Andrei Petreanu, CEO-ul companiei Brainwaves, atrage atenția asupra acestui fenomen în creștere și subliniază cât de greu a devenit să distingem realitatea de ficțiune vizuală, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

„Este foarte greu, mai ales că a explodat volumul acestor instanțe de content generat. Este foarte greu să ne dăm seama ce este fals și ce este realitate. Din punctul de vedere al ochiului uman, nu este ceva perceptibil ca fiind greșit”, a spus el.

Detalii „prea perfecte” – un prim semnal de alarmă

Una dintre cele mai evidente diferențe între o fotografie reală și una generată de AI este nivelul de perfecțiune. Imaginile create cu ajutorul inteligenței artificiale sunt adesea spectaculoase, cu culori vibrante, lumini impecabil balansate și compoziții de o simetrie rar întâlnită în realitate. Acestea lipsesc de obicei de imperfecțiunile naturale care apar în mod normal în fotografii reale, cum ar fi:

Blurul de mișcare (motion blur), prezent în imagini capturate în timp ce subiectul sau camera se mișcă.
Zgomotul digital din zonele întunecate sau luminoase.
Aberațiile cromatice sau artefactele optice generate de lentile.

Inteligența artificială produce imagini în care fiecare fir de păr, fiecare reflexie în ochi sau fiecare nor pe cer pare calculat la milimetru. Paradoxal, această perfecțiune nenaturală poate deveni un indiciu clar că imaginea este generată, nu fotografiată.

Privirea care trădează: ochii, degetele și alte „greșeli” vizuale

Deși AI-ul devine tot mai sofisticat, încă face greșeli subtile, mai ales în redarea anumitor părți ale corpului uman sau a obiectelor complexe. Specialiștii recomandă să analizăm cu atenție următoarele detalii:

Ochii: în imaginile false, pot apărea stranii, fără reflexii naturale, asimetrici sau poziționați greșit.
Degetele: AI-ul întâmpină dificultăți în a reda corect mâinile – prea multe degete, degete contorsionate sau lipite nerealist.
Urechile și dinții: pot avea forme deformate sau o simetrie forțată.
Bijuteriile sau obiectele: adesea par topite, cu forme neregulate sau detalii greu de identificat.

În plus, fundalul imaginilor generate de AI este adesea confuz sau inconsistent – poți vedea texturi care se repetă ciudat, fundaluri ușor distorsionate sau obiecte fără logică spațială (de exemplu, o clădire care nu are perspectivă corectă sau un copac care „iese” dintr-un perete).

Contextul și povestea – alte indicii că ceva nu e în regulă

Pe lângă analiza vizuală, contextul în care apare o imagine poate spune multe. Foarte des, pozele generate de AI sunt însoțite de povești extrem de emoționante, menite să atragă empatie și să stimuleze distribuirea în masă. De exemplu: „Această fetiță a fost găsită plângând pe stradă după un cutremur devastator. Dă mai departe ca să ajungă la cineva care o poate ajuta!”.

Dacă nu există sursă credibilă sau dacă povestea nu poate fi verificată printr-o căutare rapidă, este foarte posibil să fie vorba despre o imagine falsă. Acest tip de manipulare emoțională este o tactică des utilizată pentru a crea impact viral.

Un alt indiciu important: verificarea inversă a imaginii (reverse image search). Cu ajutorul unor instrumente online, precum Google Images sau TinEye, poți verifica dacă imaginea apare și în alte contexte și dacă este semnalată ca fiind generată de AI.

În concluzie, intr-o lume în care AI-ul poate genera imagini mai „reale” decât realitatea însăși, vigilența devine esențială. Nu tot ce vedem pe internet este autentic, iar abilitatea de a distinge între fals și real devine o competență digitală obligatorie. Fii atent la detalii, analizează cu spirit critic și nu te lăsa dus de valul emoțiilor – imaginea perfectă s-ar putea să fie, de fapt, o minciună bine generată