14 ianuarie, 16:34
6
447

Ambasada SUA, despre relația Ucraina - NATO: Rusia nu are niciun cuvânt

14 ianuarie, 16:34
6
447

Ambasada Statelor Unite ale Americii la București cheamă Rusia „să se alăture restului lumii în secolul XXI” și avertizează Moscova că este dreptul națiunilor să-și aleagă aliații și aranjamentele de securitate.

Ambasada SUA, despre relația Ucraina - NATO: Rusia nu are niciun cuvântFoto: digi24.ro

Despre aceasta se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei, transmite Știri.md.

„Rusia trebuie să se alăture restului lumii în secolul XXI.

În zilele noastre, națiunile suverane au dreptul de a alege liber ce aranjamente fac pentru securitatea lor, inclusiv în ce alianțe devin membre.

Relația dintre Ucraina și NATO este o chestiune ce privește exclusiv Ucraina și cei 30 de aliați NATO.

Rusia nu are niciun cuvânt de spus pe acest subiect!”, a notat Ambasada SUA la București.

Știri.md amintește că 3.000 de soldaţi ruşi au început exerciţii cu armament real, inclusiv tancuri, în regiuni din apropiere de graniţele cu Ucraina şi cu Belarus.

Despre aceasta se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei, transmite Știri.md.

„Rusia trebuie să se alăture restului lumii în secolul XXI.

În zilele noastre, națiunile suverane au dreptul de a alege liber ce aranjamente fac pentru securitatea lor, inclusiv în ce alianțe devin membre.

Relația dintre Ucraina și NATO este o chestiune ce privește exclusiv Ucraina și cei 30 de aliați NATO.

Rusia nu are niciun cuvânt de spus pe acest subiect!”, a notat Ambasada SUA la București.

Știri.md amintește că 3.000 de soldaţi ruşi au început exerciţii cu armament real, inclusiv tancuri, în regiuni din apropiere de graniţele cu Ucraina şi cu Belarus.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

19 ianuarie, 04:17
0
145

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comune

19 ianuarie, 04:17
0
145

Rusia, Iran și China plănuiesc să participe la exerciții navale comune, a informat marți Flota rusă a Pacificului.

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comuneFoto: newsweek.ro

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 23:37
0
172

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din Ucraina

18 ianuarie, 23:37
0
172

Potrivit ziarului The Wall-Street Journal (WSJ), administraţia americană consideră că o astfel de decizie va trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din UcrainaFoto: house.gov

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:13
5
391

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă Ucraina

18 ianuarie, 22:13
5
391

Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă UcrainaFoto: tv8.md

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 21:34
6
477

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice moment

18 ianuarie, 21:34
6
477

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei, a declarat, marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o "situaţie extrem de periculoasă în acest moment", relatează Reuters.

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice momentFoto: digi24.ro

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 18:28
13
349

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflict

18 ianuarie, 18:28
13
349

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflictFoto: mediafax.ro

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 18:02
2
601

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în Moldova

18 ianuarie, 18:02
2
601

Expertul în energetică Victor Parlicov consideră că Rusia încearcă să lege aprovizionarea cu gaze a Moldovei cu condiţii politice.

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în MoldovaFoto: reuters.com

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 17:22
0
466

Olaf Scholz: Germania este pregătită să blocheze conducta Nord Stream 2

18 ianuarie, 17:22
0
466

Germania este pregătită să ia în calcul blocarea conductei Nord Stream 2 în cazul în care Rusia atacă Ucraina, a declarat marți cancelarul Olaf Scholz, ca răspuns la presiunile interne și internaționale tot mai mari pe fondul consolidării armatei ruse la granițele Ucrainei.

Olaf Scholz: Germania este pregătită să blocheze conducta Nord Stream 2Foto: Profimedia Images

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. 

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, partidul Verzilor, care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. 

Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, partidul Verzilor, care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 16:16
7
687

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze Ucraina

18 ianuarie, 16:16
7
687

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Rusiei să nu „invadeze” Ucraina, potrivit declaraţiilor difuzate de agenţia de presă turcă oficială Anadolu, citată de AFP, pe fondul temerilor Kievului şi Occidentului cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei împotriva ţării vecine, la frontiera cu care Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente.

Recep Tayyip Erdogan cere Rusiei să nu invadeze UcrainaFoto: Profimedia

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie Reuters, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.

„Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.

„Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.

„Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: 'Voi invada această zonă, o voi acapara!'”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.

„Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, ofertă salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters.

Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Rusia şi Belarus au justificat marţi exerciţiile militare „inopinate” de pregătire de luptă la graniţele UE şi Ucrainei prin tensiunile cu Occidentul, într-un moment în care eforturile diplomatice de detensionare a situaţiei par să fi intrat în impas.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina.

Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 14:57
3
188

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnat

18 ianuarie, 14:57
3
188

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia se face vinovată de încălcarea libertății de exprimare în cazul unui tânăr condamnat la 15 zile de închisoare pentru că a scuipat pe un portret al președintelui Vladimir Putin, relatează AFP.

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnatFoto: CRJM

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 14:28
2
794

Rusia și-a evacuat personalul diplomatic neesențial din Ucraina

18 ianuarie, 14:28
2
794

Rușii au început să-și retragă personalul diplomatic din Kiev, la începutul lunii ianuarie, chiar înaintea începerii negocierilor cu NATO pe tema Ucrainei.

Rusia și-a evacuat personalul diplomatic neesențial din Ucraina

Cât se poate de vizibil, ca să transmită un mesaj, familiile diplomaților și personalul neesențial au părăsit țara, potrivit unor surse locale consultate de New York Times, transmite Știri.md cu referire la Spotmedia.ro.

Un autobuz cu 18 persoane, majoritatea femei și copii, a pornit pe 5 ianuarie spre Moscova, potrivit unui oficial ucrainean din serviciile de securitate.

Alte 30 de persoane au părăsit țara în zilele următoare, de la ambasada din Kiev și consulatul din Liov, iar diplomații altor două misiuni rusești din Ucraina au fost anunțați să fie gata de plecare.

Autoritățile de la Kiev și partenerii occidentali se întreabă acum dacă rușii chiar se pregătesc de un conflict în Ucraina sau poate a fost doar un exercițiu ori un element de război psihologic, care să le ofere un avantaj în negociere.

În tot acest timp, convoaie cu tancuri și armament rusesc traversează Rusia și vin spre granița cu Ucraina, pentru exercițiile militare comune din Belarus, în timp ce țara a fost lovită și de un val de atacuri cibernetice.

Cât se poate de vizibil, ca să transmită un mesaj, familiile diplomaților și personalul neesențial au părăsit țara, potrivit unor surse locale consultate de New York Times, transmite Știri.md cu referire la Spotmedia.ro.

Un autobuz cu 18 persoane, majoritatea femei și copii, a pornit pe 5 ianuarie spre Moscova, potrivit unui oficial ucrainean din serviciile de securitate.

Alte 30 de persoane au părăsit țara în zilele următoare, de la ambasada din Kiev și consulatul din Liov, iar diplomații altor două misiuni rusești din Ucraina au fost anunțați să fie gata de plecare.

Autoritățile de la Kiev și partenerii occidentali se întreabă acum dacă rușii chiar se pregătesc de un conflict în Ucraina sau poate a fost doar un exercițiu ori un element de război psihologic, care să le ofere un avantaj în negociere.

În tot acest timp, convoaie cu tancuri și armament rusesc traversează Rusia și vin spre granița cu Ucraina, pentru exercițiile militare comune din Belarus, în timp ce țara a fost lovită și de un val de atacuri cibernetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...