25 noiembrie, 10:12
2
214

Biden: Vom sprijini suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

25 noiembrie, 10:12
2
214

Preşedintele Joe Biden a comemorat miercuri marea foamete din Ucraina din anii 1930, în timpul regimului sovietic al lui Iosif Stalin, cunoscută sub numele de Holodomor. Liderul de la Casa Albă a reafirmat cu această ocazie sprijinul pentru Kiev în actuala confruntare cu Moscova.

Biden: Vom sprijini suveranitatea şi integritatea teritorială a UcraineiFoto: profimedia

Câteva milioane de ucraineni au pierit între 1932 şi 1933 ca urmare a colectivizării forţate a recoltelor, care a fost decisă de Iosif Stalin şi care i-a lăsat pe fermieri şi pe cei care depindeau de ei fără resurse alimentare, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Evenimentul cunoscut sub denumirea Holodomor, moarte prin înfometare în limba ucraineană, este comemorat în fiecare an în luna noiembrie.

„Onorăm şi aducem un omagiu solemn milioanelor de ucraineni nevinovaţi care au suferit şi au pierit în timpul Holodomorului”, a declarat Joe Biden, potrivit unui comunicat citat de AFP, preluată de Agerpres.

„Bărbaţii, femeile şi copiii care şi-au pierdut viaţa în timpul acestei foamete au fost victimele politicilor brutale şi ale actelor deliberate ale regimului lui Iosif Stalin”, a adăugat preşedintele SUA.

Biden: „Sprijin neclintit” pentru Ucraina

Referindu-se la tensiunile actuale dintre Rusia preşedintelui Vladimir Putin şi regimul ucrainean susţinut de Occident, Joe Biden dă asigurări că „Statele Unite reafirmă, de asemenea, angajamentul nostru astăzi faţă de poporul Ucrainei şi sprijinul nostru neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Activitatea militară recentă a Rusiei la graniţele Ucrainei i-a alarmat pe aliaţii occidentali ai Kievului, care sunt îngrijoraţi de faptul că Moscova plănuieşte o invazie.

Kremlinul a respins în mod constant aceste acuzaţii, acuzând Occidentul că răspândeşte isterie şi dezinformare.

Armata ucraineană este angajată într-un conflict latent cu separatiştii susţinuţi de Rusia în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul ţării.

Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Câteva milioane de ucraineni au pierit între 1932 şi 1933 ca urmare a colectivizării forţate a recoltelor, care a fost decisă de Iosif Stalin şi care i-a lăsat pe fermieri şi pe cei care depindeau de ei fără resurse alimentare, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Evenimentul cunoscut sub denumirea Holodomor, moarte prin înfometare în limba ucraineană, este comemorat în fiecare an în luna noiembrie.

„Onorăm şi aducem un omagiu solemn milioanelor de ucraineni nevinovaţi care au suferit şi au pierit în timpul Holodomorului”, a declarat Joe Biden, potrivit unui comunicat citat de AFP, preluată de Agerpres.

„Bărbaţii, femeile şi copiii care şi-au pierdut viaţa în timpul acestei foamete au fost victimele politicilor brutale şi ale actelor deliberate ale regimului lui Iosif Stalin”, a adăugat preşedintele SUA.

Biden: „Sprijin neclintit” pentru Ucraina

Referindu-se la tensiunile actuale dintre Rusia preşedintelui Vladimir Putin şi regimul ucrainean susţinut de Occident, Joe Biden dă asigurări că „Statele Unite reafirmă, de asemenea, angajamentul nostru astăzi faţă de poporul Ucrainei şi sprijinul nostru neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Activitatea militară recentă a Rusiei la graniţele Ucrainei i-a alarmat pe aliaţii occidentali ai Kievului, care sunt îngrijoraţi de faptul că Moscova plănuieşte o invazie.

Kremlinul a respins în mod constant aceste acuzaţii, acuzând Occidentul că răspândeşte isterie şi dezinformare.

Armata ucraineană este angajată într-un conflict latent cu separatiştii susţinuţi de Rusia în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul ţării.

Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 18:39
72
2 464

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din Moldova

8 decembrie, 18:39
72
2 464

Membrii Camerei Reprezentanţilor SUA, David Price şi August Pfluger, au înaintat spre examinare Congresului un proiect de rezoluţie care, printre altele, conţine un apel către Rusia "de retragere a forţelor militare de pe teritoriul recunoscut internaţional al Moldovei".

