13 decembrie
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
151

Curios: Câți elevi români învață în Italia

În şcolile italiene un elev din zece este fiu de imigranţi.

Jumătate sunt născuţi în Italia – la grădiniţe sunt nouă din zece născuţi aici – astfel urmând ca la majorat să obţină cetăţenia, chiar şi mai devreme dacă va fi aprobată mult aşteptata lege privind ius soli.

 În termeni absoluţi, sunt 814.000 de elevi străini în şcoli, 20% în plus faţă de acum cinci ani. Vorbesc toate limbile lumii acasă, dar la şcoală învaţă italiana şi ei sunt cei care îi învaţă apoi pe părinţi.

Datele privind şcoala multiculturală sunt conţinute în ultimul raport îngrijit de Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării (MIUR) împreună cu Fundaţia Ismu, intitulat “Elevi cu cetăţenie neitaliană. Şcoala multiculturală în contextele locale. Raport naţional. An şcolar 2014/2015”, transmite Știri.md cu referire la Gazetaromaneasca.com.

Copiii străini sunt cei care salvează şcoala italiană de la lenta sa depopulare cauzată de scăderea demografică. În total, în Italia sunt circa 8,87 de milioane de elevi. În faţa unei diminuări de 2,7% a înscrişilor, numărul elevilor cu cetăţenie neitaliană a crescut cu 20,9% în ultimii cinci ani.

În ultimul an, creşterea a fost de 1,4%. Mai exact, s-a trecut de la 196.414 de elevi în anul şcolar 2001/02 (2,2% din populaţia totală) la 814.187 în ultimul an şcolar (9,2% din total).

Pe primul loc sunt românii cu 157.000, urmaţi de albanezi (108.000) şi marocani (101.000). La distanţă găsim grupul de elevi de origine chineză (41.000) şi filipineză (26.000).

Creşte şi numărul înscrişilor romi, sunt 12.437 în ultimul an, cu 780 în plus faţă de anul anterior.

Abandon şcolar

Potrivit studiului, este foarte mare numărul elevilor străini care abandonează parcursul formativ.

În 2014, printre tinerii proveniţi din ţările care nu fac parte din Uniunea Europeană şi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, erau 34% cei care şi-au întrerupt parcursul formativ, faţă de 27,1% în rândul comunitarilor şi 13,6% al italienilor.

Cu alte cuvinte, mai mult de un elev din trei dintre străinii neeuropeni care trăiesc în Italia nu a continuat şcolarizarea după şcoala medie.

O situaţie care nu poate fi etichetată drept ”normală” dacă ne gândim că, de exemplu, media europeană a neautohtonilor care abandonează devreme şcoala, “early school leavers” – cum sunt definiţi în statistici, este de numai 23,4%.

Însă trebuie observat imediat că a vorbi despre elevi ”străini” riscă să confunde situaţia reală. Dintre aceşti elevi, de fapt, grupul celor cu cetăţenia neitaliană dar născuţi în Italia mai mult decât s-a dublat faţă de 2007/2008 şi corespunde acum la 55,3% din total. Iar la grădiniţe procentul ajunge la 84,8%. Spus în alţi termeni, mare parte a tinerilor care studiază în Italia a trăit toată viaţa în Peninsulă: faptul de a nu avea cetăţenia italiană, aşadar, este o problemă creată de legislaţia italiană.

Potrivit raportului, procentul aşa-numiţilor NEET (“Not in Education, Employment, or Training”), adică tineri între 15 şi 29 de ani care nu studiază şi nu lucrează, atinge 35,4% printre necomunitari, 32,8% printre comunitari şi 25,14% printre italieni. O altă confirmare, aşadar, că viaţa este mai degrabă complicată pentru tinerii străini din Italia. În acest caz, situaţiile cele mai dificile se semnalează pentru cei care provin din Bangladesh, Maroc, Pakistan şi Sri Lanka.

Şi apoi sunt probele naţionale Invalsi. ”Rezultatele elevilor imigranţi – scriu autorii raportului – sunt semnificativ inferioare faţă de cele ale colegilor lor italieni în fiecare nivel şcolar” (începând de la proba de italiană, bineînţeles).

Un alt semnal de alarmă, care ne avertizează societatea că nu toţi tinerii primesc aceleaşi oportunităţi. Chiar dacă cu poate ceva excepţii, din moment ce în provinciile Roma şi Torino elevii străini prezintă performanţe mai bune faţă de media italiană.