Cât de mult îi afectează pe copii timpul petrecut în fața ecranului

Renumita cercetătoare britanică în neuroștiințe Susan Greenfield chiar a afirmat că utilizarea internetului și jocurile pe computer pot dăuna creierului adolescenților. În 2013, ea a comparat efectele negative ale timpului petrecut în fața ecranului cu începuturile schimbărilor climatice, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Ulterior, într-un editorial din British Medical Journal s-a susținut că afirmațiile lui Greenfield, fost director al Instituției Regale a Marii Britanii, despre creier „nu se bazează pe o evaluare științifică corectă a dovezilor... și sunt înșelătoare pentru părinți și publicul larg”.

Un alt grup de oameni de știință din Marea Britanie susține acum că lipsesc dovezi științifice concrete privind dezavantajele timpului petrecut în fața ecranului. Astfel, o întrebare stă pe buzele tuturor: este într-adevăr atât de grav pe cât pare?

La această întrebare încearcă să răspundă BBC într-o analiză privind interacțiunea îndelungată a copiilor cu dispozitive electronice precum computere, tablete, smartphone-uri sau televizoare.

Date contradictorii

Potrivit sursei citate, Pete Etchells, profesor de psihologie la Universitatea Bath Spa, este unul dintre academicienii din grupul care susține că nu există dovezi suficiente.

El a analizat sute de studii despre timpul petrecut în fața ecranului și sănătatea mintală. În cartea sa „Unlocked: The Real Science of Screen Time”, el susține că știința din spatele concluziilor care fac senzație este contradictorie și, în multe cazuri, eronată.

„Pur și simplu nu există dovezi științifice concrete care să susțină poveștile despre consecințele teribile ale timpului petrecut în fața ecranului”, scrie el.

O altă cercetare publicată de American Psychology Association în 2021 a prezentat o concluzie similară. Cei 14 autori, provenind de la diferite universități din întreaga lume, au analizat 33 de studii publicate între 2015 și 2019. Ei au constatat că utilizarea ecranelor, inclusiv a smartphone-urilor, a rețelelor sociale și a jocurilor video, „a avut un rol nesemnificativ în problemele de sănătate mintală”.

Și, deși unele studii au sugerat că lumina albastră – precum cea emisă de ecrane – poate afecta modul în care persoanele adorm, deoarece suprimă hormonul melatonină, o analiză din 2024, care a cuprins 11 studii din întreaga lume, nu a găsit dovezi generale că lumina ecranelor în ora dinaintea culcării poate avea acest efect.

O mare problemă este că majoritatea datelor referitoare la timpul petrecut în fața ecranelor se bazează în mare măsură pe „autoevaluare”, subliniază prof. Etchells. Cu alte cuvinte, cercetătorii pur și simplu întreabă tinerii cât timp cred că au petrecut în fața ecranelor și cum își amintesc că i-a făcut să se simtă.

El susține, de asemenea, că există milioane de moduri posibile de a interpreta aceste cantități mari de date. „Trebuie să fim atenți când analizăm corelațiile”, spune el.

De exemplu, într-un studiu s-a sugerat că singurătatea era cea care le afecta sănătatea mintală, mai degrabă decât timpul petrecut în fața ecranului. Se atrage atenția, astfel, că fiecare factor poate genera o experiență diferită.

Păreri pozitive

Un studiu realizat de cercetătorii din SUA și Marea Britanie a analizat 11.500 de scanări ale creierului copiilor cu vârste între 9 și 12 ani, împreună cu evaluările de sănătate și raportările lor privind timpul petrecut pe ecrane. Deși modele de utilizare a ecranelor erau legate de schimbări în modul în care regiunile creierului se conectează, studiul nu a găsit dovezi că timpul petrecut pe ecrane ar fi legat de bunăstarea mentală precară sau de probleme cognitive, chiar și în rândul celor care foloseau ecranele timp de mai multe ore pe zi.

