14 ianuarie, 19:40
2
514

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazie

14 ianuarie, 19:40
2
514

Statele Unite au informații că Rusia a pregătit un grup de agenți pentru a desfășura o operațiune sub acoperire în estul Ucrainei, în încercarea de a crea un pretext pentru o invazie, relatează CNN, care citează, vineri, sub anonimat, un oficial american.

CNN: Rusia pregătește acte de sabotaj în Ucraina pentru a justifica o invazieFoto: Profimedia

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

SUA ar avea dovezi că agenții au fost antrenați pentru război urban și pentru folosirea de explozibili, scopul fiind de a comite acte de sabotaj împotriva forțelor apropiate Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În același timp, în mediul online, influencerii ruși răspândesc tot felul de idei, pregătind terenul pentru o astfel de perspectivă, astfel încât o eventuală invazie rusă în Ucraina să nu ia pe nimeni prin surprindere și să sune deplin justificată.

Declarațiile oficialului american intervin în condițiile în care și Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, vineri, că serviciile speciale rusești pregătesc acte de provocare împotriva forțelor rusești din Transnistria, în încercarea de a acuza Ucraina.

Pe de altă parte, site-urile guvernului din Ucraina au fost ținta unui „masiv atac cibernetic”, desfășurat joi seară. Atacul a conținut un mesaj cu avertismentul: „Temeți-vă și așteptați-vă la ce e mai rău”.

O strategie folosită și în cazul anexării Crimeei

Și consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a făcut aluzie la astfel de scenarii, în care ar fi fabricate pretexte pentru o invazie, joi, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii. 

„Comunitatea noastră a primit informații, care acum sunt considerate mai puțin relevante, potrivit cărora Rusia pregătește terenul pentru a avea opțiunea de a fabrica eventual pretextul pentru o invazie”, a declarat Sullivan. 

„Am văzut o astfel de strategie în 2014. Pregătesc din nou această carte de joc și vom vedea, administrația va avea mai multe detalii, pe care le vom împărtăși cu presa în următoarele 24 de ore, dacă este viabil acest scenariu al creării unui pretext”, a spus Sullivan.

Constatarea serviciilor de informații americane vine după o săptămână de întâlniri diplomatice între oficialii ruși și occidentali pe tema desfășurării a zeci de mii de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina. 

Discuțiile nu s-au soldat cu rezultate, Rusia nu și-a luat vreun angajament de a detensiona situația, iar oficialii americani și ai NATO au declarat că pretențiile Moscovei - inclusiv aceea ca NATO să nu accepte niciodată Ucraina în Alianță - au fost respinse.

Invazie pregătită și pe rețelele sociale

Oficialul american citat vineri de CNN sub acoperirea anonimatului a declarat că administrația Biden crede că este posibil ca, în cazul în care diplomația nu reușește să îndeplinească obiectivele urmărite de Moscova, Rusia să pregătească terenul pentru o invazie în Ucraina, „ce ar putea avea drept rezultat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului și crime de război”.

Astfel, armata rusă ar plănui să înceapă aceste activități cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară, care ar putea să aibă loc undeva între jumătatea lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a spus oficialul. „Am văzut această strategie în 2014 cu Crimeea”, a spus sursa CNN, reluând declarațiile lui Sullivan.

SUA au constatat, de asemenea, că actorii de influență ruși au început să pregătească publicul rus pentru o intervenție, a mai spus oficialul. Sunt răspândite și accentuate idei referitoare inclusiv la o deteriorare a drepturilor omului în Ucraina și la o agresivitate crescută din partea liderilor ucraineni.

„În cursul lunii decembrie, pe rețelele sociale, conținutul în limba rusă care tratează astfel de subiecte a crescut la o medie de aproape 3.500 de postări pe zi, o creștere de 200 la sută față de media zilnică din noiembrie”, a precizat oficialul.

Eșec al diplomației

SUA, NATO și oficialii europeni au avut întâlniri cu miză mare, în această săptămână, cu oficiali ruși. Joi, la finalul celor trei întâlniri, ambele părți au ieșit cu o perspectivă pesimistă. 

