Dacă și ție ți s-a întâmplat să simți că o tocăniță, un curry sau o porție de lasagna are gust mai bogat după o noapte petrecută în frigider, află că nu e doar o iluzie a papilelor gustative flămânde. Cercetările publicate de New Scientist explică de ce „a doua zi” înseamnă, pentru anumite mâncăruri, un upgrade de savoare care nu poate fi ignorat, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Procesul de odihnă culinară începe în momentul în care mâncarea se răcește. Ingredientele încep să interacționeze într-un mod diferit față de atunci când sunt fierbinți. Substanțele volatile din ceapă și usturoi, cele care dau acel iz înțepător la gătit, se oxidează și își pierd din intensitate. Nu mai atacă papilele gustative, ci contribuie la un gust mai domol, mai integrat în ansamblu.

Condimentele, cum ar fi turmericul, chimenul sau ardeiul iute, își pierd colțurile tăioase și se „îmblânzesc” în combinație cu grăsimile și proteinele din mâncare. Asta înseamnă că a doua zi, când reîncălzești un fel consistent, simți mai puțin explozia inițială de arome și mai mult o profunzime de gust bine echilibrată.

Sosurile, în special cele pe bază de roșii sau carne, se îngroașă pe măsură ce se evaporă lichidul în timpul răcirii, dar și datorită amidonului care se leagă mai bine cu grăsimile. Rezultatul? O textură mai catifelată, un gust mai bine conturat și o senzație generală că felul de mâncare a fost „rotunjit” de timpul petrecut în frigider.

Umami – asul din mânecă al bucătarului invizibil

Termenul umami, folosit în special în gastronomia japoneză, definește gustul savuros profund, care apare mai ales în alimentele bogate în proteine. Când mâncarea se odihnește, proteinele se descompun treptat în aminoacizi, dintre care glutamatul este cel mai important pentru această senzație de umami.

Asta explică de ce preparate precum curry-ul indian, sosurile bolognese sau supele de oase capătă un gust mult mai bogat după o noapte la rece. Fără să adaugi nimic în plus, obții o aromă mai „mature”, mai sofisticată, care pare să fi evoluat peste noapte.

Chiar și leguminoasele, cum ar fi lintea sau năutul, contribuie la această magie. Amidonul lor se descompune parțial în zaharuri simple, oferind o notă subtilă de dulceață care echilibrează bine condimentele sau aciditatea tomatelor. În același timp, aromele au timp să pătrundă mai adânc în fiecare celulă vegetală, rezultând un gust uniform și mult mai plin.

Gust perfect, dar cu grijă la siguranță

Deși beneficiile gustative ale „răbdării culinare” sunt evidente, există și o parte mai puțin apetisantă a poveștii: siguranța alimentară. Intervalul de temperatură dintre 5°C și 60°C este periculos, deoarece permite înmulțirea rapidă a bacteriilor precum Salmonella sau Listeria.

Așadar, mâncarea gătită trebuie răcită rapid – ideal în mai puțin de două ore – și depozitată la frigider într-un recipient închis. Reîncălzirea trebuie făcută la minimum 75°C pentru a distruge bacteriile potențial periculoase. E important să eviți reîncălzirea repetată, deoarece fiecare ciclu de răcire și încălzire crește riscul contaminării.

Nu toate mâncărurile sunt însă potrivite pentru „proba zilei următoare”. Sufleurile, salatele, preparatele cu ou sau pește crud își pierd textura și gustul specific dacă sunt lăsate peste noapte. Aici, prospețimea contează mai mult decât sinergia chimică dintre ingrediente.

Concluzia? Gătește mai mult și mănâncă mai bine… mâine

Știința confirmă ceea ce bunicii noștri știau instinctiv: mâncarea bună are nevoie de timp. Aromele complexe se dezvoltă în timp, iar uneori răbdarea aduce nu doar satisfacții morale, ci și gustative. Așa că data viitoare când faci o oală de ciorbă, o tavă de lasagna sau o porție mare de curry, pune deoparte o parte și pentru a doua zi.

E șansa perfectă să te bucuri de un gust mai intens, o textură mai armonioasă și un preparat care a avut timp să devină cea mai bună versiune a lui. Și totul, fără efort în plus.