Studiul, care s-a desfășurat din 2016 până în 2018, a fost supervizat de profesorul Andrew Przybylski de la Universitatea Oxford, care a studiat impactul jocurilor video și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale. Studiile sale, revizuite de colegi, indică faptul că ambele pot, de fapt, să sporească bunăstarea mai degrabă decât să o afecteze.

„Dacă credeți că ecranele schimbă creierul în rău, ați vedea acel semnal într-un set mare de date precum acesta. Dar nu o faceți... astfel încât această idee că ecranele schimbă creierul într-un mod constant sau durabil rău, pur și simplu nu pare a fi cazul”, spune prof. Etchells.

Această opinie este susținută de profesorul Chris Chambers, șeful stimulării cerebrale la Universitatea Cardiff, care este citat în cartea profesorului Etchells spunând: „Ar fi evident dacă ar exista o scădere. Ar fi ușor să ne uităm la ultimii, să zicem, 15 ani de cercetare... Dacă sistemul nostru cognitiv ar fi atât de fragil la schimbările din mediu, nu am fi aici. Am fi fost selecționați pentru extincție cu mult timp în urmă”.

Păreri negative

Sunt și multe persoane care nu sunt de acord. Grupul de campanie din Regatul Unit, Smartphone Free Childhood, afirmă că 150.000 de oameni au semnat până acum pactul său pentru a interzice smartphone-urile copiilor sub 14 ani și pentru a amâna accesul la rețelele sociale până la vârsta de 16 ani.

Când Jean Twenge, profesoară de psihologie la Universitatea de Stat din San Diego, a început să cerceteze creșterea ratelor de depresie în rândul adolescenților din SUA, nu și-a propus să demonstreze că rețelele sociale și smartphone-urile sunt „teribile”, spune ea pentru BBC.

Dar a descoperit că acesta era singurul numitor comun. Astăzi, ea crede că separarea copiilor de ecrane este o alegere evidentă și îndeamnă părinții să țină copiii și smartphone-urile separate cât mai mult timp posibil.„Creierul (copiilor) este mai dezvoltat și mai matur la 16 ani”, susține ea, adăugând: „Și mediul social de la școală și grupurile de prieteni sunt mult mai stabile la 16 ani decât la 12”.

Un studiu danez publicat în 2024 a implicat 181 de copii din 89 de familii. Timp de două săptămâni, jumătate dintre ei au fost limitați la trei ore de ecran pe săptămână și li s-a cerut să-și predea tabletele și smartphone-urile. S-a concluzionat că reducerea mediilor de ecran „a afectat pozitiv simptomele psihologice ale copiilor și adolescenților" și a îmbunătățit „comportamentul prosocial", deși a adăugat că sunt necesare cercetări suplimentare.

De asemenea, un studiu din Marea Britanie în care participanții au fost rugați să înregistreze jurnale ale timpului petrecut în fața ecranului a constatat că utilizarea mai mare a rețelelor sociale s-a aliniat cu sentimentele mai mari de depresie raportate la fete. „Iei acea formulă: mai mult timp online, de obicei singur cu un ecran; mai puțin timp de somn; mai puțin timp cu prietenii în persoană. Aceasta este o formulă teribilă pentru sănătatea mintală", spune profesorul Twenge.

Cu toate acestea, sfaturile oficiale privind timpul pe care ar trebui să-l petreacă un copil în fața ecranului sunt în prezent inconsistente. Nici Academia Americană de Pediatrie, nici Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului din Marea Britanie nu recomandă limite specifice de timp pentru copii. Organizația Mondială a Sănătății, între timp, sugerează să nu existe deloc timp petrecut la ecran pentru copiii sub un an și nu mai mult de o oră pe zi pentru copiii sub patru ani (doar că sfaturile sunt făcute pentru prioritizarea activității fizice).

Concluzia jurnaliștilor BBC este că „pur și simplu nu există suficiente dovezi științifice pentru a face o recomandare definitivă, iar acest lucru împarte comunitatea științifică - în ciuda unei presiuni sociale puternice de a limita accesul copiilor”.