Cum ne afectează tehnologia capacitatea de concentrare? Explicațiile specialiștilor

Atenția este în declin, iar specialiștii spun că tehnologia digitală joacă un rol esențial. Algoritmii care ne încurajează să derulăm la nesfârșit și granițele tot mai neclare dintre muncă și viața personală ne-au redus drastic capacitatea de concentrare, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

În ultimii 20 de ani, timpul mediu în care o persoană se poate concentra pe un ecran a scăzut de la aproximativ două minute și jumătate la doar 47 de secunde, potrivit cercetărilor realizate de Gloria Mark, profesor de informatică la Universitatea din California, Irvine.

Creierul, antrenat să fie distras

Specialiștii spun că nu este vorba despre lipsă de interes, ci despre modul în care ne-am antrenat creierul.

Dopamina, neurotransmițătorul asociat cu recompensa și motivația, joacă un rol important. Ea este eliberată atunci când facem sport sau petrecem timp cu cei dragi, dar și atunci când primim notificări pe rețelele sociale.

Dr. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, explică faptul că accesul constant la social media ridică foarte mult „ștacheta” dopaminei. În loc să așteptăm o întâlnire cu un prieten, putem participa simultan la mai multe conversații online. În loc să urmărim un film cap-coadă, avem la dispoziție un flux nesfârșit de clipuri scurte, captivante și intense emoțional.

„Efectul catastrofal al unui feed infinit este că ajungi să ai dificultăți în a interacționa cu orice nu oferă gratificare instantanee”, spune Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno.

Munca nu se mai termină niciodată

Schimbările din mediul profesional contribuie și ele la fragmentarea atenției.

Dacă în trecut programul era clar delimitat, astăzi mulți angajați trebuie să fie disponibili permanent pentru e-mailuri și mesaje. Creierul rămâne în stare de alertă, pregătit pentru următoarea notificare, ceea ce face concentrarea profundă mult mai dificilă.

Potrivit Gloriei Mark, după o întrerupere este nevoie, în medie, de aproximativ 25 de minute pentru a reveni complet la sarcina inițială.

Cercul vicios al amânării

Atenția nu este o resursă infinită. Nivelul de energie și stresul influențează direct capacitatea de concentrare. Când nu ne gestionăm bine timpul și energia, ajungem să prelungim munca în timpul dedicat familiei sau hobby-urilor.

Astfel se creează un cerc vicios: lucrăm seara pentru că nu am fost eficienți peste zi, iar a doua zi suntem și mai obosiți și mai distrași.

O soluție propusă de Mark este vizualizarea finalului de zi: preferi să amâni acum și să fii stresat seara sau să închei ziua liniștit, știind că ți-ai terminat sarcinile?

Meta-conștientizarea: un truc simplu

Un instrument util este „meta-awareness” – capacitatea de a observa impulsul de a te distra înainte de a acționa.

În momentul în care simți nevoia să verifici rapid ceva online, întreabă-te: „Chiar trebuie să fac asta acum?”. De multe ori, răspunsul este nu. Exersând această întrebare, îți antrenezi creierul să nu reacționeze automat la fiecare stimul.

Lucrează în funcție de ritmul tău biologic

Fiecare persoană are un cronotip – perioade ale zilei în care este mai energică și mai concentrată. Pentru majoritatea oamenilor, atenția atinge un vârf la mijlocul dimineții și imediat după prânz, dar există variații individuale.

Marc Berman, profesor de psihologie la University of Chicago, explică diferența dintre atenția direcționată (cea pe care o alegem conștient) și atenția involuntară (declanșată automat de stimuli interesanți). Prima obosește, a doua nu.

De aceea, sarcinile complexe ar trebui programate în momentele de vârf ale concentrării, iar activitățile mai simple – precum verificarea e-mailurilor – în perioadele de energie scăzută.

Pauzele nu sunt un lux, ci o necesitate

Chiar și persoanele disciplinate au nevoie de pauze regulate. Ideal este să le iei înainte să te simți complet epuizat.

O plimbare scurtă, câteva minute în aer liber sau o activitate simplă pot reface resursele de atenție. Contactul cu natura este deosebit de benefic: un peisaj natural captează ușor atenția fără a o suprasolicita, oferind creierului timp să se refacă.

În schimb, un mediu urban aglomerat, plin de stimuli vizuali și sonori, solicită constant atenția și poate accentua oboseala mentală.

Putem recupera atenția pierdută?

Specialiștii spun că este dificil să inversăm complet tendința, dar putem face ajustări.

Conștientizarea propriilor obiceiuri, stabilirea unor intervale clare de lucru, limitarea notificărilor și introducerea pauzelor regulate pot contribui la îmbunătățirea concentrării.