Cancelarul Olaf Scholz cere prudență în stabilirea sancțiunilor împotriva Rusiei

Șeful guvernului de la Berlin a îndemnat la prudență, spunând că trebuie luate în considerare și consecințele sancțiunilor asupra occidentalilor, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Declarațiile cancelarului german intervin în condițiile în care printre posibilele sancţiuni la adresa Rusiei este menționată adesea blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. O asemenea măsură ar afecta Germania și ar amplifica totodată criza energetică în Europa ce a dus la creşterea preţurilor.

„Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună”, a declarat Olaf Scholz, într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung. „În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”, a adăugat cancelarul german, avertizând că nimeni nu trebuie să creadă că există vreo măsură care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei.

Pe de altă parte, Olaf Scholz a încercat în acest interviu să risipească impresia că SUA şi UE ar fi în dezacord asupra unui set de sancţiuni împotriva Rusiei, scrie agenția Reuters, preluată de Agerpres. „În cercul aliaţilor, noi convenim asupra unor posibile măsuri. Este bine. Trebuie să fim capabili să acţionăm în cazul unei urgenţe”, a spus cancelarul german.

În plus, șeful guvernului de la Berlin a respins cererea Rusiei ca NATO să se angajeze că Ucraina nu va adera la această alianţă, o poziție ce reprezintă, de altfel, punctul de vedere oficial al NATO. „O astfel de garanţie nu poate fi dată”, a punctat Scholz. Însă el a menționat în același timp că aderarea la NATO a altor ţări din Est oricum „nu se află deloc pe agendă în prezent”.

Germania a scandalizat Kievul

Guvernul de la Berlin a stârnit deja nemulţumirea Ucrainei prin poziţiile ambigue cu privire la reacţia în cazul unui atac rusesc asupra acestei ţări. În plus faţă de atitudinea ezitantă a Berlinului cu privire la modalităţile de contracarare a ameninţării ruseşti la adresa Ucrainei, declaraţia de vineri a comandantului marinei germane, Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat și care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin „merită probabil” respect, iar peninsula Crimeea „niciodată nu va mai reveni Ucrainei”, la care se adaugă refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au stârnit reacţii virulente din partea oficialilor ucraineni.

Într-o declaraţie acordată ziarului „Die Welt”, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a spus că acele declaraţii ale fostului comandant al forţelor navale germane ilustrează „aroganţa şi megalomania germană”, notează agenţia dpa. Comentariile lui Schönbach, a adăugat ambasadorul ucrainean, „pun serios sub semnul întrebării credibilitatea şi seriozitatea Germaniei pe plan internaţional, nu doar din punctul de vedere ucrainean”.

Ce părere au americanii

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a fost întrebat duminică, la postul de televiziune NBC, ce părere are despre atitudinea Germaniei, iar șeful diplomației americane susține că nu are „nicio îndoială” asupra fermității Germaniei în faţa Rusiei, relatează Agerpres.

„Vă pot spune că germanii împărtăşesc deplin îngrijorările noastre şi că ei sunt hotărâţi să răspundă rapid, eficient şi într-un front unit”, a declarat Antony Blinken, potrivit France-Presse.

„Nu am nicio îndoială pe acest subiect”, a insistat şeful diplomaţiei americane, întrebat la NBC şi despre comentariile comandantului marinei germane, Kay-Achim Schönbach.

Temeri că europenii nu sunt pe aceeași lungime de undă

Într-o altă intervenţie pe care a avut-o duminică la postul CBS, Antony Blinken s-a declarat „deplin convins, pe baza numeroaselor consultări pe care le-a avut cu aliaţii şi partenerii europeni, că va exista un răspuns imediat, calibrat şi unitar”, dacă Rusia atacă Ucraina, indiferent în ce mod o va face.

El a răspuns astfel unei întrebări despre posibile divergenţe între statele europene asupra măsurilor împotriva Rusiei, în cazul în care Moscova recurge doar la un atac de mică amploare împotriva Ucrainei, şi nu la o invazie.

Preşedintele SUA Joe Biden a fost cel care menționase posibilitatea unui răspuns diferit al aliaţilor în cazul unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina, faţă de o invazie propriu-zisă, declaraţie ce a provocat stupoare şi asupra căreia Casa Albă a fost nevoită să revină cu precizarea că orice nouă acţiune militară a Rusiei contra Ucrainei va fi considerată o invazie.

Cum rămâne cu sancțiunile?

Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA a răspuns şi criticilor exprimate de preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, care a cerut Occidentului să nu aştepte un atac împotriva ţării sale şi să impună acum Rusiei sancţiuni preventive.

„Tot ceea ce noi facem, inclusiv elaborarea în mod solidar cu europenii a consecinţelor masive pentru Rusia, este conceput astfel încât să intre în calculele preşedintelui (rus Vladimir) Putin, pentru a-l împiedica şi descuraja să lanseze o agresiune, chiar dacă în acest timp vom continua eforturile diplomatice”, a explicat şeful diplomaţiei americane. Impuse încă de acum, astfel de sancţiuni „şi-ar pierde efectul de descurajare”, a opinat el.

Blinken a anunţat vineri, după o întrevedere avută la Geneva cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele desfășurate la graniţa cu Ucraina.

Blinken şi Lavrov au convenit că Washingtonul va prezenta Moscovei săptămâna aceasta răspunsuri scrise la condițiile Rusiei cu privire la arhitectura de securitate europeană. Moscova a cerut Washingtonului excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.