Franța intenționează, de asemenea, să dezvolte o capacitate de atac cu rază lungă de acțiune, ca parte a unui proiect comun cu Italia, Germania și Polonia. O declarație de intenție a fost semnată în iulie anul trecut, în marja summitului NATO de la Washington. Acestui proiect I s-a alăturat, recent, și Londra, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Proiectul militare poartă acronimul de ELSA [de la European Long-range Strike Approach]. Conform explicațiilor date de Sébastien Lecornu, ministrul francez al forțelor armate, această inițiativă se dorește a fi „cât mai cuprinzătoare posibil” și trebuie să „corespundă nevoilor operaționale”. Acesta a adăugat: „Acest lucru are valoare, inclusiv din punct de vedere bugetar, deoarece permite, evident, și amortizarea diferitelor costuri”.

Descurajare convențională

În calitate de putere nucleară, Franța are într-adevăr nevoie de o astfel de capacitate, care nu este inclusă în Legea de planificare militară 2024-30 (este menționată doar înlocuirea vechiului system LRU).

Anticipând viitoarea dezbatere, ministrul Lecornu a răspuns la această întrebare:

„Subiectul rachetelor cu rază lungă sau foarte lungă de acțiune este încă un tabu pentru francezi, deoarece, de fapt, nu ai voie să vorbești despre descurajarea convențională atunci când ești o putere armată. Dar, în cele din urmă, am rupt acest tabu în urmă cu câteva luni, când am spus: chiar și o putere armată trebuie să își susțină descurajarea nucleară cu un sistem de descurajare convențională sau, în orice caz, cu forțe convenționale substanțiale”, a explicat el.

În cadrul unei audieri în Adunarea Națională a Franței, la 15 octombrie, generalul Thierry Burkhard, șeful Statului Major al Apărării, a fost de acord cu ministrul, oferind o indicație cu privire la raza de acțiune pe care ar trebui să o aibă această viitoare rachetă sol-sol.

„ELSA este un sistem de atac în adâncime, deoarece vorbim în termeni de mii de kilometri mai degrabă decât de sute de kilometri. Este o inițiativă lansată la nivel european, ținând cont de evoluția mediului strategic, prin observarea armelor utilizate în teatrele de operațiuni de către diferiți beligeranți, fie în Ucraina, Orientul Apropiat și Mijlociu sau în altă parte”, a declarat el.

„Prin urmare, se pune întrebarea dacă și noi ar trebui să deținem acest tip de armă. Și este clar că acest tip de armă are sens dacă este un pilon de apărare european care este capabil să o cerceteze, să o dezvolte și să o posede”, a continuat generalul Burkhard.

Marea Britanie se alătură proiectului

Această întrebare se pune și în Regatul Unit... Și fără să aștepte concluziile revizuirii strategice a apărării și securității lansate în iulie anul trecut, Londra a decis să se alăture inițiativei ELSA.

„Regatul Unit se va angaja în programul de rachete cu rază lungă de acțiune, alături de Germania, Franța, Polonia și alte câteva țări”, a anunțat John Healey, ministrul britanic al apărării, în marja unei reuniuni cu omologii săi din NATO, la Bruxelles, la 17 octombrie.

„Aceasta este o capacitate cu rază lungă de acțiune în comparație cu ceea ce mulți dintre noi au deja și sunt capabili să utilizeze”, a continuat Healey. El a adăugat că programul „face parte dintr-un efort al NATO de a-și consolida propria descurajare și protecția Europei”.