Cum s-a schimbat Filarmonica Națională de-a lungul anilor

Agora.md a căutat imagini ca să vdem cum arăta clădirea Filarmonicii Naționale în secolul XX, transmite Știri.md.

Un lucru mai puțin cunoscut e că înainte de a fi o sală de concerte, edificiul găzduia Circul din Chișinău. Există doar informație fragmentată despre aceste vremuri, însă știm că Circul activa în această clădire de la începutul secolului XX, dar și pe durata în care Basarabia era parte a României Mari (1918-1940).

Niște cadre rare - o filmare din zbor a Chișinăului - a surprins clădirea actualei Filarmonici în 1941. Ea poate fi zărită sus, spre colțul stâng al fotografiei (edificiul alb).

De notat că arhitectul Valentin Voițehovski, născut la Minsk, dar familia căruia s-a stabilit cu traiul la Soroca încă din 1910, este autorul proiectului de reconstrucție a clădirii Circului de pe strada Mitropolitul Varlaam. Se consideră că decizia sa de a oferi clădirea Circului Filarmonicii a salvat aspectul arhitectural și artistic al structurii, situate în inima orașului. Astfel, istoria Filarmonicii Naționale începe de la fondarea sa în 1940.

Ulterior, acestei clădiri i s-a adăugat cunoscutul vestibul cu coloane, cartea de vizită a clădirii pe care o cunoaștem în prezent.

Din istoria oficială a sălii de concerte, aflăm că filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz. La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea cele mai reprezentative colective, printre care se numără ansamblurile „Joc”, „Fluieraş”, „Lăutarii”, personalităţi notorii ale culturii muzicale moldoveneşti, aşa ca Timofei Gurtovoi, Veronica Garștea, Boris Miliutin, Dumitru Goia, Ghita Strahilevici, Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinschi, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Zinaida Julea. Nume legendare ale estradei naţionale, precum orchestra „Noroc”, ansamblul „Plai”, cântăreţii Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Mihai Dolgan, Maria Codreanu şi mulţi alţii, au contribuit la formarea istoricului Filarmonicii.

Nucleul şi mândria Filarmonicii Naţionale sunt reprezentate de faimoasele colective cunoscute în toată lumea – Orchestra Simfonică şi Capela Corală Academică „Doina”, ambele fondate în anul 1930. Din 2006 în cadrul Filarmonicii își începe activitatea orchestra de muzică populară „Folclor”, iar din anul 2012 – formaţia „Millenium”.