Potrivit Ministerului Finanțelor, programul RSF va sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în sectorul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cele 12 condiții

Se prevede că împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului de stat în perioada 2024-2025.

În conformitate cu raportul din decembrie 2023 al Consiliului Guvernatorilor FMI, Republica Moldova (Guvernul, ministerele, Banca Națională etc.) va întreprinde 12 măsuri de reformă (MR) pentru a primi acești bani din RSF.

MR1 – Guvernul să: (i) să adopte Legea privind acțiunile climatice care să permită dezvoltarea cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice și (ii) să înființeze o Comisie Națională pentru Schimbările Climatice (NCCC) în cadrul Biroului Primului Ministru, ca parte a aranjamentelor instituționale pentru gestionarea schimbărilor climatice cu sarcini și responsabilități și proceduri clare (inclusiv întâlniri și rapoarte regulate) definite în decretul guvernamental de sprijin. (Martie 2024)

MR2 – Guvernul să aprobe un program de management al riscului de dezastre (DRM) care (i) acoperă întregul spectru al cadrului Sendai (acord voluntar pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru copii) și (ii) definește un cadru instituțional cu roluri și responsabilități clar atribuite la nivel național și subnațional, inclusiv atribuirea rolului pentru Coordonarea DRM și planificarea strategică în cadrul Biroului Primului Ministru, de exemplu către NCCC. (Iulie 2024)

MR3 – Guvernul trebuie să elaboreze și să difuzeze hărți de vulnerabilitate și riscuri de dezastre naturale, inclusiv informații despre cum și unde pericolele climatice ar putea afecta zonele și regiunile, pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile populației, activelor de infrastructură, sectoarelor și economiei/afacerilor. (Iulie 2025)

MR4 – Ministerul Energiei să determine rata de recuperare a costurilor pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale (care reflectă pe deplin costul operațional și de capital), (i) identificarea oricărei discrepanțe între tarif și recuperarea costurilor astfel definită, luând în considerare cheltuielile fiscale, (ii) întreprinderea unei evaluări a impactului distribuțional și (iii) închiderea oricărui decalaj prin ajustarea tarifului sau prin compensarea companiei care operează în mod transparent din buget. (Iulie 2024)

MR5 – Începând cu sezonul de încălzire 2024-2025, în coordonare cu Banca Mondială și alți parteneri de dezvoltare și în vederea asigurării păstrării pe deplin a semnalelor de preț și a stimulării consumului eficient: (i) atribuirea administrării furnizării de plată de la furnizorii de energie către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și (ii) să implementeze măsuri suplimentare pentru deconectarea acordării de sprijin în cadrul EVRF de consumul curent de energie prin furnizarea de transferuri de numerar direcționate către beneficiari. (Iulie 2024)

MR6 – Pe baza rezultatelor proiectului-pilot aflat în desfășurare de colectare a informațiilor prin contoare inteligente, Ministerul Energiei va efectua o revizuire a opțiunilor de diferențiere a tarifelor (de exemplu, tariful zi-noapte) ca instrument de gestionare a fluctuațiilor cererii cu scopul de a facilita echilibrarea, inclusiv în contextul de integrare a energiei regenerabile. (Ianuarie 2025)

MR7 – Guvernul să includă evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în metodologiile de evaluare a proiectelor (și de selecție a proiectelor). (Iulie 2024)

MR8 – Ministerul Mediului să revizuiască și să furnizeze o opinie scrisă cu privire la implicațiile și vulnerabilitățile climatice ale proiectelor și ale portofoliului de proiecte incluse în depunerea bugetului. (Ianuarie 2025)

MR9 – Ministerul Finanțelor să: (i) să raporteze alocarea cheltuielilor legate de climă la etapa bugetară, (ii) să raporteze execuția cheltuielilor legate de climă și (iii) să includă evaluarea riscurilor climatice în Declarația privind riscurile fiscale, inclusiv pentru riscul fiscal cauzat de dezastrele naturale către public și infrastructura ÎS. (Ianuarie 2025)

MR10 – Înființarea unui comitet de coordonare inter-agenții (inclusiv BNM, MF, MDED, MM, NCFM și Asociația Băncilor din Moldova) pentru finanțarea schimbărilor climatice. (Martie 2024)

MR11 – BNM să elaboreze, să adopte și să înceapă implementarea unei Strategii de finanțare durabilă („Foaie de parcurs”) și a unui Plan de acțiune pentru sectorul financiar al Republicii Moldova. (Martie 2024)

MR12 – BNM urmează să elaboreze un proiect avansat al Taxonomiei finanțelor durabile și să demareze procesul de consultare publică, pentru aprobarea taxonomiei până în decembrie 2025. (Iulie 2025).

Dobânda și perioada de rambursare

Potrivit Ministerului Finanțelor, durata Programului RSF este de 22 luni, iar maturitatea împrumutului este 20 de ani.

Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză va fi rata de bază a dobânzii la drepturile speciale de tragere (DST) plus marja de 0,75 p.p. Taxa de deservire constituie 0,25% din suma debursată.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar Internațional, va fi rambursat în 20 de tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului.

Amintim că acest program nou a fost aprobat la începutul lunii decembrie 2023 de Consiliul de directori executivi al FMI, după a patra evaluare a programului convenit anterior cu Republica Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă, aprobat în decembrie 2021 și ajustat în mai 2022, cu o majorare a finanțării totale până la 594,26 milioane DST.

Menționăm că o delegație oficială a Republicii Moldova, din care fac parte ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, guvernatoarea BNM Anca Dragu și alți oficiali, participă la ședințele de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale (BM), care au loc la Washington, SUA în perioada 15-20 aprilie 2024.