Moscova s-a obișnuit să se implice în alegerile din majoritatea statelor de pe mapamond, iar România este una dintre țintele sale. Propaganda rusească încearcă să creeze breșe în societățile occidentale, pe care apoi le exploatează cu dibăcia cu care o făcea odinioară temutul KGB. Însă chiar dacă FSB, urmașul KGB-ului în Federația Rusă, nu mai pare la fel de redutabil, aparențele înșală, transmite Știri.md cu referire la Adevarul.ro.

Scopul și mijloacele Rusiei

Profesor de istorie contemporană la Universitatea București, expert în tot ceea ce ține de fosta Uniune Sovietică și de actuală Federație Rusă, Cosmin Popa avertizează că mâna lungă a Moscovei ajunge fără probleme la București, așa cum în situații similare se întinde chiar și până la Washington.

Evident, scopul Federației Ruse este mereu același: destabilizarea statelor NATO, iar în acest sens susține și încearcă să impună în vârful acestor țări persoane dispuse să susțină interesele rusești sau oameni pur și simplu corupți.

În România, Rusia a reușit pentru prima dată să-și impună oamenii în alegerile trucate din 1946, după ce trupele sovietice ocupaseră deja țara. Aceeași soartă au avut-o și celelalte state est-europene. Rând pe rând au fost ocupate, nu neapărat în această ordine, Polonia, Ungaria, Bulgaria și fosta Cehoslovacie. Și după 1989, anul marilor schimbări în istoria statelor central-est europene, Rusia a continuat să fie activă în acest spațiu, iar România s-a aflat mereu printre ținte.

Statele slabe și corupte, ca niște jucării în mâna rușilor

„Întreg sistemul politic rusesc, toată rețeaua de instituții care se ocupă cu promovarea și impunerea intereselor rusești pe exterior este centrată pe ideea de corupție. Pe ideea de corupție directă, de ideea de corupție politică, ideea de cointeresare în afaceri a unor politicieni cu apetențe de businessmeni, în diverse afaceri care depind de autoritățile ruse. Iar spectrul, dacă vreți, de mijloace de acțiune este același în cazul României ca și în cazul altor țări occidentale. Cu observația că, spre deosebire de țările, să spunem, din vechea Europa, acolo unde avem de a face cu o prezență economică rusească foarte consistentă, în România activele legate de Rusia sunt puține și nu atât de importante cum sunt, de exemplu, cele germane sau franțuzești”, spune profesorul.

Pe de altă parte, chiar dacă în România nu există o minoritate rusă numeroasă, Moscova reușește să fie de multe ori la fel de eficientă ca în țările baltice sau alte state unde există un număr important de ruși. Contrar unor idei larg răspândite, propaganda rusă nu este mai puțin eficientă aici decât în statele amintite. Creșterea euroscepticismului și susținerea unor partide radicale este dovada eficienței propagandei rusești.

Cât de eficient e FSB în România

„Așa credeam și eu o bună bucată de vreme, însă propaganda rusă în momentul de față a reușit să decupleze acțiunile pe care le desfășoară într-o serie de țări europene de, dacă vreți, interesele imediate rusești. Și în momentul de față, eficiența propagandei și a mijloacelor de influențare a opțiunilor politice în România e la fel de mare ca în orice altă țară europeană. Iar acest lucru sigur că nu îl vedem prin existența unor manifestații în piața publică în favoarea lui Putin, dar îl vedem în creșterea nejustificată și absolut lipsită de orice argumente a euroscepticismului, îl vedem prin alimentarea sentimentelor antiucrainene și, de ce nu, prin alimentarea sentimentelor antioccidentale.”

Cei mai predispuși să creadă și să îmbrățișeze ideile lansate de propaganda rusă sunt oamenii cu o educație precară, însă tot mai des se întâmplă ca și persoanele educate să să marșeze pe aceste teme.

„Foarte mulți români care, de fapt, habar n-au despre felul în care este organizată Europa și Uniunea Europeană și cu siguranță habar n-au cât de mult datorează România acestei integrări euroatlantice, acum emit tot felul de păreri care mai de care mai stupide legate de pierderea suveranității, de sărăcirea României și alte prostii în genul acesta. Iar succesul pe care îl au politicieni ca Diana Șoșoacă și partide precum partidul ei și AUR arată că propaganda rusă este la fel de eficientă în România ca și în alte părți unde există comunități rusești foarte consistente sau rusofone”, explică Popa.