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din MoldovaFoto: noi.md

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 16:53
0
717

Biden a discutat cu aliații săi europeni după videoconferința cu Putin

8 decembrie, 16:53
0
717

Preşedintele american, Joe Biden, a avut o videoconferinţă cu principalii săi aliaţi europeni în urma discuţiei neconcludente purtate marţi cu liderul rus, Vladimir Putin.

Biden a discutat cu aliații săi europeni după videoconferința cu PutinFoto: gonewsindia.com

Despre aceasta a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de agenţia de presă dpa, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Biden a vorbit marţi seara târziu cu cancelarul german în exerciţiu, Angela Merkel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, premierul italian, Mario Draghi, şi premierul britanic, Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat ''sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei'', a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat ''nevoia ca Rusia să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk'', a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Biden şi Putin au avut marţi o discuţie online, de aproape două ore, consacrată situaţiei din estul Ucrainei.

''Cred că această situaţie nu ne mulţumeşte nici pe noi, nici pe americani'', a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Relaţiile actuale dintre cele două puteri mondiale sunt un motiv de îngrijorare, a adăugat Uşakov, în pofida faptului că Washingtonul şi Moscova se declară dispuse să lucreze împreună pentru reducerea tensiunilor.

În ultimele săptămâni, SUA au acuzat Rusia că desfăşoară trupe în apropierea frontierei cu Ucraina, în Occident fiind exprimate tot mai des temeri legate de o posibilă invazie rusă.

De partea sa, Moscova respinge criticile occidentale şi acuză Ucraina că a deplasat peste 120.000 de soldaţi în Donbas, unde separatiştii pro-ruşi luptă din 2014 pentru controlul regiunii. 

Despre aceasta a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de agenţia de presă dpa, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Biden a vorbit marţi seara târziu cu cancelarul german în exerciţiu, Angela Merkel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, premierul italian, Mario Draghi, şi premierul britanic, Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat ''sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei'', a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat ''nevoia ca Rusia să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk'', a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Biden şi Putin au avut marţi o discuţie online, de aproape două ore, consacrată situaţiei din estul Ucrainei.

''Cred că această situaţie nu ne mulţumeşte nici pe noi, nici pe americani'', a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Relaţiile actuale dintre cele două puteri mondiale sunt un motiv de îngrijorare, a adăugat Uşakov, în pofida faptului că Washingtonul şi Moscova se declară dispuse să lucreze împreună pentru reducerea tensiunilor.

În ultimele săptămâni, SUA au acuzat Rusia că desfăşoară trupe în apropierea frontierei cu Ucraina, în Occident fiind exprimate tot mai des temeri legate de o posibilă invazie rusă.

De partea sa, Moscova respinge criticile occidentale şi acuză Ucraina că a deplasat peste 120.000 de soldaţi în Donbas, unde separatiştii pro-ruşi luptă din 2014 pentru controlul regiunii. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 16:07
3
339

Consilier prezidențial: Putin şi Biden speră să-şi normalizeze relaţiile

8 decembrie, 16:07
3
339

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său american, Joe Biden, speră ca, în pofida diferendelor, să-şi normalizeze relaţiile, a spus consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov, citat miercuri de EFE.

Consilier prezidențial: Putin şi Biden speră să-şi normalizeze relaţiileFoto: klix.ba

"Preşedintele nostru şi cel al SUA au menţionat că trebuie să aspire la normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea cooperării", a afirmat Uşakov, comentând summitul virtual între liderii Rusiei şi SUA care a durat aproape două ore şi a avut loc marţi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Uşakov a subliniat totodată că, dat fiind "volumul problemelor", acestea vor trebui soluţionate "în luni, poate chiar în ani".

"Vom vedea cum va fi situaţia", a declarat Uşakov, citat de agenţia RIA Novosti. El a adăugat că primul pas în vederea normalizării relaţiilor va consta în contacte între echipele ambilor preşedinţi.

Uşakov a subliniat că, "dată fiind responsabilitatea specială a ambelor ţări în chestiuni de stabilitate internaţională", Putin şi Biden au căzut de acord "să nu stopeze dialogul" ruso-american, ci "să-l dezvolte la diferite nivele", inclusiv la nivel de preşedinţi.

Totuşi, Uşakov a precizat că, în timpul summitului virtual, Putin şi Biden nu au vorbit despre posibilitatea organizării unei reuniuni faţă în faţă, cu toate că o astfel de reuniune nu este exclusă în viitor.

"Mai întâi s-a organizat videoconferinţa şi apoi vom vedea cu privire la posibilitatea organizării unei reuniuni între ambii preşedinţi pe teren neutru într-un anumit moment în viitor", a explicat el, confirmând că o mare parte din discuţia de marţi dintre cei doi şefi de stat s-a concentrat asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a avertizat marţi că Putin a creat o capacitate militară la frontiera cu Ucraina mai amplă şi mai letală decât în 2014, an în care Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nuland a compărut în Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, unde a atras atenţia cu privire la riscurile grave pentru Rusia în cazul în care va invada Ucraina.

Referindu-se la mişcările de trupe efectuate în prezent de Rusia în apropierea teritoriului ucrainean, Nuland a dat asigurări că Moscova a amplasat circa o sută de grupuri tactice şi aproape toate forţele terestre staţionate la vest de Urali în mai multe puncte la frontiera cu Ucraina.

Oficialitatea americană a subliniat că "o mare parte din aceasta provine din manualul de instrucţiuni al lui Putin din 2014, dar de data aceasta (capacitatea militară a Rusiei - n.r.) este mult mai amplă şi mai letală" şi a avertizat că, de această dată, SUA şi aliaţii lor vor da un altfel de răspuns.

Rugată să detalieze, Nuland s-a limitat să spună că SUA şi aliaţii lor "vor fi uniţi pentru a impune consecinţe severe împotriva Moscovei pentru acţiunile ei, printre care măsuri economice cu înalt impact" pe care Washingtonul a evitat să le impună în trecut.

În acest sens, Nuland a explicat că, spre deosebire de sancţiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014, care s-au intensificat de formă graduală, "de data aceasta intenţia este să stabilim clar de la bun început că sancţiunile faţă de demersurile agresive tot mai multe în Ucraina vor fi extrem de semnificative".

În ceea ce priveşte reacţia aliaţilor SUA, cu care Biden s-a aflat în legătură luni şi marţi, Nuland a menționat că Germania este pregătită să acţioneze contondent dacă Rusia invadează Ucraina.

"Cred că, dacă preşedintele Putin face un pas în direcţia Ucrainei, aşteptările noastre sunt ca gazoductul Nord Stream 2 să fie suspendat", a anunţat Nuland. Respectivul gazoduct, care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, este practic finalizat.

Nuland a compărut în faţa parlamentarilor după summitul virtual de aproape două ore dintre Biden şi Putin.

"Preşedintele nostru şi cel al SUA au menţionat că trebuie să aspire la normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea cooperării", a afirmat Uşakov, comentând summitul virtual între liderii Rusiei şi SUA care a durat aproape două ore şi a avut loc marţi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Uşakov a subliniat totodată că, dat fiind "volumul problemelor", acestea vor trebui soluţionate "în luni, poate chiar în ani".

"Vom vedea cum va fi situaţia", a declarat Uşakov, citat de agenţia RIA Novosti. El a adăugat că primul pas în vederea normalizării relaţiilor va consta în contacte între echipele ambilor preşedinţi.

Uşakov a subliniat că, "dată fiind responsabilitatea specială a ambelor ţări în chestiuni de stabilitate internaţională", Putin şi Biden au căzut de acord "să nu stopeze dialogul" ruso-american, ci "să-l dezvolte la diferite nivele", inclusiv la nivel de preşedinţi.

Totuşi, Uşakov a precizat că, în timpul summitului virtual, Putin şi Biden nu au vorbit despre posibilitatea organizării unei reuniuni faţă în faţă, cu toate că o astfel de reuniune nu este exclusă în viitor.

"Mai întâi s-a organizat videoconferinţa şi apoi vom vedea cu privire la posibilitatea organizării unei reuniuni între ambii preşedinţi pe teren neutru într-un anumit moment în viitor", a explicat el, confirmând că o mare parte din discuţia de marţi dintre cei doi şefi de stat s-a concentrat asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a avertizat marţi că Putin a creat o capacitate militară la frontiera cu Ucraina mai amplă şi mai letală decât în 2014, an în care Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nuland a compărut în Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, unde a atras atenţia cu privire la riscurile grave pentru Rusia în cazul în care va invada Ucraina.

Referindu-se la mişcările de trupe efectuate în prezent de Rusia în apropierea teritoriului ucrainean, Nuland a dat asigurări că Moscova a amplasat circa o sută de grupuri tactice şi aproape toate forţele terestre staţionate la vest de Urali în mai multe puncte la frontiera cu Ucraina.

Oficialitatea americană a subliniat că "o mare parte din aceasta provine din manualul de instrucţiuni al lui Putin din 2014, dar de data aceasta (capacitatea militară a Rusiei - n.r.) este mult mai amplă şi mai letală" şi a avertizat că, de această dată, SUA şi aliaţii lor vor da un altfel de răspuns.

Rugată să detalieze, Nuland s-a limitat să spună că SUA şi aliaţii lor "vor fi uniţi pentru a impune consecinţe severe împotriva Moscovei pentru acţiunile ei, printre care măsuri economice cu înalt impact" pe care Washingtonul a evitat să le impună în trecut.

În acest sens, Nuland a explicat că, spre deosebire de sancţiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014, care s-au intensificat de formă graduală, "de data aceasta intenţia este să stabilim clar de la bun început că sancţiunile faţă de demersurile agresive tot mai multe în Ucraina vor fi extrem de semnificative".

În ceea ce priveşte reacţia aliaţilor SUA, cu care Biden s-a aflat în legătură luni şi marţi, Nuland a menționat că Germania este pregătită să acţioneze contondent dacă Rusia invadează Ucraina.

"Cred că, dacă preşedintele Putin face un pas în direcţia Ucrainei, aşteptările noastre sunt ca gazoductul Nord Stream 2 să fie suspendat", a anunţat Nuland. Respectivul gazoduct, care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, este practic finalizat.

Nuland a compărut în faţa parlamentarilor după summitul virtual de aproape două ore dintre Biden şi Putin.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 15:33
0
443

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizat

8 decembrie, 15:33
0
443

Pe parcursul a două zile, între 6-7 decembrie curent, s-au desfășurat, în regim de videoconferință, lucrările Comisiei mixte moldo-ucrainene în domeniul transportului rutier internațional.

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizatFoto: MIDR

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 10:16
0
513

Putin i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre Est

8 decembrie, 10:16
0
513

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a denunţat, marţi, în convorbirea cu omologul său american Joe Biden potenţialul militar în creştere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut „garanţii” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Putin i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre EstFoto: Kremlin.ru

„NATO a făcut tentative periculoase de a utiliza teritoriul ucrainean şi a dezvolta potenţialul său militar la frontierele noastre şi de aceea Rusia are un interes serios pentru garanţii juridice fiabile care să excludă o extindere a NATO spre Est", subliniază Kremlinul într-un comunicat, după întrevederea caracterizată drept „deschisă şi profesionistă” între preşedinţii rus şi american, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Preşedintele rus i-a propus omologului său american ridicarea tuturor măsurilor restrictive vizând misiunile diplomatice ale celor două ţări luate în ultimele luni pe fondul tensiunilor între SUA şi Rusia.

„Partea rusă a propus anularea tuturor restricţiilor acumulate privind funcţionarea misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea permite normalizarea altor aspecte ale relaţiilor bilaterale” ruso-americane, indică Kremlinul în acelaşi comunicat.

Conform comunicatului Kremlinului, cei doi şefi de stat au convenit ca responsabili ai celor două ţări să înceapă consultări cu privire la „problemele sensibile” legate de Ucraina, potrivit Reuters.

Este o eroare de a atribui doar Rusiei întreaga responsabilitate pentru tensiunile actuale în jurul Ucrainei, i-a spus Putin lui Biden, potrivit Kremlinului.

„Preşedintele Rusiei, cu exemple concrete, a ilustrat linia distructiva a Kievului, care vizează destructurarea completă a acordurilor de la Minsk şi a acordurilor încheiate în format Normandia şi şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acţiunile provocatoare ale Kievului împotriva Donbasului", menţionează serviciul de presă al Kremlinului, citat de TASS.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări. Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

„NATO a făcut tentative periculoase de a utiliza teritoriul ucrainean şi a dezvolta potenţialul său militar la frontierele noastre şi de aceea Rusia are un interes serios pentru garanţii juridice fiabile care să excludă o extindere a NATO spre Est", subliniază Kremlinul într-un comunicat, după întrevederea caracterizată drept „deschisă şi profesionistă” între preşedinţii rus şi american, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Preşedintele rus i-a propus omologului său american ridicarea tuturor măsurilor restrictive vizând misiunile diplomatice ale celor două ţări luate în ultimele luni pe fondul tensiunilor între SUA şi Rusia.

„Partea rusă a propus anularea tuturor restricţiilor acumulate privind funcţionarea misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea permite normalizarea altor aspecte ale relaţiilor bilaterale” ruso-americane, indică Kremlinul în acelaşi comunicat.

Conform comunicatului Kremlinului, cei doi şefi de stat au convenit ca responsabili ai celor două ţări să înceapă consultări cu privire la „problemele sensibile” legate de Ucraina, potrivit Reuters.

Este o eroare de a atribui doar Rusiei întreaga responsabilitate pentru tensiunile actuale în jurul Ucrainei, i-a spus Putin lui Biden, potrivit Kremlinului.

„Preşedintele Rusiei, cu exemple concrete, a ilustrat linia distructiva a Kievului, care vizează destructurarea completă a acordurilor de la Minsk şi a acordurilor încheiate în format Normandia şi şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acţiunile provocatoare ale Kievului împotriva Donbasului", menţionează serviciul de presă al Kremlinului, citat de TASS.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări. Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 10:14
0
298

Biden, îngrijorat de masarea trupelor rusești în apropiere de Ucraina

8 decembrie, 10:14
0
298

Președintele Statelor Unite Joe Biden l-a informat pe omologul său rus, Vladimir Putin, despre „adânca îngrijorare” cu privire la masarea de trupe rusești în apropiere de Ucraina.

Biden, îngrijorat de masarea trupelor rusești în apropiere de UcrainaFoto: europaliberă.org

Președintele SUA a avertizat că Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”, se spune într-un rezumat al discuțiilor avute de cei doi lideri în 7 decembrie, prin videoconferință, rezumat pus la dispoziție de Casa Albă, transmite Știri.md cu referire la europaliberă.org.

„Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut un apel la detensionare și la revenirea la diplomație”, se mai spune în documentul citat.

Cei doi președinți au vorbit puțin peste două ore în videoconferință, a treia rundă de discuții directe între cei doi din ianuarie încoace.

Kremlinul, pe de altă parte, a informat că președintele Vladimir Putin a criticat faptul că NATO și-ar întări prezența militară în apropierea granițelor Rusiei și ar „face încercări periculoase de a cuceri teritoriul ucrainean”. 

„Prin urmare, Rusia este interesată să obțină garanții fiabile, susținute printr-un document, care să excludă continuarea extinderii spre est a NATO și amplasarea de sisteme de arme ofensive în state învecinate cu Rusia”, se mai arată în declarația Kremlinului.

La Washington, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Jake Sullivan a asigurat că Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii" în faţa cererilor lui Vladimir Putin.

Preşedintele Statelor Unite consideră că orice ţară trebuie să poată „alege liber" cu cine să se asocieze, a mai spus Sullivan la Washington.

Joi, s-a anunțat la Washington, că Biden va discuta și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Oficialitățile ucrainene spun că mai mult de 90.000 de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei, și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.

Estimările serviciilor de informații americane sugerează că numărul militarilor ruși desfășurați la granițele Ucrainei ar putea în cele din urmă să ajungă la 175.000. E una din cele mai masive mișcări de trupe rusești spre Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor militare obișnuite, anunțate în prealabil.

Aceste mișcări de trupe și absența procedurilor de notificare obișnuite au declanșat semnale de alarmă nu numai în Ucraina, dar și în multe țări din Alianța Nord-Atlantică, în special cele din Europa de Est.

După discuția cu Putin, președintele Joe Biden și-a informat aliații despre cele discutate. Potrivit Casei Albe, Biden a vorbit cu premierul italian, cu președintele Franței, cancelara Germaniei și cu premierul Marii Britanii.

Președintele SUA a avertizat că Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”, se spune într-un rezumat al discuțiilor avute de cei doi lideri în 7 decembrie, prin videoconferință, rezumat pus la dispoziție de Casa Albă, transmite Știri.md cu referire la europaliberă.org.

„Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut un apel la detensionare și la revenirea la diplomație”, se mai spune în documentul citat.

Cei doi președinți au vorbit puțin peste două ore în videoconferință, a treia rundă de discuții directe între cei doi din ianuarie încoace.

Kremlinul, pe de altă parte, a informat că președintele Vladimir Putin a criticat faptul că NATO și-ar întări prezența militară în apropierea granițelor Rusiei și ar „face încercări periculoase de a cuceri teritoriul ucrainean”. 

„Prin urmare, Rusia este interesată să obțină garanții fiabile, susținute printr-un document, care să excludă continuarea extinderii spre est a NATO și amplasarea de sisteme de arme ofensive în state învecinate cu Rusia”, se mai arată în declarația Kremlinului.

La Washington, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Jake Sullivan a asigurat că Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii" în faţa cererilor lui Vladimir Putin.

Preşedintele Statelor Unite consideră că orice ţară trebuie să poată „alege liber" cu cine să se asocieze, a mai spus Sullivan la Washington.

Joi, s-a anunțat la Washington, că Biden va discuta și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Oficialitățile ucrainene spun că mai mult de 90.000 de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei, și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.

Estimările serviciilor de informații americane sugerează că numărul militarilor ruși desfășurați la granițele Ucrainei ar putea în cele din urmă să ajungă la 175.000. E una din cele mai masive mișcări de trupe rusești spre Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor militare obișnuite, anunțate în prealabil.

Aceste mișcări de trupe și absența procedurilor de notificare obișnuite au declanșat semnale de alarmă nu numai în Ucraina, dar și în multe țări din Alianța Nord-Atlantică, în special cele din Europa de Est.

După discuția cu Putin, președintele Joe Biden și-a informat aliații despre cele discutate. Potrivit Casei Albe, Biden a vorbit cu premierul italian, cu președintele Franței, cancelara Germaniei și cu premierul Marii Britanii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 07:09
0
248

Ucraina cere Rusiei să diminueze tensiunile prin mijloace diplomatice

8 decembrie, 07:09
0
248

Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul preşedintelui american Joe Biden şi cere Rusiei să folosească mijloace diplomatice pentru diminuarea tensiunilor regionale, a afirmat marţi Mihailo Podoleak, consilierul şefului Biroului preşedintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Ucraina cere Rusiei să diminueze tensiunile prin mijloace diplomaticeFoto: Getty Images

În primele declaraţii oficiale ale Kievului după ce preşedintele Biden a discutat, marţi, în cadrul unui summit virtual, cu omologul său rus Vladimir Putin, Mihailo Podoleak a apreciat că dialogul Biden-Putin nu a produs „senzaţii”, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Suntem recunoscători preşedintelui Biden pentru sprijinul neclintit faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a afirmat el, potrivit unui comunicat.

„Susţinem apelul preşedintelui Biden adresat liderului rus de a reveni la instrumentele diplomatice şi de a asigura dezescaladarea în regiunea noastră. Vom continua să ne coordonăm cu partea americană pentru a obţine rezultate concrete în interesul Ucrainei”, a subliniat Mihailo Podoleak, citat de Agerpres.

Preşedintele SUA, Joe Biden, i-a transmis marți omologului său rus, Vladimir Putin, că Rusia se va confrunta cu „sancţiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în cadrul summitului virtual dintre cei doi şefi de stat, a indicat Casa Albă într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, preşedintele american a exprimat de asemenea „profunda preocupare” a SUA şi a aliaţilor lor faţă de concentrarea de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări.

Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

Joe Biden a sporit presiunea asupra Rusiei în ultima perioadă, afirmând că pregăteşte „iniţiative” pentru apărare Ucrainei în cazul unei invazii ruseşti.

Administraţia SUA, precum şi oficialii ucraineni, susţin că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, după ce în apropierea frontierei cu aceasta au fost comasate importante forţe militare ruse cu efective de 90.000 - 100.000 de soldaţi, conform Kievului şi Washingtonului.

