Cercetătorii au reușit să citească conținutul memoriei după privire

Cum îți poți da seama dacă cineva își amintește o informație? Desigur, îl poți întreba direct. Dar ce faci dacă nu vrea să recunoască? Sau, și mai complicat, dacă nu poate răspunde deloc — de exemplu, din cauza vârstei fragede sau a pierderii vorbirii în urma unei boli? Soluția există: ochii pot trăda memoria, transmite Știri.md cu referire la point.md.

O echipă de cercetători a testat dacă privirea anticipativă poate fi folosită ca semn nonverbal al faptului că o persoană își amintește ceva. Rezultatele au fost publicate în revista Communications Psychology.

„Am avut două motivații principale. În primul rând, de obicei, când studiem memoria episodică la oameni, îi întrebăm dacă își amintesc un anumit lucru. Dar acest proces diferă mult de felul în care funcționează memoria în viața de zi cu zi, când amintirile apar pasiv în minte. În al doilea rând, vrem să măsurăm memoria fără cuvinte. Asta ne va permite să cercetăm memoria la sugari, la victime ale traumelor craniene sau la pacienți cu forme severe de Alzheimer”, explică Flavio Schmidig de la Universitatea din Tel Aviv, primul autor al studiului.

Noua metodă presupune urmărirea direcției privirii în timpul unor sarcini de memorie. În cadrul experimentului, 145 de voluntari sănătoși au vizionat de două ori animații special create, în care apărea un eveniment neașteptat — de pildă, un delfin sărind din apă. La a doua vizionare, ochii participanților se îndreptau instinctiv spre locul unde urma să se producă surpriza.

Pentru a verifica validitatea metodei, cercetătorii au comparat datele de mișcare a ochilor cu răspunsurile verbale. Rezultatul: privirea anticipativă reflecta memoria la fel de bine ca răspunsurile, independent de capacitatea de a vorbi.

„Metoda noastră e complet independentă de limbaj. Doar cu ajutorul unei camere video am reușit să măsurăm pasiv și natural cât de bine își amintește cineva ceva. Cu tehnici de inteligență artificială putem analiza câteva secunde de mișcare oculară și afla dacă persoana a mai văzut sau nu clipul. Astfel putem studia memoria în contexte și la grupuri care până acum erau inaccesibile”, spune Schmidig.

Algoritmul de învățare automată a reușit, cu o precizie de aproximativ 70%, să determine dacă era prima sau a doua vizionare, folosind doar datele privirii din cele șapte secunde de dinaintea evenimentului.

Studiul a mai arătat și efectul benefic al somnului de zi asupra consolidării memoriei: cei care au dormit prezentau priviri anticipative mai clare, deși răspunsurile verbale nu reflectau aceeași diferență.

Astfel de cercetări pot schimba modul în care înțelegem funcționarea memoriei, în special la copii mici sau la pacienți cu tulburări neurologice. „Direcția privirii poate fi înregistrată simplu, chiar cu camera unui laptop sau smartphone, fără echipamente complicate”, adaugă Schmidig.