De ce vorbim în somn: Ce spun cercetările despre acest fenomen

Cercetătorii au început să studieze în detaliu vorbitul în somn abia în ultimele decenii, iar concluziile trase până acum sunt cel puțin surprinzătoare, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Ce vorbim, de fapt, în somn

Cele mai multe persoane care vorbesc în somn nici măcar nu știu că o fac. Adevărul iese la iveală doar atunci când cineva apropiat aude și povestește sau când înregistrările audio surprind conversații ciudate, incoerente sau chiar șocante. Studiile arată că între 3 și 30% dintre oameni vorbesc în somn în mod regulat, în timp ce până la 65% au făcut-o cel puțin o dată de-a lungul vieții. Comportamentul este mai frecvent în copilărie, dar poate persista și la adulți.

Un exemplu celebru este cel al compozitorului american Dion McGregor, care obișnuia să țină adevărate monologuri în timpul somnului, vorbind despre mâncare, personaje inventate și scenarii absurde. Înregistrările sale au fost chiar lansate pe un disc de vinil, iar ulterior au devenit subiect de studiu pentru cercetători în psihologie.

Analizele realizate pe mii de înregistrări audio arată că discursul din timpul somnului conține mai multe elemente negative, obscene sau legate de nevoile primare decât conversațiile purtate în stare de veghe sau conținutul viselor. Un studiu publicat în revista Sleep în 2017, care a analizat aproape 900 de replici nocturne, a constatat că cele mai frecvente cuvinte rostite erau „nu” și expresii de negare, urmate de întrebări și injurii.

Însă, în ciuda aparentei intensități emoționale, vorbitul în somn nu este neapărat sincer. Psihologul și cercetătoarea Deirdre Barrett de la Harvard subliniază că afirmațiile făcute în timpul somnului nu sunt mai veridice decât cele din starea de veghe. De cele mai multe ori, ele nu au sens sau sunt rezultatul unei activități cerebrale dezorganizate.

Vorbitul în somn poate apărea în orice etapă a somnului, dar predomină în fazele non-REM, adică atunci când nu visăm intens. În aceste etape, replicile sunt mai scurte și neclare. În timpul somnului REM, acolo unde apar visele elaborate, replicile pot deveni mai articulate și coerente.

Studiile efectuate de echipa lui Luigi De Gennaro, psiholog specializat în somnologie la Universitatea Sapienza din Roma, au identificat modificări semnificative ale undelor cerebrale în timpul episoadelor de vorbit în somn. Mai exact, ritmul tipic al somnului profund se întrerupe temporar, iar activitatea cerebrală seamănă mai mult cu cea din starea de veghe.

Această „deconectare parțială” a creierului pare să fie cheia. Anumite regiuni cerebrale responsabile de vorbire și mișcare se reactivează temporar, în timp ce restul creierului rămâne adormit. De aici rezultă comportamente bizare precum vorbitul, râsul, plânsul sau mișcările bruște în somn.

De asemenea, tranzițiile între diferite stadii ale somnului sunt momente critice. În aceste „granițe” fragile între somn profund și trezire, creierul poate deveni vulnerabil la scurtcircuite temporare care se manifestă prin cuvinte sau fraze rostite inconștient.

Când devine vorbitul în somn o problemă

Din fericire, vorbitul în somn nu este considerat o tulburare gravă, decât în cazurile extreme în care afectează semnificativ calitatea somnului propriu sau al celor din jur. Este adesea asociat cu alte parasomnii, cum ar fi somnambulismul, terorile nocturne sau scrâșnitul dinților, și poate fi influențat de factori precum stresul, oboseala, consumul de alcool sau lipsa somnului.

Barrett consideră că, în esență, vorbitul în somn este o defecțiune benignă – „un glitch”, cum îl numește ea. În mod normal, mecanismele cerebrale care controlează vorbirea sunt „dezactivate” în timpul somnului. Însă, la unii oameni, aceste sisteme se pot activa temporar, generând replici bizare sau fără sens.

În cazuri foarte rare, s-a documentat chiar situația în care două persoane adormite au purtat un fel de conversație între ele, în timp ce dormeau în același pat. Deși spectaculoase, astfel de momente rămân excepții, nu regula.

Pentru majoritatea oamenilor, vorbitul în somn este doar o curiozitate amuzantă – o expresie a complexității creierului uman și a modului în care conștiința se retrage, dar nu dispare complet în timpul somnului. Nu e nevoie de tratament, decât dacă devine deranjant. Altfel, cel mai probabil, nu ești posedat, nici nu-ți trădezi secretele ascunse – doar ai o voce nocturnă puțin cam activă.