21615
0
Apartamentul în care locuiesc 1.800 de moldoveni invizibili
21615
0

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi din Vaslui şi Iaşi sunt „acasă” doar în buletin. La Huşi, judeţul Vaslui, este o garsonieră în care locuiesc fictiv 1.700 de persoane, dar nimeni nu le-a văzut vreodată.

Secţiile de vot unde sunt înscrişi cetăţenii moldoveni sunt goale, informează Știri.md cu referire la Mediafax.

Oamenii îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană şi sunt luaţi în spaţiu, în sate sau oraşe apropiate de graniţă.

În Huşi, judeţul Vaslui, există o garsonieră în care sunt luaţi în spaţiu aproximativ 1.700 de cetăţeni. Nimeni nu i-a văzut vreodată pe acolo.

„Sunt aproximativ 4.000-4.200, asta era ultima cifră oficială, dar zilnic la Evidenţa Populaţiei se prezintă cetăţeni moldoveni în vederea obţinerii cărţii de identitate române. Sunt în mai multe locuinţe, dar cea mai mare densitate o am într-o garsonieră. 

În această garsonieră sunt cam 1700 - 1800. Dacă i-aş băga pe toţi acum acolo, dacă ar intra toţi o dată acolo nu ar avea cum să încapă”, a declarat primarul din Huşi, Ioan Ciuplian.

Acesta a explicat şi cum se reflectă această situaţie în zilele de alegeri.

„Problema este că la noi este doar o etapă de tranzit: vin la noi, îşi obţin buletinul şi pleacă mai departe în alte zone din Uniunea Europeană sau unde îşi găsesc un loc de muncă sau orice activitate îşi desfăşoară ei acolo. 

În aceste condiţii, la secţiile de votare unde sunt trecuţi pe lista prezenţa este zero din punctul lor de vedere sau în cazul nostru la 30 de persoane din 4000 cât au fost pe listele electorale. Şi atunci apare un coeficient foarte prost de prezenţă la vot”, a declarat acesta.

Toţi cei care există doar pe hârtie în Huşi au fost arondaţi la mai multe secţii de votare din oraş, nu ca până acum la o secţie sau două.

În oraşul Vaslui, situaţia este asemănătoare, doar că cifre oficiale nu există.

„Ştiu că afluxul a fost acum câţiva ani şi acum mai e, dar o parte au plecat, o parte au rămas la Vaslui. Ei figurează ca cetăţeni ai Vasluiului, pentru că şi-au făcut mutaţii la diferiţi oameni din muncipiul nostru şi nu numai din municipiu, sunt în toate oraşele din zona de est a României. 

Şi-au făcut dublă cetăţenie şi apărând în Evidenţa Populaţiei cu buletin de Vaslui, sigur că Autoritatea Electorală Permanentă a dispus conform legii infiinţarea unor secţii de votare acolo unde sunt zonele în care sunt mai mulţi. 

Acum, este adevărat, în primul tur şi nu numai, au fost secţii unde prezenţa a fost mult mai slabă, ceea ce se presupune că pe zona respectivă cetăţenii români, că sunt de acu şi cetăţeni români sunt plecaţi la muncă în străinătate sau poate chiar şi în ţară românească”, a declarat Vasile Pavăl, primarul Vasluiului.

Trei secţii de votare din oraşul Vaslui au astfel de cetăţeni pe liste, iar până la ora 16:00, prezenţa la acestea era sub 0,9 %.

În judeţul Iaşi situaţia este diferită. Dacă în Vaslui, cele mai multe astfel de cazuri sunt în oraşe, în Iaşi, „fantomele” sunt în comune precum Moşna, Răducăneni, Grajduri sau Costuleni.

La Moşna sunt 5 secţii de votare, toate amplasate într-un corp al şcolii gimnaziale. În capătul coridorului sunt cele două uşi unde sunt aşteptate la vot câteva mii de persoane, iar cei mai mulţi dintre cei arondaţi acolo nu se vor prezenta niciodată la urne.

În secţia 551 sunt 1781 de persoane pe listele permanente. Până la ora 16.00, doar 29 dintre ei au venit să voteze. Unul, chiar cetăţean din Republica Moldova, stabilit în comună. Singurul cu dublă cetăţenie care a venit la urne. 

La uşa de lângă, la secţia 550 pe listele permanente sunt 1480 de persoane. Până la ora 16.00 votaseră 28 de persoane. Niciunul dintre cei care şi-a exprimat opţiunea electorală în acea secţie de votare nu era arondat acelei secţii.

Cei din comisie sunt obişnuiţi. Nici în turul întâi nu le-a fost călcat pragul prea des.

„Ăştia îs foarte volatili. Eu pot să estimez, cifre clare nu am cum să dau. Eu cred că în jur de 3.000. Din 2015 au început să vină şi mai vin şi acum. Da’ e adevărat, mai timid acum. Nu ştiu de ce”, a declarat primarul din Moşna, Georgel Popa.

Cei mai mulţi dintre ei sunt într-un apartament, în singurul bloc din comună.

În comună ar mai exista câteva case în care sunt luaţi în spaţiu cetăţeni moldoveni, doar că nu la fel de mulţi. Iar pentru fiecare contract încheiat, proprietarul spaţiului ar lua şi bani.

„Cam o sută de euro, asta e taxa, cică atâta. El nu stă la dânsul, nu nimic, numa o venit şi i-o făcut hârtiile ca să poată să îşi facă buletin şi să plece în altă parte. Mi-a zis şi mie cineva să iau în spaţiu şi am zis că nu îmi trebuie”, spune o femeie din Moşna.

La câţiva kilometri distanţă, în Costuleni, într-o casă sunt 2.000 astfel de persoane. Două femei de peste Prut au cumpărat un imobil cu câţiva ani în urmă şi de atunci, tot iau în spaţiu.

„Acolo sunt vreo 2.000 de persoane. Nu au locuit niciodată atâţia. Ei vin, îşi depun documentaţia şi vin doar când îşi iau actul de identitate. Unii nici nu ştiu unde stau dacă nu se uită pe buletin. (...) 

Într-o casă de 30 de metri pătraţi de la an la an îşi schimbă culoarea. Anul ăsta e albastră, la anul e verde. Din câte am înţeles dau 50-100 de euro, iar persoanele respective se ocupă de documente”, spune Mirică Dodan, primarul din Costuleni.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter