14 ianuarie, 18:38
2
278

Criza ucraineană: Zelenski vrea un summit cu Biden şi Putin

14 ianuarie, 18:38
2
278

Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a propus o întâlnire în trei - eventual virtuală - cu omologii săi american, Joe Biden, şi rus, Vladimir Putin, în vederea dezamorsării crizei de la frontiera dintre Ucraina şi Rusia.

Criza ucraineană: Zelenski vrea un summit cu Biden şi PutinFoto: adevarul.ro

Despre aceasta a anunţat vineri consilierul său, Andrii Iermak, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

„Preşedintele Zelenski i-a propus preşedintelui Biden, iar noi credem că acest lucru se poate face, să organizeze o întâlnire trilaterală, poate prin videoconferinţă, între preşedintele Biden, preşedintele Zelenski şi preşedintele Putin”, a anunţat Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, la un eveniment organizat de centrul de reflecţie Atlantic Council. 

„Aşteptăm în continuare răspunsul părţii ruse, însă partenerii noştri americani ne-au primit propunerea cu un anumit interes”, a declarat el.

„Cred că este o propunere proactivă, care implică Ucraina în negocieri.

Dacă este vorba despre discutarea arhitecturii de securitate în Europa, este necesară implicarea Ucrainei”, a apreciat Iermak.

Zelenski a îndemnat marţi la organizarea unui summit cvadripartid Kiev-Moscova-Paris- Berlin pentru „a se pune capăt războiului” cu separatiştii proruşi din regiunea Donbas, în sud-estul Ucrainei.

O serie de reuniuni la nivel înalt, săptămâna aceasta, între occidentali şi ruşi, nu a condus, în acest stadiu, la o îndepărtare a riscului unui nou război în Ucraina, notează AFP.

Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi Ucraina se tem că Rusia pregăteşte o nouă invazie după ce a comasat circa 100.000 de militari pe flancul său vestic.

Rusia susţine că nu intenţionează că invadeze ţara vecină, dar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi mai mulţi oficiali de rang înalt de la Moscova au ameninţat cu măsuri „tehnice” şi „militare”.

Despre aceasta a anunţat vineri consilierul său, Andrii Iermak, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

„Preşedintele Zelenski i-a propus preşedintelui Biden, iar noi credem că acest lucru se poate face, să organizeze o întâlnire trilaterală, poate prin videoconferinţă, între preşedintele Biden, preşedintele Zelenski şi preşedintele Putin”, a anunţat Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, la un eveniment organizat de centrul de reflecţie Atlantic Council. 

„Aşteptăm în continuare răspunsul părţii ruse, însă partenerii noştri americani ne-au primit propunerea cu un anumit interes”, a declarat el.

„Cred că este o propunere proactivă, care implică Ucraina în negocieri.

Dacă este vorba despre discutarea arhitecturii de securitate în Europa, este necesară implicarea Ucrainei”, a apreciat Iermak.

Zelenski a îndemnat marţi la organizarea unui summit cvadripartid Kiev-Moscova-Paris- Berlin pentru „a se pune capăt războiului” cu separatiştii proruşi din regiunea Donbas, în sud-estul Ucrainei.

O serie de reuniuni la nivel înalt, săptămâna aceasta, între occidentali şi ruşi, nu a condus, în acest stadiu, la o îndepărtare a riscului unui nou război în Ucraina, notează AFP.

Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi Ucraina se tem că Rusia pregăteşte o nouă invazie după ce a comasat circa 100.000 de militari pe flancul său vestic.

Rusia susţine că nu intenţionează că invadeze ţara vecină, dar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi mai mulţi oficiali de rang înalt de la Moscova au ameninţat cu măsuri „tehnice” şi „militare”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 16:33
0
207

Vladimir Putin îl va informa pe Xi Jinping despre discuțiile Rusia – NATO

18 ianuarie, 16:33
0
207

Președintele rus, Vladimir Putin, îl va informa pe omologul său chinez, Xi Jinping, cu privire la discuțiile dintre Moscova și NATO, atunci când se va deplasa la Beijing, luna viitoare, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Vladimir Putin îl va informa pe Xi Jinping despre discuțiile Rusia – NATOFoto: Profimedia

Putin urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, pe 4 februarie, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rusia și China s-au apropiat din ce în ce mai mult pe măsură ce ambele au fost supuse unor presiuni tot mai mari din partea Occidentului: Moscova – din cauza consolidării militare în apropierea Ucrainei și Beijingul – din cauza comerțului și a drepturilor omului.

Mişcările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie.

Moscova neagă că are un asemenea plan, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.

Rusia a anunţat marţi că ambasada sa la Kiev funcţionează în regim normal, după ce cotidianul The New York Times a relatat că Moscova a început evacuarea familiilor personalului său diplomatic din Ucraina, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.

Publicaţia americană a citat o oficialitate ucraineană potrivit căreia 18 persoane, majoritatea membri ai familiilor diplomaţilor ruşi, au părăsit Ucraina pe 5 ianuarie. Conform aceleiaşi surse, în următoarele zile alte aproximativ 30 de persoane au părăsit ambasada Rusiei de la Kiev şi consulatul rus de la Liov (vestul Ucrainei).

De asemenea, The New York Times a scris că diplomaţilor de la alte două consulate li s-a transmis să se pregătească să părăsească Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe rus nu a făcut comentarii legate de informaţiile despre consulate, dar a precizat pentru Interfax că ambasada sa la Kiev funcţionează normal, fără însă a oferi alte detalii.

De partea sa, Ministerul de Externe ucrainean a menţionat că nu a primit vreo informaţie de la Moscova în legătură cu evacuarea diplomaţilor ruşi aflaţi la post în Ucraina şi că Kievul nu are nicio intenţie de a-şi evacua diplomaţii din Rusia.

Putin urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, pe 4 februarie, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Rusia și China s-au apropiat din ce în ce mai mult pe măsură ce ambele au fost supuse unor presiuni tot mai mari din partea Occidentului: Moscova – din cauza consolidării militare în apropierea Ucrainei și Beijingul – din cauza comerțului și a drepturilor omului.

Mişcările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie.

Moscova neagă că are un asemenea plan, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.

Rusia a anunţat marţi că ambasada sa la Kiev funcţionează în regim normal, după ce cotidianul The New York Times a relatat că Moscova a început evacuarea familiilor personalului său diplomatic din Ucraina, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.

Publicaţia americană a citat o oficialitate ucraineană potrivit căreia 18 persoane, majoritatea membri ai familiilor diplomaţilor ruşi, au părăsit Ucraina pe 5 ianuarie. Conform aceleiaşi surse, în următoarele zile alte aproximativ 30 de persoane au părăsit ambasada Rusiei de la Kiev şi consulatul rus de la Liov (vestul Ucrainei).

De asemenea, The New York Times a scris că diplomaţilor de la alte două consulate li s-a transmis să se pregătească să părăsească Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe rus nu a făcut comentarii legate de informaţiile despre consulate, dar a precizat pentru Interfax că ambasada sa la Kiev funcţionează normal, fără însă a oferi alte detalii.

De partea sa, Ministerul de Externe ucrainean a menţionat că nu a primit vreo informaţie de la Moscova în legătură cu evacuarea diplomaţilor ruşi aflaţi la post în Ucraina şi că Kievul nu are nicio intenţie de a-şi evacua diplomaţii din Rusia.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 13:11
4
434

Zelenski: Rusia ar putea folosi ca pretext protejarea cetățenilor ruși

18 ianuarie, 13:11
4
434

În aceste zile, în Ucraina se află o delegație de senatori americani, reprezentând ambele forțe politice de bază din SUA, respectiv Partidul Republican și Partidul Democrat.

Zelenski: Rusia ar putea folosi ca pretext protejarea cetățenilor rușiFoto:defenseromania.ro

Din aceasta fac parte senatorii Amy Globuchar, Jane Sheikhin, Rob Portman, Chris Murphy, Roger Wicker și Rich Blumenthal, transmite Știri.md cu referire la defenseromania.ro.

Potrivit versiunii oficiale, sosirea senatorilor americani este legată de “o discuție pe tema unui posibil atac al Rusiei asupra Ucrainei”.

Delegația americană s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, care s-a exprimat în ceea ce privește “pretextul pe care Rusia l-ar putea folosi pentru a ataca statul ucrainean”. Potrivit precizărilor acestuia, persoanele din Donbas care au primit pașapoarte rusești ar putea reprezenta un astfel de pretext.

“Rusia acordă în mod activ pașapoarte populației din teritoriile ocupate temporar. Și tocmai creșterea numărului de persoane cu pașapoarte rusești ar putea fi folosită, în cele din urmă, ca pretext pentru escaladarea conflictului”, a spus Zelenski.

După cum a declarat acesta, “Rusia este capabilă să lanseze o ofensivă folosind ca motiv nevoia de protejare a cetățenilor ruși”.

Președintele Ucrainei a menționat că simte sprijinul puternic din partea SUA. În timpul discuțiilor cu senatorii americani, acesta a declarat că “Washingtonul trebuie să ajute Ucraina prin introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”.

În opinia sa, sancțiunile împotriva gazoductului Nord Stream 2 ar fi cele mai potrivite. Altfel, dacă această conductă de gaz va începe să funcționeze, atunci “Rusia ar avea mână liberă în raport cu Ucraina”.

Trebuie menționat faptul că vizita senatorilor americani în Ucraina coincide cu reținerea la Kiev a fostului președinte al țării, Petro Poroșenko. Acesta este acuzat de abuz în serviciu și trădare. Poroșenko a spus că aceste acuzații sunt nefondate și politizate.

Din aceasta fac parte senatorii Amy Globuchar, Jane Sheikhin, Rob Portman, Chris Murphy, Roger Wicker și Rich Blumenthal, transmite Știri.md cu referire la defenseromania.ro.

Potrivit versiunii oficiale, sosirea senatorilor americani este legată de “o discuție pe tema unui posibil atac al Rusiei asupra Ucrainei”.

Delegația americană s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, care s-a exprimat în ceea ce privește “pretextul pe care Rusia l-ar putea folosi pentru a ataca statul ucrainean”. Potrivit precizărilor acestuia, persoanele din Donbas care au primit pașapoarte rusești ar putea reprezenta un astfel de pretext.

“Rusia acordă în mod activ pașapoarte populației din teritoriile ocupate temporar. Și tocmai creșterea numărului de persoane cu pașapoarte rusești ar putea fi folosită, în cele din urmă, ca pretext pentru escaladarea conflictului”, a spus Zelenski.

După cum a declarat acesta, “Rusia este capabilă să lanseze o ofensivă folosind ca motiv nevoia de protejare a cetățenilor ruși”.

Președintele Ucrainei a menționat că simte sprijinul puternic din partea SUA. În timpul discuțiilor cu senatorii americani, acesta a declarat că “Washingtonul trebuie să ajute Ucraina prin introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”.

În opinia sa, sancțiunile împotriva gazoductului Nord Stream 2 ar fi cele mai potrivite. Altfel, dacă această conductă de gaz va începe să funcționeze, atunci “Rusia ar avea mână liberă în raport cu Ucraina”.

Trebuie menționat faptul că vizita senatorilor americani în Ucraina coincide cu reținerea la Kiev a fostului președinte al țării, Petro Poroșenko. Acesta este acuzat de abuz în serviciu și trădare. Poroșenko a spus că aceste acuzații sunt nefondate și politizate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 11:36
0
134

SUA: Un an de mandat Biden – puţine reuşite, multe frustrări

18 ianuarie, 11:36
0
134

La un an după învestirea sa, preşedintele american Joe Biden a reuşit să acumuleze imense frustrări în toate planurile în legătură cu care a făcut promisiuni: economia, politica externă, lupta împotriva pandemiei şi divizările politice, scrie marţi AFP, care face un tur de orizont al primului an de mandat al preşedintelui american.

SUA: Un an de mandat Biden – puţine reuşite, multe frustrăriFoto: dawn.com

COVID-19. Timp de câteva luni, promisiunea de eficacitate a noii administraţii Biden a părut să fie respectată, cu o creştere rapidă a ratei de vaccinare. Dar Joe Biden şi-a declarat prematur, pe 4 iulie, de sărbătoarea naţională, "independenţa" în faţa virusului. Varianta Delta s-a extins apoi, urmată de Omicron, generând o vastă oboseală în rândul americanilor, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Doar 46% dintre ei aprobă în acest moment politica sa de sănătate, faţă de 69% la începutul mandatului.

Apelurile lui Biden la vaccinare şi purtarea măştii sunt criticate violent de mulţi republicani, iar Curtea Supremă tocmai a anulat cerinţa de vaccinare sau testare pe care Casa Albă a vrut să o impună marilor companii.

Economie. Joe Biden a promis clasei de mijloc americane că va garanta locuri de muncă şi un oarecare calm în faţa globalizării.

În acest scop, a deschis robinetul: 1.900 de miliarde de dolari la începutul mandatului său pentru a relansa o economie afectată de pandemie, apoi 1.200 miliarde cheltuiţi pentru infrastructurile învechite din Statele Unite.

Joe Biden nu a reuşit însă să facă adoptat un plan de cheltuieli sociale şi de mediu de 1,8 mii de miliarde de dolari, din cauza lipsei de control real în Senat.

Iar deşi rata şomajului continuă să scadă, inflaţia continuă să escaladeze, atingând un nivel nemaivăzut din 1982. Un fenomen generalizat la nivel internaţional, susţine Washingtonul.

Reforme sociale. Joe Biden a promis să împace America şi să-şi consolideze instituţiile democratice. Dintre toate angajamentele sale, acesta este cel mai greu de respectat.

Democratul, care a beneficiat în timpul campaniei sale de sprijinul considerat decisiv al unor personalităţi din comunitatea afro-americană, le-a promis că va duce la bun sfârşit lupta pentru drepturi civile.

Biden vrea să armonizeze procedurile de vot la nivel federal, pentru a dezarma statele din sud care restricţionează, practic, accesul minorităţilor la urne. Dar – într-un scenariu care aminteşte de eşecul agendei sale sociale – chiar doi senatori democraţi blochează, deocamdată, drumul către acest proiect.

Aceste eşecuri irită aripa cea mai de stânga a partidului său, iar proiectele sale sunt considerate prea intervenţioniste de către cei mai centrişti democraţi.

Cât despre republicani, aceştia se află încă sub puternica influenţă a lui Donald Trump, iar majoritatea aderă la declaraţiile acestuia, neîntemeiate, scrie AFP, cu privire la o alegere frauduloasă a lui Joe Biden.

"America s-a întors" pe scena internaţională, repetă Joe Biden.

Este adevărat, în mare parte: Statele Unite au revenit la masa discuţiilor majore pe tema climei, comerţului sau a programului nuclear iranian. De asemenea, preşedintele democrat s-a străduit să repare legăturile cu aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, subminate de Donald Trump.

Dar modul de gestionare a retragerii haotice din Afganistan a fost criticat, iar Franţa a acceptat foarte greu pierderea unui contract gigant pentru submarine.

Joe Biden, care vrea să-şi articuleze politica externă în jurul rivalităţii cu China, a reuşit până acum să menţină deschisă cel puţin o linie de comunicare cu preşedintele chinez Xi Jinping. Această diplomaţie "directă", pe care o aplică şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, nu a fost suficientă, de exemplu, pentru a reduce tensiunile legate de Ucraina.

COVID-19. Timp de câteva luni, promisiunea de eficacitate a noii administraţii Biden a părut să fie respectată, cu o creştere rapidă a ratei de vaccinare. Dar Joe Biden şi-a declarat prematur, pe 4 iulie, de sărbătoarea naţională, "independenţa" în faţa virusului. Varianta Delta s-a extins apoi, urmată de Omicron, generând o vastă oboseală în rândul americanilor, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Doar 46% dintre ei aprobă în acest moment politica sa de sănătate, faţă de 69% la începutul mandatului.

Apelurile lui Biden la vaccinare şi purtarea măştii sunt criticate violent de mulţi republicani, iar Curtea Supremă tocmai a anulat cerinţa de vaccinare sau testare pe care Casa Albă a vrut să o impună marilor companii.

Economie. Joe Biden a promis clasei de mijloc americane că va garanta locuri de muncă şi un oarecare calm în faţa globalizării.

În acest scop, a deschis robinetul: 1.900 de miliarde de dolari la începutul mandatului său pentru a relansa o economie afectată de pandemie, apoi 1.200 miliarde cheltuiţi pentru infrastructurile învechite din Statele Unite.

Joe Biden nu a reuşit însă să facă adoptat un plan de cheltuieli sociale şi de mediu de 1,8 mii de miliarde de dolari, din cauza lipsei de control real în Senat.

Iar deşi rata şomajului continuă să scadă, inflaţia continuă să escaladeze, atingând un nivel nemaivăzut din 1982. Un fenomen generalizat la nivel internaţional, susţine Washingtonul.

Reforme sociale. Joe Biden a promis să împace America şi să-şi consolideze instituţiile democratice. Dintre toate angajamentele sale, acesta este cel mai greu de respectat.

Democratul, care a beneficiat în timpul campaniei sale de sprijinul considerat decisiv al unor personalităţi din comunitatea afro-americană, le-a promis că va duce la bun sfârşit lupta pentru drepturi civile.

Biden vrea să armonizeze procedurile de vot la nivel federal, pentru a dezarma statele din sud care restricţionează, practic, accesul minorităţilor la urne. Dar – într-un scenariu care aminteşte de eşecul agendei sale sociale – chiar doi senatori democraţi blochează, deocamdată, drumul către acest proiect.

Aceste eşecuri irită aripa cea mai de stânga a partidului său, iar proiectele sale sunt considerate prea intervenţioniste de către cei mai centrişti democraţi.

Cât despre republicani, aceştia se află încă sub puternica influenţă a lui Donald Trump, iar majoritatea aderă la declaraţiile acestuia, neîntemeiate, scrie AFP, cu privire la o alegere frauduloasă a lui Joe Biden.

"America s-a întors" pe scena internaţională, repetă Joe Biden.

Este adevărat, în mare parte: Statele Unite au revenit la masa discuţiilor majore pe tema climei, comerţului sau a programului nuclear iranian. De asemenea, preşedintele democrat s-a străduit să repare legăturile cu aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, subminate de Donald Trump.

Dar modul de gestionare a retragerii haotice din Afganistan a fost criticat, iar Franţa a acceptat foarte greu pierderea unui contract gigant pentru submarine.

Joe Biden, care vrea să-şi articuleze politica externă în jurul rivalităţii cu China, a reuşit până acum să menţină deschisă cel puţin o linie de comunicare cu preşedintele chinez Xi Jinping. Această diplomaţie "directă", pe care o aplică şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, nu a fost suficientă, de exemplu, pentru a reduce tensiunile legate de Ucraina.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 11:19
9
814

Șalaru: Dacă nu hrănim propria armată, riscăm să hrănim armata lui Putin

18 ianuarie, 11:19
9
814

În contextul situației privind securitatea din regiune, fostul ministrul al Apărării, Anatol Șalaru, accentuează necesitatea întăririi Armatei Naționale.

Șalaru: Dacă nu hrănim propria armată, riscăm să hrănim armata lui PutinFoto: deschide.md

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ex-ministrul menționează că sistemul de securitate din Republica Moldova este nepregătit, cu armament învechit, dar și cu o neutralitate șubredă, iar tot ce putem face acum e să ne rugăm să nu înceapă un război, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

„Estul Europei se transformă ușor, ușor într-un butoi cu pulbere nu doar al bătrânului continent ci al întregului sistem internațional. Din păcate, Republica Moldova este, din nou, „prinsă” pe picior greșit, iar anii de subfinanțare a Armatei Naționale, ca și a întregului sistem de securitate, își arată efectele. 

Suntem nepregătiți, cu armament învechit, cu o neutralitate șubredă, cu trupe străine pe teritoriul nostru și tot ce putem face la acest moment este sa ne rugăm să nu înceapă un război în epicentrul căruia am ajunge mai devreme sau mai târziu. 

În contextul în care noile tehnologii dictează modul de ducere a războiului și mai toate țările din regiune investesc masiv în apărare doar patriotismul și dedicația ofițerilor noștri sunt insuficiente”, scrie Anatol Șalaru. 

În acest sens, Anatol Șalaru sugerează conducerii statului să aloce resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și Armatei Naționale. 

„Cu siguranță, Maia Sandu și actuala guvernare nu puteau recupera într-un an tot ce nu s-a făcut în 30 de ani, dar, totuși, o nouă strategie de securitate și alocarea de resurse peste ce s-a oferit acum era necesară. Puține sunt țările care pot face față Rusiei însă o armată pregătită și bine echipata ar mări costurile agresorului în caz de invazie. 

Traversăm o criză economică majoră, dictată de prețurile mari la energie și gaze iar sprijinirea populației este necesară, dar apărarea națională nu este mai prejos. 

Cât mai este timp trebuie alocate resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și mai ales întărirea Armatei Naționale. Dacă nu ne vom hrăni propria armată riscăm să hrănim armata lui Putin”, a conchis ex-ministrul. 

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ex-ministrul menționează că sistemul de securitate din Republica Moldova este nepregătit, cu armament învechit, dar și cu o neutralitate șubredă, iar tot ce putem face acum e să ne rugăm să nu înceapă un război, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

„Estul Europei se transformă ușor, ușor într-un butoi cu pulbere nu doar al bătrânului continent ci al întregului sistem internațional. Din păcate, Republica Moldova este, din nou, „prinsă” pe picior greșit, iar anii de subfinanțare a Armatei Naționale, ca și a întregului sistem de securitate, își arată efectele. 

Suntem nepregătiți, cu armament învechit, cu o neutralitate șubredă, cu trupe străine pe teritoriul nostru și tot ce putem face la acest moment este sa ne rugăm să nu înceapă un război în epicentrul căruia am ajunge mai devreme sau mai târziu. 

În contextul în care noile tehnologii dictează modul de ducere a războiului și mai toate țările din regiune investesc masiv în apărare doar patriotismul și dedicația ofițerilor noștri sunt insuficiente”, scrie Anatol Șalaru. 

În acest sens, Anatol Șalaru sugerează conducerii statului să aloce resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și Armatei Naționale. 

„Cu siguranță, Maia Sandu și actuala guvernare nu puteau recupera într-un an tot ce nu s-a făcut în 30 de ani, dar, totuși, o nouă strategie de securitate și alocarea de resurse peste ce s-a oferit acum era necesară. Puține sunt țările care pot face față Rusiei însă o armată pregătită și bine echipata ar mări costurile agresorului în caz de invazie. 

Traversăm o criză economică majoră, dictată de prețurile mari la energie și gaze iar sprijinirea populației este necesară, dar apărarea națională nu este mai prejos. 

Cât mai este timp trebuie alocate resurse pentru întărirea sistemului național de apărare și mai ales întărirea Armatei Naționale. Dacă nu ne vom hrăni propria armată riscăm să hrănim armata lui Putin”, a conchis ex-ministrul. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 20:56
3
264

Jinping şi Putin se vor întâlni la deschiderea Jocurilor Olimpice

14 ianuarie, 20:56
3
264

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va întâlni cu omologul său chinez, Xi Jinping, în prima zi a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, a anunţat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de dpa.

Jinping şi Putin se vor întâlni la deschiderea Jocurilor OlimpiceFoto: g4media.ro

„Ne pregătim pentru un summit ruso-chinez oficial”, a declarat şeful diplomaţiei de la Moscova într-o conferinţă de presă, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Lavrov a precizat că dialogul din 4 februarie nu va avea loc doar între cei doi şefi de stat, ci va cuprinde „negocieri de amploare la cel mai înalt nivel” între cele două guverne.

Întâlnirea fizică dintre cei doi lideri – printre cei mai puternici din lume – va contrasta puternic cu boicotul Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din SUA, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Canada şi alte câteva ţări, din motive legate de drepturile omului, apreciază dpa.

Olanda s-a alăturat vineri statelor care nu îşi trimit reprezentanţi guvernamentali la Beijing.

Ministerul olandez de Externe a comunicat agenţiei ANP că decizia este motivată de interzicerea prezenţei spectatorilor olandezi la evenimentele sportive din China, din cauza măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus.

Un purtător de cuvânt al ministerului a observat şi faptul că reglementările respective îngreunează organizarea de întâlniri bilaterale în timpul Jocurilor, pentru a discuta despre „preocupările importante privind situaţia drepturilor omului”.

SUA a menţionat drept motiv al absenţei oficialilor americani şi „genocidul care continuă şi crimele împotriva umanităţii în Xinjiang”, referindu-se la represiunea împotriva populaţiei uigure şi a altor minorităţi etnice şi religioase din nord-vestul Chinei.

Ţările ai căror reprezentanţi la vârf boicotează Jocurile îşi vor trimite însă sportivii să concureze la Beijing.

Pe de altă parte, sportivii ruşi nu pot participa la competiţiile olimpice sub steagul ţării lor, din cauza unui scandal legat de dopajul la scară naţională. Ei vor fi prezenţi sub un drapel neutru.

„Ne pregătim pentru un summit ruso-chinez oficial”, a declarat şeful diplomaţiei de la Moscova într-o conferinţă de presă, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Lavrov a precizat că dialogul din 4 februarie nu va avea loc doar între cei doi şefi de stat, ci va cuprinde „negocieri de amploare la cel mai înalt nivel” între cele două guverne.

Întâlnirea fizică dintre cei doi lideri – printre cei mai puternici din lume – va contrasta puternic cu boicotul Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din SUA, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Canada şi alte câteva ţări, din motive legate de drepturile omului, apreciază dpa.

Olanda s-a alăturat vineri statelor care nu îşi trimit reprezentanţi guvernamentali la Beijing.

Ministerul olandez de Externe a comunicat agenţiei ANP că decizia este motivată de interzicerea prezenţei spectatorilor olandezi la evenimentele sportive din China, din cauza măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus.

Un purtător de cuvânt al ministerului a observat şi faptul că reglementările respective îngreunează organizarea de întâlniri bilaterale în timpul Jocurilor, pentru a discuta despre „preocupările importante privind situaţia drepturilor omului”.

SUA a menţionat drept motiv al absenţei oficialilor americani şi „genocidul care continuă şi crimele împotriva umanităţii în Xinjiang”, referindu-se la represiunea împotriva populaţiei uigure şi a altor minorităţi etnice şi religioase din nord-vestul Chinei.

Ţările ai căror reprezentanţi la vârf boicotează Jocurile îşi vor trimite însă sportivii să concureze la Beijing.

Pe de altă parte, sportivii ruşi nu pot participa la competiţiile olimpice sub steagul ţării lor, din cauza unui scandal legat de dopajul la scară naţională. Ei vor fi prezenţi sub un drapel neutru.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 19:40
3
502

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazie

14 ianuarie, 19:40
3
502

Statele Unite au informații că Rusia a pregătit un grup de agenți pentru a desfășura o operațiune sub acoperire în estul Ucrainei, în încercarea de a crea un pretext pentru o invazie, relatează CNN, care citează, vineri, sub anonimat, un oficial american.

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazieFoto: Profimedia

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 06:57
0
265

SUA: Obligaţia vaccinării anulată, reforma electorală în aşteptare

14 ianuarie, 06:57
0
265

Joe Biden s-a luptat, joi, să-şi salveze de la naufragiu parlamentar vasta reformă electorală, după ce a văzut Curtea Supremă blocându-i obligaţia de vaccinare în întreprinderi, o Joie Neagră care a dezvăluit în mod crud fragilitatea preşedintelui american, comentează AFP.

SUA: Obligaţia vaccinării anulată, reforma electorală în aşteptareFoto: theconversation.com

"Sper să reuşim, dar nu sunt sigur de asta", a recunoscut el, vizibil încordat, în legătură cu legea sa care urmăreşte să protejeze dreptul de vot al minorităţilor, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Pentru asta, s-a deplasat, ceea ce este rar, la Capitoliu pentru o reuniune cu senatorii democraţi, consacrată proiectului.

"Dacă eşuăm prima dată, putem încerca a doua oară", a adăugat, totuşi, preşedintele în vârstă de 79 de ani, care continuă să lupte.

El i-a primit în cursul serii pe senatorul Joe Manchin şi pe senatoarea Kyrsten Sinema, doi democraţi de orientare moderată care blochează în prezent proiectul. Întâlnirea, care a durat aproximativ o oră, s-a încheiat cu puţin înainte de orele 19.00 (vineri, 00.00 GMT), potrivit unui responsabil de la Casa Albă.

Joe Biden, în schimb, nu mai poate face nimic după decizia Curţii Supreme care i-a blocat decizia de a impune fie vaccinul anti-COVID-19, fie teste regulate în companiile cu peste 100 de angajaţi. El a spus că este "dezamăgit".

Măsura, susţinută ferm de Joe Biden, a fost denunţată ca un abuz de putere de către congresmenii republicani. Într-o ţară în care doar 62% din populaţie este complet vaccinată, problema dezvăluie diviziuni politice profunde.

Cu toate acestea, Înalta Curte a validat obligaţia de vaccinare pentru angajaţii structurilor sanitare care beneficiază de fonduri federale.

Această succesiune de veşti proaste subminează şi mai mult creditul politic al unui preşedinte deja foarte impopular şi care a făcut poate promisiuni prea mari, cu prea puţin spaţiu de manevră.

Joe Biden are de-a face cu un Congres pe care nu prea îl controlează, cu o serie state conservatoare aflate în rebeliune deschisă pe mai multe subiecte (avort, drept de vot, strategie sanitară) şi o Curte Supremă acum foarte conservatoare, după numirile făcute de Donald Trump.

În câteva luni, liderul de la Casa Albă riscă să piardă orice majoritate în Congres la alegerile legislative de la jumătatea mandatului. El ar fi atunci paralizat până la următoarele alegeri prezidenţiale, mai scrie AFP. 

"Sper să reuşim, dar nu sunt sigur de asta", a recunoscut el, vizibil încordat, în legătură cu legea sa care urmăreşte să protejeze dreptul de vot al minorităţilor, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Pentru asta, s-a deplasat, ceea ce este rar, la Capitoliu pentru o reuniune cu senatorii democraţi, consacrată proiectului.

"Dacă eşuăm prima dată, putem încerca a doua oară", a adăugat, totuşi, preşedintele în vârstă de 79 de ani, care continuă să lupte.

El i-a primit în cursul serii pe senatorul Joe Manchin şi pe senatoarea Kyrsten Sinema, doi democraţi de orientare moderată care blochează în prezent proiectul. Întâlnirea, care a durat aproximativ o oră, s-a încheiat cu puţin înainte de orele 19.00 (vineri, 00.00 GMT), potrivit unui responsabil de la Casa Albă.

Joe Biden, în schimb, nu mai poate face nimic după decizia Curţii Supreme care i-a blocat decizia de a impune fie vaccinul anti-COVID-19, fie teste regulate în companiile cu peste 100 de angajaţi. El a spus că este "dezamăgit".

Măsura, susţinută ferm de Joe Biden, a fost denunţată ca un abuz de putere de către congresmenii republicani. Într-o ţară în care doar 62% din populaţie este complet vaccinată, problema dezvăluie diviziuni politice profunde.

Cu toate acestea, Înalta Curte a validat obligaţia de vaccinare pentru angajaţii structurilor sanitare care beneficiază de fonduri federale.

Această succesiune de veşti proaste subminează şi mai mult creditul politic al unui preşedinte deja foarte impopular şi care a făcut poate promisiuni prea mari, cu prea puţin spaţiu de manevră.

Joe Biden are de-a face cu un Congres pe care nu prea îl controlează, cu o serie state conservatoare aflate în rebeliune deschisă pe mai multe subiecte (avort, drept de vot, strategie sanitară) şi o Curte Supremă acum foarte conservatoare, după numirile făcute de Donald Trump.

În câteva luni, liderul de la Casa Albă riscă să piardă orice majoritate în Congres la alegerile legislative de la jumătatea mandatului. El ar fi atunci paralizat până la următoarele alegeri prezidenţiale, mai scrie AFP. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 14:33
11
1 213

Sancțiuni contra lui Putin: Rusia avertizează că va rupe relațiile diplomatice cu SUA

13 ianuarie, 14:33
11
1 213

Adoptarea de către SUA a unor sancţiuni împotriva lui Vladimir Putin în cazul unei agresiuni a Rusiei în Ucraina „depăşeşte o limită” şi ar echivala cu ruperea relaţiilor dintre Rusia şi SUA, a avertizat joi Kremlinul, după prezentarea unui proiect în acest sens în Senatul SUA, relatează AFP.

Sancțiuni contra lui Putin: Rusia avertizează că va rupe relațiile diplomatice cu SUAFoto: Profimedia

„Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor”, a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, care a subliniat că propunerea senatorilor democraţi americani „nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor” în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Kremlinul consideră drept „extrem de negativ” pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.

„Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă”, a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.

Un grup de senatori democraţi au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea, intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei”, prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii de la Viena a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov şi subsecretarul de stat american Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.

„Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze”, a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".

Acuzată de americani şi europeni de pregătirea unui atac împotriva vecinului său ucrainean, Rusia susţine că desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina reprezintă o reacţie la prezenţa crescând şi ostilă a NATO în ceea ce Moscova consideră a fi zona sa de influenţă. Rusia dă asigurări că nu are intenţia de a ataca Ucraina, dar cere semnarea unui tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, o solicitare considerată inacceptabilă de către Occident.

„Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor”, a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, care a subliniat că propunerea senatorilor democraţi americani „nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor” în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Kremlinul consideră drept „extrem de negativ” pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.

„Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă”, a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.

Un grup de senatori democraţi au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea, intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei”, prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii de la Viena a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov şi subsecretarul de stat american Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.

„Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze”, a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".

Acuzată de americani şi europeni de pregătirea unui atac împotriva vecinului său ucrainean, Rusia susţine că desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina reprezintă o reacţie la prezenţa crescând şi ostilă a NATO în ceea ce Moscova consideră a fi zona sa de influenţă. Rusia dă asigurări că nu are intenţia de a ataca Ucraina, dar cere semnarea unui tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, o solicitare considerată inacceptabilă de către Occident.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 14:00
11
939

Kremlinul răspunde amenințărilor SUA cu sancțiuni: Rupem relațiile

13 ianuarie, 14:00
11
939

Adoptarea de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin, în cazul unei agresiuni a Rusiei în Ucraina "depăşeşte o limită" şi ar echivala cu ruperea relaţiilor dintre Rusia şi SUA, a denunţat joi Kremlinul după prezentarea unui proiect în acest sens în Senatul SUA.