El a vorbit și despre maniera de abordare a Rusiei, care pune la bătaie resurse importante pentru a-și atinge scopul.

Suntem printre cei mai abordabili

„În primul rând că Rusia abordează într-o manieră, dacă vreți, care pleacă de la posibila reușită. În primul rând, ei abordează cel mai accesibil inamici. În țările cele mai slabe, din acest punct de vedere, cel mai slab organizate cu instituții capabile, slabe, care ar trebui să apere societatea în fața pericolului acestei propagande. Iar România face parte dintre inamicii abordabili, pentru că instituțiile statului, și aici nu vorbesc doar despre servicii speciale, armată, poliție, jandarmerie, dar și instituțiile politice, instituțiile administrative, instituțiile de presă, finanțate către stat, sunt teoretic puțin pregătite să facă față acestor pericole”, adaugă el.

Aici se înscrie și campania „Doppelganger” a Kremlinului, considerată de experți cea mai importantă acțiune de dezinformare după Războiul Rece. Conform Foreign Affairs, numai în ultimele 10 luni, serviciile intelligence rusești și oamenii lor au creat peste 700 de site-uri pentru a răspândi informaţii false şi propaganda rusească.

Profesorul Cristian Popa spune că abia în ultimul timp țările occidentale, incluzând România, descoperă cât de vulnerabile sunt în fața acestui adevărat război hibrid în care rușii sunt experți. Iar problema cea mai mare este că statele occidentale nu au de cele mai multe ori anticorpii necesari să lupte împotriva unor campanii foarte bine gândite lansate de Moscova. Iar România se află printre statele vulnerabile.

„Aș spune că nici Doppelganger nu e neapărat ceva nou, pentru că noi știm foarte bine cum funcționează tehnic sistemul. Surprinza este că noi descoperim acum că de fapt suntem foarte vulnerabili în fața acestor acțiuni intruzive. Pentru că ceea ce uimește la propaganda rusă nu este nici organizarea tehnică, nu este nici mesajul politic pe care îl propagă. Uimesc în schimb două lucruri: amploarea mijloacelor folosite pentru influențarea unor societăți și, de ce nu, slăbiciunea propriilor societăți în fata unor astfel de mesaje politice. Astea sunt cele două lucruri care ne dau de gândit. Nu organizarea tehnică, sigur că există ferme de boți, dar sunt și alte lucruri importante care multora pot să ne scape”, arată Popa.

Politicienii români joacă la fel de murdar

O problemă în plus este că aceleași tehnici sunt folosite de multe ori și de toate partidele românești, care încearcă să influențeze alegătorii. Și din acest motiv, partidele și politicienii români nu se grăbesc să ia măsuri, pentru că asta ar însemna să se autopriveze de o resursă importantă.

„De exemplu, partidele politice românești folosesc în bună măsură aceleași tehnici ca să își creeze impresia popularității pe internet, la rețelele sociale și așa mai departe. Iar scandalul Cambridge Analytica, care este un scandal în care amestecul Kremlinului este aproape invizibil, ne-a arătat că pot câștiga alegeri prin folosirea inteligentă a unor mijloace tehnice extrem de bine puse la punct. Deci din punctul ăsta de vedere nu e nicio noutate. Îngrijorător este că după Cambridge Analytica, după interferența rusească în alegerile din America, după toate lucrurile astea, de exemplu în România, la nivel politic, nu a existat o reacție cu care să arate o preocupare solidă a statului, a autorităților de a pune la punctul sistemului instituțional capabil de a apăra societatea. Următorul pas va fi discuția despre reglementarea strictă a acestor chestiuni, care este o discuție practic despre cenzură. Pentru că mediul politic românesc este, de fapt, pentru că a devenit un sistem de contraselecție a elitelor, este interesat în menținerea precarității educaționale și a lipsei de informare politică, mediatică și așa mai departe”, e semnalul de alarmă tras de expert.

Asta înseamnă că și politicienii români profită exact de aceleași lacune ca și propaganda rusă. Un motiv în plus, spune profesorul, ca politicienii să nu fie interesați să schimbe ceva, chiar dacă asta înseamnă menținerea unei vulnerabilități sporite.

„Din acest punct de vedere, mediul politic românesc și propaganda rusă se hrănesc practic cu aceleași ingrediente sociale. De aici și absența unei politici coerente de reglementare și de apărare a societăților în fața acestui pericol”, încheie istoricul Cosmin Popa.