China a devenit cel mai mare recuperator de datorii din lume

Conform studiului intitulat „Peak repayment: China's global lending”, finanțarea proiectelor din cadrul Inițiativei Belt and Road — care a presupus investiții masive în căi ferate, porturi și infrastructură rutieră — a început să scadă înainte chiar de debutul pandemiei. Această retragere a fost impulsionată, printre altele, de presiuni interne tot mai puternice privind restructurarea datoriilor nesustenabile și recuperarea sumelor restante, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

De la entuziasm la efort de recuperare

După ani în care Beijingul a oferit împrumuturi generoase, mulți sceptici au avertizat că aceste credite ascund capcane financiare, menite să subordoneze economic țările beneficiare. Totuși, Deborah Brautigam, directoarea China-Africa Research Initiative de la Universitatea Johns Hopkins, propune o interpretare mai nuanțată: „E important să vedem aceste împrumuturi prin prisma logicii comerciale, mai degrabă decât a unui instrument pur politic.

Ea susține că instituțiile financiare chineze parcurg un „proces de învățare accelerat” în ceea ce privește restructurarea datoriilor. După o primă fază dominată de Banca de Export-Import a Chinei, în prezent băncile comerciale ocupă un loc tot mai important în peisajul creditării externe.

În 2023, peste un sfert din datoria externă a țărilor în curs de dezvoltare era deținută de China. Doar în acest an, aceste state urmează să plătească Beijingului cel puțin 35 de miliarde de dolari — o povară semnificativă pentru economii fragile din Africa, America de Sud, Asia de Sud și Sud-Est, precum și din regiunea Pacificului. Inițiativa chineză Belt and Road a fost vândută ca un colac de salvare. Acum este o lesă. Numai în 2025, cele mai sărace 75 de țări din lume datorează 22 de miliarde de dolari pentru rambursarea datoriilor către Beijing.

Inechitate în distribuirea efortului de rambursare

Unele țări — în special vecinii Chinei sau statele bogate în resurse esențiale pentru tranziția energetică, precum Republica Democrată Congo — continuă să beneficieze de finanțare. Însă pentru altele, povara datoriilor a început deja să erodeze cheltuielile pentru servicii esențiale.

O analiză realizată în 2023 de Associated Press a arătat că în state precum Pakistan, Kenya, Zambia, Laos sau Mongolia, plata serviciului datoriei către China consumă venituri fiscale care altfel ar fi fost alocate educației, energiei, alimentației și infrastructurii sociale.

Raportul Lowy subliniază că această presiune financiară vine într-un context geopolitic mai larg, marcat de reducerea ajutorului internațional. „Statele Unite, tot mai izolaționiste, și o Europă preocupată de crize interne își retrag sprijinul extern într-un moment critic,” se arată în raport.

Granturi vs. împrumuturi: două paradigme în conflict

Un alt element care contribuie la presiunea resimțită de țările debitoare este diferența fundamentală între sprijinul occidental — acordat în mare parte sub formă de granturi — și cel chinez, oferit aproape exclusiv sub formă de împrumuturi.

Mulți dintre acești creditori chinezi au oferit perioade de grație între 3 și 5 ani, care au expirat începând cu 2020. În lipsa unor noi linii de finanțare concesională sau a unor soluții coordonate de restructurare, bugetele publice ale acestor țări riscă să devină tot mai rigide, adâncind inegalitățile și instabilitatea.

Efecte concrete: Kenya și cazul simbolic al liniei Nairobi–Mombasa

Kenya oferă un exemplu elocvent. Aproximativ 10% din datoria externă a țării este către China, iar una dintre investițiile emblematice — linia feroviară Nairobi–Mombasa — este tot mai frecvent invocată în discursul politic ca exemplu de corupție și ineficiență. Studiul AidData, publicat de William & Mary în martie, subliniază impactul social al acestui tip de îndatorare: „Datoria externă poate modela percepțiile publice și chiar orienta politica internă sau relațiile internaționale.”

Populismul anti-China a fost un element cheie în campania electorală a actualului președinte William Ruto, semn al sensibilității politice generate de datoriile externe.

Lecția Sri Lanka: consecințele unui colaps financiar

În 2022, Sri Lanka a fost nevoită să își declare incapacitatea de plată, iar dintre toți creditorii, China a fost cel mai expus — cu 4,2 miliarde de dolari de recuperat. Defaultul a afectat încrederea în moneda națională și a izolat țara de piețele internaționale de capital.

Retragerea treptată a Chinei din poziția de creditor generos și transformarea sa în recuperator global de datorii generează deja efecte în lanț: limitarea dezvoltării, creșterea nemulțumirii sociale și, nu în ultimul rând, reconfigurarea raporturilor de putere într-o lume unde marile puteri par tot mai dispuse să își apere interesele economice, chiar cu riscul unei instabilități globale.