Vladimir Putin riscă să fie arestat dacă iese din țară ori vizitează un stat care nu face parte din suita de prieteni ai Rusiei. Dar... Moscova a precizat că „deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru Rusia”, transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

O posibilă ieșire în afara spațiului sigur pentru Putin ar fi în luna august. Liderul de la Kremlin a fost invitat la un summit găzduit de Africa de Sud.

Piotr Hofmański, reprezentant CPI : "Curtea Penală Internaţională a emis două mandate de arestare în legătură cu situaţia din Ucraina, pentru Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi pentru Maria Lvova-Belova, comisar al preşedintelui Putin pentru drepturile copiilor. CPI acorda o mare importanţa protejării identităţii victimelor, mai ales când e vorba de copii. Cu toate acestea, judecătorii Curţii au decis să facă publică emiterea mandatelor în interesul justiţiei şi pentru a preveni viitoare infracţiuni”.

Instanţa de la Haga îl acuză pe președintele rus că este implicat în deportarea ilegală a mii de copii din Ucraina în Federația Rusă, începând cu 24 februarie 2022, când Moscova a invadat țara vecină.

Luis Moreno Ocampo, fost procuror al Curții Penale Internaționale: "Președintele Putin a fost pus sub acuzare, a devenit un lider fugar, iar acest lucru este complicat pentru un lider".

Maria Lvova-Belova este oficialul rus responsabil de presupusul plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. În cadrul acestui program, copiii au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţele unor ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi. Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Drept urmare, Kremlinul a catalogat mandatele de arestare ca fiind "scandaloase".

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: "Rusia, la fel ca un anumit număr de ţări, nu recunoaşte competenţa acestei instanțe. Prin urmare, orice decizie de acest fel este nulă și neavenită pentru Federația Rusă din punct de vedere juridic".

Și purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe a scris pe Telegram că țara să "nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele indicații de arestare vor fi nule din punct de vedere juridic".

În schimb, Ucraina a salutat ceea ce a numit "decizia istorică" de la Haga, care e ... "doar începutul".

Andrii Kostin, procurorul general al Ucrainei: "Activitatea comună a procurorilor ucraineni și a biroului Curții Penale Internaționale continuă. Sunt sigur că decizia Curții Penale Internaționale este doar un prolog în tragerea la răspundere atât a lui Putin, cât și a susținătorilor săi și a tuturor celor implicați în crimele de război, în crimele împotriva umanității, genocidul și agresiunea criminală din Ucraina".

Volodomir Zelenski: "În cadrul procedurii penale investigate de ofițerii noștri s-au înregistrat peste 16.000 de cazuri de deportări forțate a unor copii ucraineni de către ocupanți, dar numărul real poate fi mult mai mare".

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională. Tribunalul internațional judecă patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.

Rusia a semnat, dar nu a ratificat Statutul de la Roma. De asemenea, alte 72 de ţări nu recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, între care China, India, Cuba, Coreea de Nord și Arabia Saudită. Prin urmare, Vladimir Putin riscă să fie arestat în 123 de state ale lumii, cele care recunosc Curtea de la Haga.

Probabilitatea unui proces rămâne totuşi scăzută, potrivit experţilor, având în vedere că această curte nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu e susceptibilă să-şi predea oficialii.

Joshua Rozenberg, avocat britanic: "Putin va fi judecat doar dacă va fi arestat, iar asta nu se va întâmpla atât timp cât va rămâne în Rusia. Cel mai probabil, asta se va întâmpla și în cazul Mariei Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului".