Brexit: Europenii care nu-și legalizează statutul nu vor fi automat expulzați

Despre asta a declarat vineri negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după ce acesta a avut o întrevedere joi cu o delegație a guvernului de la Londra, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Verhofstadt a spus că a primit asigurări la această întâlnire că cetăţenii europeni care nu au cerut un statut de rezident în Regatul Unit până la data limită, iunie 2021, vor beneficia de o perioadă de graţie în care vor putea să-şi legalizeze statutul.

”Ce se va întâmpla cu aceşti oameni chiar şi după perioada de graţie? Ei bine, nu va fi expulzare automată”, a spus Verhofstadt la postul BBC. 

”După perioada de graţie vor avea posibilitatea să aplice, întrucât nu a fost posibil să o facă în cadrul procedurii normale”, a adăugat europarlamentarul belgian.

Întrebat despre aceste comentarii, purtătorul de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a confirmat că nu va fi o expulzare automată a celor care nu şi-au legalizat statutul.

Verhofstadt a completat că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară, lucru pe care l-a transmis delegaţiei britanice şi aceasta, a menționat negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, i-a răspuns că guvernul de la Londra va examina chestiunea.

Însă cu privire la acest subiect purtătorul de cuvânt al premierului Johnson a spus că nu are cunoştinţă de vreo schimbare. 

”Schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate’”, a indicat oficialul britanic.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Potrivit declarațiilor ministrului britanic de stat pentru securitate, Brandon Lewis, din luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.