Un înalt responsabil american a declarat cotidianului Washington Post, sub acoperirea anonimatului, că Moscova pregăteşte să lanseze asupra Ucrainei „100 de batalioane compuse din grupuri tactice cu efective estimate la 175.000 de soldaţi, precum şi tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente”.

Moscova răspunde că nu are nicio intenţie de acest fel şi acuză la rândul ei Kievul că deplasează trupe în apropierea graniţei. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a susţinut luna trecută că Ucraina pregăteşte provocări în Donbas (estul separatist prorus al Ucrainei), astfel încât să primească „ajutor occidental”.

În primele declaraţii oficiale ale Kievului după ce preşedintele Biden a discutat, marţi, în cadrul unui summit virtual, cu omologul său rus Vladimir Putin, Mihailo Podoleak a apreciat că dialogul Biden-Putin nu a produs „senzaţii”, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Suntem recunoscători preşedintelui Biden pentru sprijinul neclintit faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a afirmat el, potrivit unui comunicat.

„Susţinem apelul preşedintelui Biden adresat liderului rus de a reveni la instrumentele diplomatice şi de a asigura dezescaladarea în regiunea noastră. Vom continua să ne coordonăm cu partea americană pentru a obţine rezultate concrete în interesul Ucrainei”, a subliniat Mihailo Podoleak, citat de Agerpres.

Preşedintele SUA, Joe Biden, i-a transmis marți omologului său rus, Vladimir Putin, că Rusia se va confrunta cu „sancţiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, în cadrul summitului virtual dintre cei doi şefi de stat, a indicat Casa Albă într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, preşedintele american a exprimat de asemenea „profunda preocupare” a SUA şi a aliaţilor lor faţă de concentrarea de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări.

Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

Joe Biden a sporit presiunea asupra Rusiei în ultima perioadă, afirmând că pregăteşte „iniţiative” pentru apărare Ucrainei în cazul unei invazii ruseşti.

Administraţia SUA, precum şi oficialii ucraineni, susţin că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, după ce în apropierea frontierei cu aceasta au fost comasate importante forţe militare ruse cu efective de 90.000 - 100.000 de soldaţi, conform Kievului şi Washingtonului.

Un înalt responsabil american a declarat cotidianului Washington Post, sub acoperirea anonimatului, că Moscova pregăteşte să lanseze asupra Ucrainei „100 de batalioane compuse din grupuri tactice cu efective estimate la 175.000 de soldaţi, precum şi tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente”.

Moscova răspunde că nu are nicio intenţie de acest fel şi acuză la rândul ei Kievul că deplasează trupe în apropierea graniţei. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a susţinut luna trecută că Ucraina pregăteşte provocări în Donbas (estul separatist prorus al Ucrainei), astfel încât să primească „ajutor occidental”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 02:36
0
428

O pană a paralizat Internetul în SUA, după startul discuției Biden-Putin

8 decembrie, 02:36
0
428

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media.

O pană a paralizat Internetul în SUA, după startul discuției Biden-PutinFoto: evz.ro

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Serviciile Amazon sunt folosite atât de către clienți individuali, cât și de instituții din mediul academic, organizații guvernamentale și companii private.

Între platformele a căror funcționare a fost afectată se numără produsele proprietare Amazon, precum Kindle ebooks sau Amazon Music, dar și branduri precum Disney, Tinder, Roku, Coinbase și multe altele.

Associated Press, care folosește serviciile cloud ale Amazon, a semnalat, la rândul său, avaria.

Problema a fost în cele din urmă confirmată de companie, care a postat pe pagina sa, status.aws.amazon.com, un mesaj ce spune, între altele:

"(...) Întâmpinăm probleme legate de API și de consola de management în regiunea US-EAST-1. Am identificat cauza principală și lucrăm pentru remedierea situației. Această problemă afectează la pagina principală a consolei globale, care este găzduită și în regiunea US-EAST-1. Clienții pot avea acces la console specifice regiunii accesând console.aws.amazon.com.

Deci, pentru a accesa consola US-WEST-2, încercați us-west-2.console.aws.amazon.com.

Consola invocată în mesaj este aplicația utilizată de administratorii de rețea pentru conectarea la servere.

Problemele au început să fie semnalate de utilizatori în jurul orei 17:45, ora Coastei de Est (ora 17:45 în Moldova), la circa trei sferturi de oră după începerea discuțiilor prin apel video securizat între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

Din mesajul oficial Amazon, dar și din cele semnalate de utilizatori, se pare că problemele sunt concentrate în regiunea AWS US-EAST-1, al cărei centru de date este găzduit în statul american Virginia.