Kremlinul răspunde amenințărilor SUA cu sancțiuni: Rupem relațiileFoto: profimedia

"Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor", a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, subliniind că propunerea senatorilor democraţi americani "nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor" în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Tvr.ro.

Kremlinul consideră drept "extrem de negativ" pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.

"Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă", a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt a prezentat, miercuri, un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată "Apărarea suveranităţii Ucrainei" prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni "extrem de negativ", potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea unei reuniuni, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultima etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, şi subsecretarul de stat american, Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.

"Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze", a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".

Acuzată de americani şi europeni de pregătirea unui atac împotriva vecinului său ucrainean, un aliat al Occidentului, Rusia susţine că desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina reprezintă o reacţie la prezenţa crescândă şi ostilă a NATO în ceea ce Moscova consideră a fi zona sa de influenţă.

Rusia dă asigurări că nu are "intenţia de a ataca Ucraina", dar cere semnarea unui tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, o solicitare considerată inacceptabilă de către Occident.

Totodată, Kremlinul a făcut o evaluare sumbră a primelor două runde de discuţii pe teme de securitate care au avut loc săptămâna aceasta între Rusia, SUA şi NATO, calificându-le drept "lipsite de succes", constatând dezacorduri în privinţa problemelor fundamentale.

Peskov, citat de Reuters, a adăugat, totuşi, că aceste prime două runde de discuţii au produs unele "nuanţe pozitive", dar Rusia doreşte rezultate concrete, nu nuanţe, a adăugat el.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat miercuri că "nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia va răspândi dezinformări cu privire la angajamente care nu au fost luate după discuţiile cu SUA sau dacă va provoca ceva, ca pretext pentru o destabilizare mai mare în Ucraina", potrivit Reuters. "Rugăm pe toată lumea să nu cadă în capcana dezinformărilor permanente ale Rusiei", a declarat Price jurnaliştilor.

"Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor", a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, subliniind că propunerea senatorilor democraţi americani "nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor" în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Tvr.ro.

Kremlinul consideră drept "extrem de negativ" pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.

"Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă", a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt a prezentat, miercuri, un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată "Apărarea suveranităţii Ucrainei" prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni "extrem de negativ", potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea unei reuniuni, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultima etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, şi subsecretarul de stat american, Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.

"Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze", a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".

Acuzată de americani şi europeni de pregătirea unui atac împotriva vecinului său ucrainean, un aliat al Occidentului, Rusia susţine că desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina reprezintă o reacţie la prezenţa crescândă şi ostilă a NATO în ceea ce Moscova consideră a fi zona sa de influenţă.

Rusia dă asigurări că nu are "intenţia de a ataca Ucraina", dar cere semnarea unui tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, o solicitare considerată inacceptabilă de către Occident.

Totodată, Kremlinul a făcut o evaluare sumbră a primelor două runde de discuţii pe teme de securitate care au avut loc săptămâna aceasta între Rusia, SUA şi NATO, calificându-le drept "lipsite de succes", constatând dezacorduri în privinţa problemelor fundamentale.

Peskov, citat de Reuters, a adăugat, totuşi, că aceste prime două runde de discuţii au produs unele "nuanţe pozitive", dar Rusia doreşte rezultate concrete, nu nuanţe, a adăugat el.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat miercuri că "nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia va răspândi dezinformări cu privire la angajamente care nu au fost luate după discuţiile cu SUA sau dacă va provoca ceva, ca pretext pentru o destabilizare mai mare în Ucraina", potrivit Reuters. "Rugăm pe toată lumea să nu cadă în capcana dezinformărilor permanente ale Rusiei", a declarat Price jurnaliştilor.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 13:05
3
344

SUA propune sancţionarea lui Putin în cazul unei invazii în Ucraina

13 ianuarie, 13:05
3
344

Impunerea unor sancţiuni americane preşedintelui rus, Vladimir Putin, în cazul unei agresiuni în Ucraina, ”ar depăşi limita”, denunţă, joi, Kremlinul, în urma prezentării unui proiect în acest sens, relatează AFP.

SUA propune sancţionarea lui Putin în cazul unei invazii în UcrainaFoto: gazeta.ru

”Sancţionarea unui şef de stat este o măsură care ar depăşi limita. Ar însemna o rupere a relaţiilor”, denunţă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Această propunere a unor senatori americani ”nu va facilita o stabilire a unei atmosfere constructive a negocierilor” ruso-occidentale în curs, avertizează el.

”Sancţionarea unui şef de stat este o măsură care ar depăşi limita. Ar însemna o rupere a relaţiilor”, denunţă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Știri.md cu referire la News.ro.

Această propunere a unor senatori americani ”nu va facilita o stabilire a unei atmosfere constructive a negocierilor” ruso-occidentale în curs, avertizează el.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...