Este pe­nalizată în fiecare zi de investitori şi de pieţe, iar autorităţile, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi ministrul de finanţe Olaf Scholz în­cear­că să găsească o soluţie pentru a nu pierde şi mai mult sânge, transmite Știri.md cu referire la zf.ro.

De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total 8 directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.

Astfel, cu o valoare a acţiunilor de 7,9 euro per acţiune, joi la ora 15.00 acţiunile Deutsche Bank în­­registrau o scădere de 0,5% pe bursa din Frankfurt, la o capitalizare bursieră de doar 16,37 mi­liarde de euro – reprezentând doar o mică felie din piaţa pe care o aveau nemţii în anii în care cel mai mare creditor german a devenit simbolul euro­pean al „finanţelor de cazino“.

Din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul Libor.

O fuziune între cele două bănci problematice din Germania reprezintă o variantă care a fost vehiculată constant în ultimii 10 ani, dar care a prins avânt în ultima perioadă după ce actori din ambele părţi au fost citate de presa inter­naţională susţinând că sunt des­chişi către o fuziune care ar pu­tea da naştere unui jucător de talie mondială.

Pe de altă parte, săptămâna aceasta doi reprezentanţi ai sin­di­catelor, membri în boardul Deutsche Bank, s-au opus vehement fuziunii argumentând că aceasta ar duce la desfiinţarea a circa 30.000 de lo­curi de muncă, ceea ce ar genera o problemă masivă în economie.

Mai mult, şi reprezentanţii asociaţiilor IMM-urilor din Germania pun la îndoială eficienţa unei astfel de decizii, având în vedere că ea ar ridica o pro­blemă de competitivitate în economie, care ar afecta negativ aşa-numite Mittelstand-uri (IMM-urile din Germania), care reprezintă 99% din economia nemţilor.