China acuză „forțele străine” că promovează lenea în rândul tinerilor

Autoritățile de la Beijing afirmă că unele organizații din afara țării ar finanța mass-media anti-China, influenceri și grupuri de experți pentru a promova pesimismul social și pentru a convinge tinerii că munca asiduă nu mai merită, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Potrivit Ministerului Securității Statului, fenomenul nu este doar rezultatul unor probleme sociale interne, ci și parte a unei strategii deliberate de destabilizare venite din exterior.

Într-o postare amplă publicată pe WeChat, ministerul a acuzat presupuse „forțe ostile anti-China” că folosesc rețelele sociale și platformele digitale pentru a răspândi idei nihiliste în rândul tinerilor, pentru a descuraja cultura muncii și pentru a submina valorile fundamentale ale societății chineze.

Ce este fenomenul „tangping”

Fenomenul „tangping” s-a răspândit în ultimii ani în China și descrie o filozofie de viață care respinge competiția extremă, sacrificiul constant și obsesia pentru productivitate.

Pentru mulți tineri, „tangping” înseamnă renunțarea la cursa continuă pentru succes și alegerea unui stil de viață mai modest, cu mai puțin consum, mai puțină presiune socială și mai puține ore suplimentare.

Conceptul a devenit viral pe fondul unei nemulțumiri tot mai mari în rândul noii generații, care se confruntă cu șomaj ridicat, costuri mari de trai și o piață a muncii tot mai competitivă.

În fiecare an, aproximativ 12 milioane de absolvenți intră pe piața muncii din China, însă sistemul economic nu reușește să absoarbă acest volum. În multe cazuri, nici măcar o diplomă universitară prestigioasă nu mai garantează un loc de muncă stabil sau bine plătit.

Modelul de muncă „996”, tot mai contestat

Fenomenul este strâns legat de cultura muncii „996”, răspândită mai ales în sectorul tehnologic din China: program de lucru de la 09:00 la 21:00, șase zile pe săptămână.

Acest model, considerat ani la rând simbolul competitivității economice chineze, a generat în ultimii ani tot mai multe critici din partea angajaților tineri, care îl consideră epuizant și lipsit de perspectivă.

Tot în acest context a apărut și termenul „neijuan” („involuție”), folosit pentru a descrie o competiție intensă care nu produce progres real, ci doar consumă resurse și energie.

Pentru mulți tineri chinezi, promisiunea clasică potrivit căreia munca intensă duce inevitabil la succes nu mai pare credibilă.

Beijingul vede o amenințare politică și economică

Pentru Partidul Comunist Chinez, fenomenul este perceput nu doar ca o problemă socială, ci și ca o amenințare politică și economică.

Autoritățile consideră că tinerii reprezintă motorul creșterii economice, al inovării și al stabilității sociale. Dacă aceștia își pierd încrederea în progres, unul dintre fundamentele legitimității sistemului este afectat.

În ultimele luni, autoritățile chineze au blocat mai multe hashtaguri și comunități online asociate fenomenului „tangping”, motivând că pesimismul și nihilismul social sunt periculoase.

Acum, guvernul merge mai departe și susține că aceste idei ar fi amplificate din exterior, printr-un presupus război psihologic îndreptat împotriva viitorului Chinei.

În spatele acestei reacții oficiale se află însă și o realitate tot mai evidentă: pentru mulți tineri chinezi, perspectivele de viață sunt mai incerte decât pentru generațiile anterioare, iar modelul tradițional al succesului începe să fie pus sub semnul întrebării.