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei a sugerat că discuțiile au ajuns într-un „punct mort” și că nu vede vreun motiv pentru a le continua, în timp ce un oficial american de rang înalt a avertizat că „se aud puternic tobele de război”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Rusia crede că NATO își va intensifica activitatea de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă Moscova nu se va supune condițiilor Occidentului. 

„În timp ce propunerile noastre vizează reducerea confruntării militare, detensionarea în general a situației în Europa, în Occident se întâmplă exact contrariul. Membrii NATO își consolidează forțele și aviația. În teritoriile care se învecinează direct cu Ucraina, la Marea Neagră, amploarea exercițiilor a crescut de multe ori în ultima vreme”, a declarat Lavrov.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

25 ianuarie, 13:31
0
164

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în Rusia

25 ianuarie, 13:31
0
164

Opoziţia din Ungaria i-a cerut premierului ultranaţionalist Viktor Orban să-şi anuleze vizita programată pentru 1 februarie în Rusia, unde urmează să-l întâlnească pe preşedintele Vladimir Putin, deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene, transmite marţi EFE.

Tensiuni Rusia-Ucraina: Viktor Orban, rugat să anuleze vizita în RusiaFoto: reuters.com

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

"Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional", au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Comunicatul face referire la situaţia "acută şi tensionată" dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Orban este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 10:54
0
721

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom lupta

25 ianuarie, 10:54
0
721

Pe când unii nu cred că soldații ruși vor ataca regiunea, alții deja se pregătesc de război și spun că au un plan bine stabilit în cazul unui atac.

Locuitori din Harkov, despre o posibilă invazie rusească: Vom luptaColaj: știri.md

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Vox-populi a ieșit pe străzile din Harkov pentru a afla despre opinia oamenilor în acest sens, transmite Știri.md

”Care este planul? Dacă vor împușca și mă vor recruta pentru război, voi lupta”, spune un tânăr.

”Nu avem un plan. Nu cred că invazia se va întâmpla. Este prostește. Cred că totul va fi în regulă”, spune o femeie.

”Voi lua pușca și voi merge la război. Îmi voi duce familia la țară. Deja am cumpărat produse alimentare, combustibil, lucruri de primă necesitate. Sunt gata să lupt măcar și mâine. Dacă îmi vor da armă, voi lupta până la sânge pentru Patria mea”, a spus un alt bărbat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 08:23
15
877

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina

25 ianuarie, 08:23
15
877

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează UcrainaFoto: profimedia

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 07:47
2
321

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe grave

25 ianuarie, 07:47
2
321

Liderii Statelor Unite şi mai multor ţări europene, printre care Germania şi Franţa, au afirmat luni, în cursul unei videoconferinţe, sprijinul lor "fără rezerve" pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi au promis Rusiei "consecinţe foarte grele" în cazul unei "agresiuni" împotriva acestei ţări, notează AFP.

Ucraina: Ţările occidentale ameninţă Moscova cu consecinţe graveFoto: capital.ro

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Participanţii "au fost cu toţii de părere că aparţine Rusiei să întreprindă iniţiative vizibile de dezescaladare" în acest conflict, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, la finalul acestei reuniuni la care acesta din urmă a participat împreună cu, printre alţii, liderii Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Această videoconferinţă a fost anunţată puţin mai devreme în cursul zilei de Casa Albă într-un moment în care anumite divergenţe par să apară în tabăra occidentală cu privire la atitudinea de adoptat faţă de Rusia.

Este vorba în special la Berlin, foarte criticat de Ucraina pentru refuzul său în special de a-i livra arme, chiar defensive, spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie sau ţările baltice.

La fel, ţările Uniunii Europene nu au decretat încă plecarea unei părţi a personalului lor diplomatic din Ucraina, în timp ce Washingtonul şi Londra au făcut anunţuri în acest sens.

În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat "profunda îngrijorare" în faţa concentrării de trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea "tensiunilor actuale", potrivit comunicatului dat publicităţii de guvernul de la Berlin.

Cu toate acestea, ei au afirmat că "problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere".

Ei şi-au "reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie", întreprinse în cursul lunii ianuarie cu mai multe întâlniri între responsabili occidentali şi ruşi. Fără succese vizibile însă până în prezent.