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Serviciile Amazon sunt folosite atât de către clienți individuali, cât și de instituții din mediul academic, organizații guvernamentale și companii private.

Între platformele a căror funcționare a fost afectată se numără produsele proprietare Amazon, precum Kindle ebooks sau Amazon Music, dar și branduri precum Disney, Tinder, Roku, Coinbase și multe altele.

Associated Press, care folosește serviciile cloud ale Amazon, a semnalat, la rândul său, avaria.

Problema a fost în cele din urmă confirmată de companie, care a postat pe pagina sa, status.aws.amazon.com, un mesaj ce spune, între altele:

"(...) Întâmpinăm probleme legate de API și de consola de management în regiunea US-EAST-1. Am identificat cauza principală și lucrăm pentru remedierea situației. Această problemă afectează la pagina principală a consolei globale, care este găzduită și în regiunea US-EAST-1. Clienții pot avea acces la console specifice regiunii accesând console.aws.amazon.com.

Deci, pentru a accesa consola US-WEST-2, încercați us-west-2.console.aws.amazon.com.

Consola invocată în mesaj este aplicația utilizată de administratorii de rețea pentru conectarea la servere.

Problemele au început să fie semnalate de utilizatori în jurul orei 17:45, ora Coastei de Est (ora 17:45 în Moldova), la circa trei sferturi de oră după începerea discuțiilor prin apel video securizat între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

Din mesajul oficial Amazon, dar și din cele semnalate de utilizatori, se pare că problemele sunt concentrate în regiunea AWS US-EAST-1, al cărei centru de date este găzduit în statul american Virginia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 22:14
0
831

Carnagiu pe o șosea din Ucraina: 13 oameni au murit într-un accident

7 decembrie, 22:14
0
831

13 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 7 au fost rănite marţi într-o coliziune între un microbuz şi un camion în nordul Ucrainei, a anunţat Serviciul de stat ucrainean pentru situaţii de urgenţă.

Carnagiu pe o șosea din Ucraina: 13 oameni au murit într-un accidentFoto: Poliție Ucraina

Microbuzul se deplasa din oraşul Cernighiv spre satul Borzna, situat în aceeaşi regiune, atunci când a lovit un camion, potrivit acestei surse, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„În urma accidentului, 13 persoane şi-au pierdut viaţa şi 7 au fost spitalizate cu diferite răni”, au indicat autorităţile într-un comunicat, precizând că 30 de salvatori au fost trimişi la faţa locului.

În imaginile difuzate de Serviciul pentru situaţii de urgenţă se pot vedea un microbuz alb şi un camion complet distruse.

Motivele accidentului nu au fost stabilite până acum.

Mii de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an în Ucraina din cauza nerespectării legislaţiei rutiere şi a stării foarte proaste a drumurilor, notează AFP.

Microbuzul se deplasa din oraşul Cernighiv spre satul Borzna, situat în aceeaşi regiune, atunci când a lovit un camion, potrivit acestei surse, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„În urma accidentului, 13 persoane şi-au pierdut viaţa şi 7 au fost spitalizate cu diferite răni”, au indicat autorităţile într-un comunicat, precizând că 30 de salvatori au fost trimişi la faţa locului.

În imaginile difuzate de Serviciul pentru situaţii de urgenţă se pot vedea un microbuz alb şi un camion complet distruse.

Motivele accidentului nu au fost stabilite până acum.

Mii de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an în Ucraina din cauza nerespectării legislaţiei rutiere şi a stării foarte proaste a drumurilor, notează AFP.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 17:39
0
480

Au început discuțiile între Biden și Putin despre situația Ucrainei

7 decembrie, 17:39
0
480

A început summitul online între președintele SUA, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin.

Au început discuțiile între Biden și Putin despre situația UcraineiFoto: Profimedia

Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari pe ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot fi depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui.

Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană.

Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. 

În schimb, sursele de la Washington susțin că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. 

Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme.

De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înaintea discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari pe ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot fi depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui.

Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană.

Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. 

În schimb, sursele de la Washington susțin că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. 

Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme.

De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înaintea discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...