26 de state s-au angajat să ofere garanții de securitate Ucrainei
Emmanuel Macron, președintele Franței, spune că 26 de țări s-au angajat, la reuniunea de ieri a Coaliției Voluntarilor, să ofere garanții de securitate Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii cu efective terestre, maritime și aeriene.

„În ziua în care se oprește conflictul, garanțiile de securitate vor intra în vigoare”, a declarat președintele Emmanuel Macron la conferința de presă de după reuniunea de la Paris, alături de Volodimir Zelenski, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.
„Avem, astăzi, 26 de țări care s-au angajat formal – unele nu au luat încă o poziție – să asigure o «forță de reasigurare» cu trupe în Ucraina, prezente la sol, pe mare și în aer”, a continuat președintele francez.
El a precizat, totuși, că acești militari nu vor fi desfășurați „pe linia frontului”, ci că scopul lor va fi să „prevină o nouă agresiune majoră”.
Macron a spus, inițial, că cele 26 de țări – pe care nu le-a numit – vor desfășura trupe în Ucraina, însă a clarificat, ulterior, că doar unele vor trimite trupe, în timp ce altele vor avea doar garanții simple, rămânând în afara Ucrainei militar, dar ajutând cu antrenamente și echipament. Liderul francez nu a precizat numărul de trupe care ar urma să fie implicat în garanții.
El a mai spus și că contribuția americană la aceste garanții va fi finalizată în zilele următoare.
Reacția Kremlinului și a administrației americane
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că țările occidentale „nu pot” oferi garanții de securitate Ucrainei. „Aceasta nu poate fi o garanție de securitate pentru Ucraina care ar conveni țării noastre”, a declarat Dmitri Peskov pentru agenția de știri de stat RIA Novosti.
Reuniunea de joi a celor 35 de lideri din Coaliția Voluntarilor – formată în principal din țări europene – a avut ca scop finalizarea garanțiilor de securitate și solicitarea președintelui SUA a sprijinului pe care europenii îl consideră vital pentru ca astfel de garanții să fie viabile.
Multe țări europene, inclusiv Germania, Spania și Italia, au refuzat până acum să își ofere angajamente de furnizare de trupe. Un purtător de cuvânt german a declarat: „Accentul ar trebui să fie pus pe finanțarea, înarmarea și instruirea forțelor armate ucrainene”, o formulă care nu este foarte diferită de ceea ce oferă Europa în prezent.
Liderii europeni alarmați s-au deplasat la Casa Albă în urma summitului din Alaska din august dintre Trump și Vladimir Putin, temându-se că președintele SUA ar putea fi pe cale să-l forțeze pe Volodimir Zelenski la o capitulare umilitoare, inclusiv cu pierderi teritoriale.
Trump a răspuns lobby-ului european susținând că a obținut acordul liderului rus de a purta discuții directe cu președintele ucrainean, dar Rusia a respins orice astfel de angajament și și-a menținut în mare măsură cererea de cedare a teritoriului ucrainean și angajamentul ca Ucraina să nu se alăture niciodată NATO.
Trump stabilise termenul limită de 1 septembrie pentru o întâlnire între Putin și Zelenski, însă nu ar fi prima dată când Trump își încalcă cuvântul sau lansează ultimatumuri lipsite de substanță.