Liderii au menţionat în special aşa-numitele discuţii în formatul Normandia, care reunesc reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 07:12
0
757

UE vrea evitarea crizelor de nervi: Ce îi va propune Macron lui Putin

25 ianuarie, 07:12
0
757

Uniunea Europeană a cerut luni „evitarea crizelor de nervi” şi a reacţiilor alarmiste în criza dintre Rusia şi Ucraina, potrivit lui Josep Borrell.

UE vrea evitarea crizelor de nervi: Ce îi va propune Macron lui PutinFoto: profimedia

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune „o cale de dezescaladare” a situației din estul Europei omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri, „în următoarele zile”, a anunţat luni Elysée, relatează AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

UE cere evitarea „crizelor de nervi” în criza dintre Rusia şi Ucraina

„Ştim foarte bine care este nivelul ameninţărilor şi modul în care să reacţionăm. Trebuie să evităm să ne jucăm cu nervii noştri şi reacţiile alarmiste care au chiar şi consecinţe financiare”, a avertizat el, la încheierea unei reuniuni cu miniştrii de externe din UE la care a participat prin videoconferinţă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Europenii au fost surprinşi de „dramatizarea” de către SUA a situaţiei din Ucraina cu anunţul unei invazii ruse ''în orice moment'' şi decizia de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

„Schimbul de opinii cu Antony Blinken a fost foarte util pentru a continua să se stabilească calea de urmat şi o coordonare foarte strânsă”, a subliniat Borrell.

„Nu cred că există ceva nou care să crească sentimentul de teamă de un atac imediat”, a spus el.

„Cred că există un acord complet între noi, între statele membre, pentru a spune că această măsură de precauţie (luată de Statele Unite) nu este necesară”, a adăugat el.

„Statele Unite vor răspunde acum în scris solicitărilor Rusiei. Am fost consultaţi cu privire la acest răspuns”, a menţionat şeful diplomaţiei UE.

„Dacă diplomaţia eşuează, suntem foarte avansaţi în pregătirea răspunsurilor la o eventuală agresiune rusă şi aceasta va fi cu siguranţă o acţiune rapidă şi hotărâtă, cu o puternică unitate, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci şi la nivel internaţional”, a dat asigurări responsabilul UE, potrivit sursei citate de Agerpres.

Macron îi va propune lui Putin o „cale de dezescaladare”

„Suntem îngrijoraţi, suntem şi foarte atenţi să nu provocăm ambiguitate, volatilitate suplimentară”, a adăugat preşedinţia franceză în plină escaladare între occidentali şi ruşi în jurul crizei. Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor avea o reuniune, miercuri, la Paris, cu privire la Ucraina, reuniune ce se va desfăşura la nivel de consilieri diplomatici, a precizat sursa citată.

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune „o cale de dezescaladare” a situației din estul Europei omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri, „în următoarele zile”, a anunţat luni Elysée, relatează AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

UE cere evitarea „crizelor de nervi” în criza dintre Rusia şi Ucraina

„Ştim foarte bine care este nivelul ameninţărilor şi modul în care să reacţionăm. Trebuie să evităm să ne jucăm cu nervii noştri şi reacţiile alarmiste care au chiar şi consecinţe financiare”, a avertizat el, la încheierea unei reuniuni cu miniştrii de externe din UE la care a participat prin videoconferinţă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Europenii au fost surprinşi de „dramatizarea” de către SUA a situaţiei din Ucraina cu anunţul unei invazii ruse ''în orice moment'' şi decizia de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

„Schimbul de opinii cu Antony Blinken a fost foarte util pentru a continua să se stabilească calea de urmat şi o coordonare foarte strânsă”, a subliniat Borrell.

„Nu cred că există ceva nou care să crească sentimentul de teamă de un atac imediat”, a spus el.

„Cred că există un acord complet între noi, între statele membre, pentru a spune că această măsură de precauţie (luată de Statele Unite) nu este necesară”, a adăugat el.

„Statele Unite vor răspunde acum în scris solicitărilor Rusiei. Am fost consultaţi cu privire la acest răspuns”, a menţionat şeful diplomaţiei UE.

„Dacă diplomaţia eşuează, suntem foarte avansaţi în pregătirea răspunsurilor la o eventuală agresiune rusă şi aceasta va fi cu siguranţă o acţiune rapidă şi hotărâtă, cu o puternică unitate, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci şi la nivel internaţional”, a dat asigurări responsabilul UE, potrivit sursei citate de Agerpres.

Macron îi va propune lui Putin o „cale de dezescaladare”

„Suntem îngrijoraţi, suntem şi foarte atenţi să nu provocăm ambiguitate, volatilitate suplimentară”, a adăugat preşedinţia franceză în plină escaladare între occidentali şi ruşi în jurul crizei. Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor avea o reuniune, miercuri, la Paris, cu privire la Ucraina, reuniune ce se va desfăşura la nivel de consilieri diplomatici, a precizat sursa citată.

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:47
12
3 539

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuni

25 ianuarie, 06:47
12
3 539

Comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, Alexandr Pavliuk, susține că forțele armate ale Rusiei vor ataca Ucraina în luna februarie.

Ucraina a numit data când Rusia va ataca țara: Vor controla 8 regiuniFoto: bnn-news.com

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Mai exact, acesta a spus că la data de 20 februarie se așteaptă la un eventual atac, declarație făcută pentru The Times, transmite Știri.md.

De menționat că în ziua de 20 februarie se vor încheia Jocurile Olimpice de la Beijing, iar în această zi este programată încheierea exercițiilor militare comune ale armatelor Rusiei și Belarusului.

Pe lângă asta, Pavliuk este convins că ofensiva trupelor ruse va începe din sud-est, unde se concentrează o parte semnificativă a întreprinderilor industriale și de apărare ale țării. Pavliuk a adăugat că, în cazul unei escalade a situației, Rusia ar putea pune mâna pe 8 regiuni cheie ale Ucrainei, iar Dnipro, Harkov și Odesa ar putea trece sub controlul Rusiei.

Militarul a asigurat anterior că aproximativ jumătate de milion de ucraineni care au slujit în Donbas sau au pierdut pe cineva apropiat acolo se pregătesc zilnic să-l confrunte pe „agresor”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 06:20
0
248

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului

25 ianuarie, 06:20
0
248

NATO va decide, la Madrid, strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru Ucraina să poată vedea următorii paşi spre aderarea ei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, luni seara, la Kiev, pe marginea unei conferinţe a European Jewish Association (EJA), vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanişîna.

Vicepremier ucrainean, despre aderarea la NATO: Este decizia poporului Foto: President.gov.ua

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus înaltul oficial guvernamental ucrainean într-un briefing pentru jurnalişti străini.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni, mai notează sursa citată de Agerpres.

„Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

„Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că „liniile roşii sunt acolo unde sunt puse”. „Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit”, a afirmat vicepremierul ucrainean.

Întrebată despre scenariul potrivit căruia Rusia ar lucra la înlocuirea actualului guvern cu unul favorabil planurilor sale, ea a spus că acest lucru nu reprezintă o ştire pentru autorităţile de la Kiev.

„Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie”, a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că „presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 02:44
0
167

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euro

25 ianuarie, 02:44
0
167

Uniunea Europeană îşi propune să ajute Kievul cu un pachet de asistenţă financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a atenua efectele conflictului cu Rusia, care a adunat trupe la graniţa cu Ucraina, a anunțat Ursula von der Leyen.

UE își propune să ajute Ucraina cu 1,2 miliarde de euroFoto: digi24.ro

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

„Comisia propune un nou pachet de asistenţă macrofinanciară de urgenţă de 1,2 miliarde de euro”, a declarat von der Leyen reporterilor luni la Bruxelles, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Se estimează că peste 100.000 de militari ruşi se află la graniţa cu Ucraina, în timp ce Moscova aşteaptă răspunsuri de la Washington şi NATO la cerinţele sale de securitate.

