De la cine moștenește copilul inteligența: Ce spun cercetările
Când se naște un copil, discuțiile încep imediat: „Are ochii tatălui”, „E leit mama”, „Zici că e bunica reîncarnată”. Dar, dincolo de trăsăturile fizice, o altă întrebare intrigă mereu părinții și bunicii deopotrivă: „Oare de la cine a moștenit inteligența?”. Știința modernă are acum un răspuns – dar este mai complex decât pare.

Pentru cei care credeau că inteligența este doar o chestiune de noroc genetic, cercetările recente oferă o perspectivă mai nuanțată. Se pare că o parte importantă din ceea ce numim „IQ” este moștenită, dar mediul joacă un rol decisiv în cum se dezvoltă această inteligență, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.
Inteligența nu are un singur „buton genetic”
Contrar ideii simpliste a unui „gen al inteligenței”, oamenii de știință au descoperit că inteligența este rezultatul unei rețele complexe de gene. Nu există un singur factor declanșator, ci o orchestră genetică ce colaborează pentru a da formă potențialului cognitiv.
Potrivit cercetărilor, aproximativ 50% din capacitatea noastră intelectuală este influențată genetic. Restul este construit în fiecare zi: prin experiențele trăite, educație, interacțiuni și mediul în care ne dezvoltăm. Asemenea ingredientelor pentru o prăjitură, genele oferă baza, dar gustul final depinde de rețetă, de cuptor și de priceperea bucătarului.
Howard Gardner, psiholog renumit, a demonstrat că inteligența nu este unică, ci multiplă. Există inteligență lingvistică, logică, muzicală, emoțională, interpersonală și altele – fiecare om având combinații diferite. Nu există un singur mod de a fi „inteligent”, iar școlile moderne au început să își adapteze metodele în funcție de această realitate.
Ce spune genetica: mama are un rol esențial, dar nu exclusiv
Studiile genetice recente sugerează că o mare parte dintre genele legate de dezvoltarea inteligenței sunt localizate pe cromozomul X. Asta înseamnă, în termeni simpli, că mamele, având doi cromozomi X, pot transmite mai multe gene asociate inteligenței decât tații, care au doar unul.
Această observație a stârnit interes și controverse deopotrivă. Deși nu este o regulă absolută, ea ar putea explica de ce unele trăsături cognitive par să „vină” mai des din partea maternă.
Totuși, oamenii de știință atrag atenția că această influență genetică nu este totul. Dezvoltarea funcțiilor cognitive este profund influențată de interacțiunile copilului cu părinții, educatorii, colegii și mediul social. Cu alte cuvinte, chiar dacă mama ar transmite mai multe gene ale inteligenței, tatăl joacă un rol crucial în formarea copilului prin model, sprijin și stimulare.
IQ-ul: între moștenire și cultivare
Așadar, întrebarea „De la cine moștenește copilul inteligența?” nu are un răspuns în alb și negru. Genetic, e posibil ca mama să aibă un rol dominant în transmiterea potențialului intelectual, dar acest potențial nu se manifestă automat. El trebuie hrănit, încurajat și dezvoltat într-un mediu stimulativ.
IQ-ul unui copil este rezultatul unei combinații subtile între ceea ce a primit prin gene și ceea ce trăiește în fiecare zi. Iar asta ar trebui să-i încurajeze pe toți părinții să contribuie activ la dezvoltarea cognitivă a copiilor, indiferent de codul genetic.