Președintele rus, Vladimir Putin, care face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), a sosit luni fără probleme în Mongolia, pentru o vizită de stat, scrie Politico, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

În virtutea dreptului internațional, Mongolia – care este membră a CPI – trebuie să dea curs mandatelor emise de Curte. În ultimele zile, atât Uniunea Europeană, cât și Ucraina i-au reamintit țării asiatice această obligație, în timp ce oficialii ruși au afirmat că nu au „nicio îngrijorare” în legătură cu vizita lui Putin în Mongolia.

Mandatul CPI, emis în martie 2023, îl acuză pe Putin de crime de război legate de deportarea ilegală și transferul a mii de copii ucraineni din zonele ocupate din Ucraina în Federația Rusă.

Nu există deocamdată niciun indiciu că Mongolia ar intenționa să îl aresteze pe Putin. Dacă nu o va face, însă, probabil că va fi urmărită în justiție pentru inacțiunea sa, a explicat un expert juridic pentru POLITICO.

„Mongolia va fi cu siguranță urmărită în justiție de Curtea Penală Internațională pentru încălcarea obligației de cooperare”, a declarat Tamás Hoffmann, cercetător principal la Institutul de Studii Juridice din Budapesta.

„CPI poate apoi decide să trimită cazul la Adunarea Părților, care ar putea condamna această încălcare a Mongoliei în baza unei așa-numite proceduri de neconformitate. Cu toate acestea, nu există consecințe grave, cum ar fi sancțiuni, pentru țara găsită vinovată”, a mai explicat Hoffmann.

„Mongolia va deveni efectiv un complice”

În 2015, Africa de Sud a refuzat să-l aresteze, în timpul unei vizite în țară, pe președintele sudanez Omar al-Bashir, care era urmărit internațional pentru crime împotriva umanității, inclusiv genocid. Doi ani mai târziu, CPI a stabilit că țara nu și-a respectat obligațiile. Cu toate acestea, nu a trimis Africa de Sud în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Altantuya Batdorj, director executiv al Amnesty International Mongolia, a declarat: „A feri un fugar de justiția internațională nu ar însemna doar obstrucționarea justiției. Dacă Mongolia oferă chiar și un refugiu temporar președintelui Putin, va deveni efectiv un complice la asigurarea impunității pentru unele dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de dreptul internațional”.

Mongolia, o țară cu o suprafață cât jumătate din Europa, dar cu o populație de numai aproximativ 3,4 milioane de locuitori, are legături comerciale importante cu Rusia, care, alături de China, este una dintre cele două țări cu care aceasta are graniță comună.

Putin în Mongolia – prima deplasare într-un stat membru CPI

Mongolia a semnat Statutul de la Roma – tratatul ce reprezintă actul fondator al Curții Penale Internaționale – în 2000 și l-a ratificat în 2002.

În baza acestui tratat, fiecare stat membru este obligat să rețină orice persoană de pe teritoriul său care face obiectul unui mandat de arestare al CPI, cum este cazul lui Vladimir Putin.

Concret, în prezent, 124 de state membre ale CPI sunt obligate să îl aresteze pe Putin și să îl predea Curții de la Haga dacă va intra pe teritoriul lor.

Kremlinul a respins cu fermitate acuzațiile CPI împotriva președintelui rus după emiterea mandatului internațional de arestare pe numele acestuia, în martie 2023.

Cu toate acestea, Putin a fost atent timp de aproape un an și jumătate să evite călătoriile în străinătate, sărind de exemplu peste summitul BRICS din Africa de Sud din august 2023 și apoi peste summitul G20 din India din septembrie același an.

Pe de altă parte, a vizitat China în luna mai, Coreea de Nord în iunie și Azerbaidjanul la mijlocul lunii august, însă niciuna dintre aceste țări nu este membră a CPI.