”, arată primarul „Capitalei de Sud” a Republicii Moldova, într-o scrisoare de mulțumire și de acceptare a donației.

În noiembrie 2021, Cahul a solicitat Iașului, în baza acordului de înfrățire, un sprijin pentru îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor, principala deficiență subliniată de autoritate fiind lipsa dotărilor tehnice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 dec, 2021 12:10
0
114

Elefanți în rol de Moș Crăciun pentru copiii unei școli din Thailanda

24 dec, 2021 12:10
0
114

Mai mulți elefanți din Thailanda, purtând pălării de Moș Crăciun și măști sanitare, au împărțit elevilor de la o școală gel dezinfectant pentru mâini, măști și baloane, în cadrul unei tradiții de Crăciun respectate în ultimii 15 ani în țara majoritar budistă, însă într-o nouă abordare în contextul pandemiei de COVID-19.

Elefanți în rol de Moș Crăciun pentru copiii unei școli din ThailandaFoto: Profimedia

„Sunt foarte încântat, pentru că un eveniment ca acesta se întâmplă o singură dată pe an și cred că școala mea este singurul loc cu elefanți Moș Crăciun", a declarat Beyapha Mhonsuwan, de la școala elementară, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Sărbătoarea de la școala Jirasartwitthaya din Ayutthaya, la nord de Bangkok, este organizată anual de peste 15 ani și s-a dovedit deosebit de importantă în special în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei de COVID-19, a cursurilor online și a perioadelor de carantină, relatează Agerpres.

„Știm că elevii au fost stresați din cauza cursurilor online, așa că sperăm că acest eveniment îi poate face fericiți și îi încurajează să vină la școală”, a spus organizatorul evenimentului, Reangrhongbaht Meepan de la Palatul Elefantului din Ayutthaya.

Școlile thailandeze au fost închise din nou în luna aprilie a acestui an, iar în octombrie a fost lansată campania de vaccinare pentru elevii de liceu, înainte de redeschiderea unităților de învățământ, însă cu prezență fizică alternativă.

Vineri, doar 30% dintre sălile de clasă au fost ocupate la școala Jirasartwitthaya.

„Sunt atât de bucuros că am primit de la elefant un balon. Îmi bate inima foarte tare”, a spus Biuon Greham, în timp ce alți copii și-au făcut fotografii și selfie-uri alături de elefanți, animalul național al Thailandei.

Populația din Thailanda este 98% budistă, însă sărbătorește Crăciunul în cadrul sezonului sărbătorilor de sfârșit de an.

Cazurile de infectare cu noul coronavirus înregistrate în Thailanda au atins apogeul în luna august a acestui an. Până în prezent, țara a raportat 2,2 milioane de cazuri de infectare și 21.501 decese.

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

„Sunt foarte încântat, pentru că un eveniment ca acesta se întâmplă o singură dată pe an și cred că școala mea este singurul loc cu elefanți Moș Crăciun", a declarat Beyapha Mhonsuwan, de la școala elementară, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Sărbătoarea de la școala Jirasartwitthaya din Ayutthaya, la nord de Bangkok, este organizată anual de peste 15 ani și s-a dovedit deosebit de importantă în special în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei de COVID-19, a cursurilor online și a perioadelor de carantină, relatează Agerpres.

„Știm că elevii au fost stresați din cauza cursurilor online, așa că sperăm că acest eveniment îi poate face fericiți și îi încurajează să vină la școală”, a spus organizatorul evenimentului, Reangrhongbaht Meepan de la Palatul Elefantului din Ayutthaya.

Școlile thailandeze au fost închise din nou în luna aprilie a acestui an, iar în octombrie a fost lansată campania de vaccinare pentru elevii de liceu, înainte de redeschiderea unităților de învățământ, însă cu prezență fizică alternativă.

Vineri, doar 30% dintre sălile de clasă au fost ocupate la școala Jirasartwitthaya.

„Sunt atât de bucuros că am primit de la elefant un balon. Îmi bate inima foarte tare”, a spus Biuon Greham, în timp ce alți copii și-au făcut fotografii și selfie-uri alături de elefanți, animalul național al Thailandei.

Populația din Thailanda este 98% budistă, însă sărbătorește Crăciunul în cadrul sezonului sărbătorilor de sfârșit de an.

Cazurile de infectare cu noul coronavirus înregistrate în Thailanda au atins apogeul în luna august a acestui an. Până în prezent, țara a raportat 2,2 milioane de cazuri de infectare și 21.501 decese.

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Elephant Santas Deliver Presents To Schoolchildren

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...