De ce diferă atât de mult rezultatele testelor de anticorpi la COVID-19
Tot mai multe persoane se întreabă dacă numărul de anticorpi rezultați în urma vaccinării, indiferent de serul primit, înseamnă o protecție mai mare sau mai mică în fața virusului SARS-CoV-2.

În funcție de laborator, acestea pot fi de ordinul zecilor, dar și al zecilor de mii. Cercetătorii spun însă că rezultatele nu pot fi comparate între ele și că ele confirmă un singur lucru: dacă organismul a produs sau nu anticorpi, transmite Știri.md cu referire la Libertatea.ro.
Libertatea a încercat să înțeleagă diferențele între rezultatele testelor de anticorpi neutralizanți pentru infecția cu SARS-CoV-2.
Am consultat patru rezultate ale unor astfel de teste realizate la 3 laboratoare diferite, după 3 tipuri de vaccinuri administrate, dar și după trecerea prin boală. Concluzia?
Rezultatele sunt foarte diferite. Anticorpi după trecerea prin boala COVID-19 Persoana care a trecut prin boală și-a făcut testul la un laborator care are ca referință valoarea de 50 AU/ml și a avut un rezultat de 10.615,30 pentru toți anticorpii IgG, inclusiv cei neutralizanți. Anticorpi după vaccinarea cu prima doză AstraZeneca O altă persoană și-a făcut testul la scurt timp după vaccinarea cu prima doză din serul AstraZeneca.
Rezultatul: 51,5 AU/ml la un laborator care are valoarea de referință 13 AU/ml. Anticorpi după vaccinarea cu Pfizer Anticorpi după vaccinarea cu Moderna Celelalte două persoane s-au testat la același laborator, care are ca valoare de referință 0,8 AU/ml. Ambele au trecut prin boală, s-au vaccinat la șase săptămâni de la ieșirea din izolare și testele au fost realizate la două săptămâni după rapel.
Rezultatele au fost complet diferite: persoana care s-a vaccinat cu Pfizer a avut un rezultat de 8.784 U/ml, în timp ce persoana care s-a vaccinat cu Moderna a avut 16.915 U/ml.
Toate cele patru rezultatele arată însă că organismul a dezvoltat anticorpi și că aceștia oferă o protecție împotriva bolii, cu precădere a formelor grave, conform studiilor.
Nu există o unitate standardizată Diferența de rezultate ține de tipul de kit pe care-l utilizează laboratoarele. Cum nu există o unitate standardizată recunoscută la nivel internațional de Organizația Mondială a Sănătății, pentru anticorpii neutralizanți, fiecare producător de kituri și-a stabilit propriile unități de măsură – de aici și denumirea AU (arbitrary units – unități desemnate aleatoriu).
Prof. dr. Radu Iliescu „La fiecare dintre kituri există o valoare minimă determinată aprioric, care este de tipul «da» sau «nu». Când ai anticorpi înseamnă că ai avut un răspuns imun la vaccinare, iar acesta e răspunsul pe care-l poți avea cu certitudine în urma testului”, explică dr. Radu Iliescu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, cercetător și specialist în farmacologie.
„Cifrele respective de pe toate formularele au în dreptul numerelor unitatea de măsură – AU, iar arbitrary în engleză înseamnă același lucru ca în română – arbitrar. Nu au referințe absolute, nu e nimic determinat”, completează profesorul. El a precizat că este imposibil să comparăm între ele rezultate oferite de diferite kituri de depistare a anticorpilor. Prof. dr. Radu Iliescu explică însă că fiecare producător a făcut testele după ce criterii a vrut și felul în care se fac, de la reacția măsurată la unitatea de referință, fac imposibilă compararea lor.
Dar o valoare mai mare înseamnă o protecție mai bună sau mai îndelungată? Specialistul de la UMF Iași spune că nu. Între două rezultate de la același laborator poți face comparații, are legătură cu biologia și este foarte plauzibil ca o persoană să aibă un nivel complet diferit față de alta.
Dar asta nu înseamnă că sunt mai protejați de infecția cu COVID-19 cei care au un titru mai mare de anticorpi. Habar nu avem care este titrul protector, nu există încă această informație.
Prof. dr. Radu Iliescu: Acesta spune că fiecare organism dezvoltă un răspuns imun care este foarte complex, include multe variabile, iar generarea de anticorpi este doar unul dintre pașii care arată că virusul nu este complet străin sistemului imunitar.
Cercetătorul explică faptul că nici nu înțelegem încă, din punct de vedere științific, cum funcționează de la A la Z un răspuns imun. Spre exemplu, vaccinurile sunt testate în studii clinice pentru a vedea dacă generează imunitate celulară. Toate serurile anti-COVID-19 autorizate s-au dovedit că generează o astfel de imunitate, dar nu-ți poți face un astfel de test în laborator „pe persoană fizică”, spune profesorul.
„Mesajul este că la nivelul de cunoștințe pe care îl avem acum, nu știm titrul necesar pentru a fi protejat, dar toate studiile de până acum arată că apariția unui răspuns imun – reprezentat de obținerea unui rezultat peste unitatea de referință a testelor de anticorpi – este corelat cu protecția împotriva virusului”, detaliază el.
„Pe baza cunoștințelor de până acum, cantitatea anticorpilor e irelevantă, nu spune absolut nimic, nici măcar faptul că «cine are un sistem imun mai bun produce mai mulți anticorpi»”, a explicat prof. dr. Radu Iliescu.
Răzvan Cherecheș: „Nu înseamnă mare lucru rezultatul de pe buletinul de analiză”
Un mesaj similar a fost promovat și de Ministerul Sănătății prin profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, într-o campanie de promovare a informațiilor verificate. Profesorul arată că studiile realizate până în acest moment nu au analizat relația dintre numărul de anticorpi și potențialele simptome ale persoanelor vaccinate.
„Dacă valoarea este peste 0,8 unități internaționale/decilitru înseamnă că organismul vostru a fost expus la «proteina spike» și a făcut anticorpi. Dacă valorile sunt sub 0,8 înseamnă că organismul nu a făcut anticorpi. Acum, ce înseamnă valoarea, dacă sunt 180, 4.000 sau 25.000 nu înseamnă mare lucru, pentru că răspunsul este unul individual. Valorile înseamnă că organismul a sintetizat anticorpi, în ce măsură vă protejează de infecția ulterioară este foarte greu de spus”, a explicat profesorul Răzvan Cherecheș.