Rusia doreşte ca NATO să nu permită Ucrainei aderarea la alianţă şi să retragă trupele şi armamentul din fostele ţări comuniste din estul Europei care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Von der Leyen, care a vorbit vineri cu preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că pachetul de ajutor financiar al UE este menit să „ajute Ucraina acum să abordeze escaladarea rapidă a nevoilor de finanţare din cauza conflictului”, notează Reuters.

Ea a menţionat că se bazează pe Consiliul European, care grupează guvernele UE, şi pe parlamentarii UE să aprobe sprijinul de urgenţă cât mai curând posibil, pentru a plăti rapid o primă tranşă de 600 de milioane de euro.

Ursula von der Leyen a cerut partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) să urmeze aceeaşi abordare şi să îşi reînnoiască angajamentul cu Ucraina.

Chiar Comisia Europeană, executivul uniunii, aproape că îşi va dubla asistenţa bilaterală în granturi acordate Kievului în acest an, adăugând încă 120 de milioane de euro peste cele 160 de milioane de euro deja planificate, a spus ea.

Din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi separatiştii susţinuţi de Moscova au preluat controlul asupra estului Ucrainei, UE şi instituţiile financiare europene au alocat ţării peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, potrivit Ursulei von der Leyen.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 00:21
3
294

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioase

25 ianuarie, 00:21
3
294

Ţările occidentale au început să folosească platforme mai serioase pentru a răspândi dezinformarea despre o presupusă iminentă invazie rusă a Ucrainei, întrucât nu mai pot „întinde la nesfârşit această poveste” prin intermediul reţelelor sociale.

MAE rus: Occidentul răspândește fake-urile prin platforme mai serioaseFoto: buzzfeednews.com

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Despre aceasta a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la postul de radio Eho Moskvî, citată de agenţia oficială de presă Tass, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

„Acum în fiecare zi sunt publicate prin media oficiale, tradiţionale (astfel de fake-uri), pentru că ele (ţările occidentale) nu mai pot întinde la nesfârşit această poveste prin reţelele sociale.

Prin urmare, sunt folosite pentru a publica această dezinformare marile media tradiţionale sau, aşa cum au făcut britanicii, chiar propriile resurse oficiale”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, amintind de o recentă declaraţie a Ministerului de Externe britanic potrivit căreia Moscova se pregăteşte să aducă un guvern pro-rus la putere în Ucraina.

Potrivit Mariei Zaharova, pentru ca britanicii să publice aşa ceva pe resursele lor oficiale, ar trebui să fie o „poveste extraordinară”.

„De obicei, ei acţionează diferit - prin linkuri, scurgeri de informaţii şi aşa mai departe. Dar aici au mers pe această cale şi au publicat o declaraţie la ei acasă şi chiar propriile media i-au ridiculizat, pentru că această provocare era deja evidentă”, a susținut ea.

Sâmbătă seară, Ministerul de Externe britanic a făcut o declaraţie conform căreia conducerea Federaţiei Ruse ia în considerare opţiunea de a aduce la putere un guvern pro-rus în Ucraina, care ar putea fi condus de un fost deputat al Radei Supreme, Evgheni Muraev.

Londra a raportat, de asemenea, despre presupuse date disponibile cu privire la legăturile serviciilor speciale ruse cu foşti politicieni ucraineni, inclusiv Serghei Arbuzov, prim viceprim-ministru în 2012-2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andrei Kliuev - prim viceprim-ministru în 2010-2012 şi şef al administraţiei prezidenţiale sub fostul şef al statului Viktor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fostul secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, şi de asemenea fostul premier Nikolai Azarov, aminteşte Tass.

Comentând declaraţiile Londrei, Ministerul de Externe de la Moscova a cerut părţii britanice „să nu se mai implice în provocări”.

Însuşi Muraev a numit acuzaţiile Ministerului de Externe britanic ca nefondate, în timp ce el este deja de trei ani sub sancţiunile Rusiei. I s-a interzis să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse ca persoană ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi activele tatălui său în Rusia au fost îngheţate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 22:34
2
1 078

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci când

24 ianuarie, 22:34
2
1 078

Pentru cetățenii Republicii Moldova, conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina este o adevărată amenințare.

Munteanu, despre Rusia-Ucraina: Nu vorbim dacă va ataca sau nu, ci cândFoto: captură video

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...