Sectorul se pregăteşte pentru o creştere puternică a creditelor neperformante, scrie Deutsche Welle, transmite Știri.md cu referire la tvr.ro.

Andrea Enria, preşedinte al Consiliului de Supervizare al Băncii Centrale Europene, a declarat pentru cotidianul german Handelsblatt la începutul acestei săptămâni că un al doilea val prelungit al pandemiei ar putea genera o creştere a creditelor rele la 1.400 miliarde de euro (1,7 mld. de dolari).

„Este încă prea devreme pentru a exclude acest scenariu extrem“, a avertizat Enria.

În martie şi aprilie, guvernele UE au introdus măsuri fără precedent pentru garantarea creditelor, subvenţionarea salariilor şi amânarea plăţilor creditelor.

În acelaşi timp, BCE a lansat propriul plan de relaxare a cerinţelor de capital pentru cimentarea bilanţurilor băncilor şi a se asigura că creditarea către economie este susţinută.

Băncile europene au primit de asemenea interdicţia de a lansa răscumpărări de acţiuni şi plăti dividend până la sfârşitul anului, scrie Ziarul Financiar.

În total, măsurile BCE au eliberat capital de 150 mld. de euro.

Băncile ar trebui să-şi analizeze situaţia creditelor şi să verifice care clienţi vor supravieţui cu adevărat crizei“, a declarat Enria pentru Handelsblatt, adăugând că unele bănci nu şi-au evaluat complet încă riscul unei creşteri însemnate a creditelor neperformante.

Într-un raport recent, agenţia de rating S&P anticipa că ratele de default în rândul companiilor europene vor înregistra mai mult de o dublare în următoarele nouă luni la 8,5% de la 3,8%.

În cel mai sumbru scenario, ratele de default ar putea ajunge la 11%.

Agenția și-a menţinut luna trecută perspectivele negative pentru băncile europene.

Deşi majoritatea indicatorilor bursieri şi-au revenit, indicele bancar european se situează în continuare cu 46% sub maximul din februarie, un alt semn al lipsei de încredere în sector. S&P a avertizat de asemenea că procesul de consolidare este acum inevitabil.

Majoritatea analiştilor sunt de acord că un sector bancar consolidat ar stabiliza sistemul financiar al zonei euro.

În interviul acordat Handelsblatt, Enria cere înlăturarea obstacolelor din calea fuziunilor cross-border, pentru a permite crearea de giganți bancari europeni mai capabili să concureze cu cei americani.

Datoriile companiilor nu reprezintă singurul tsunami care se apropie de băncile europene.

S&P Global avertiza recent cu privire la riscul în creştere al unei spirale negative în care o mare parte din titlurile de datorie ale unei ţări cu probleme este deţinută de bănci locale fragile pe care guvernul va fi mai apoi nevoit să le salveze.

Băncile din țări ca Germania și Franţa dețin aproximativ 5-10% din titlurile de datorie ale guvernelor lor, dar în Spania și Portugalia procentul este mai apropiat de 20%.

În unele țări din Europa Centrală și de Est, acesta se apropie de 50%.