Gestul actorului i-a făcut pe internauți să o ia razna
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
20 Apr. 01:2016
Gestul actorului i-a făcut pe internauți să o ia razna

Un actor a reușit să stârnească dezbateri aprinse pe internet după ce și-a ras barba. Părerile sunt impărțite, mulți dintre fanii lui susțin că nu-l mai recunosc și, per total, clipul cu acesta a devenit viral. Poate știi despre cine e vorba. Numai că s-ar putea să-l recunoști doar după nume nu și după noua înfățișare.

  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
16
Lukașenko a promis că nimeni nu va ”încorpora” sau ”împărți” republica
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
20 Apr. 00:0023
Lukașenko a promis că nimeni nu va ”încorpora” sau ”împărți” republica

Președintele Belarus, Alexandru Lukașenko a declarat că țara sa nu este amenințată că cineva o va „încorpora” în ceva sau o va „împărți”. Discuțiile despre faptul că Belarus riscă sa-și piarda suveranitatea sunt doar niște „baliverne”, spus el: „Este imposibil să faci asta, pentru că deja s-a nascut deja o generatie de belarusi liberi și independenți”.

  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
23
19 aprilie
Preşedintele Libiei, privat de biroul său de către doi şerpi
  • 0
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
2
19 Apr. 23:4129
Preşedintele Libiei, privat de biroul său de către doi şerpi

Preşedintele Liberiei, George Weah, nu va putea intra în biroul său până la data de 24 aprilie, timp în care va avea loc procedura de fumigare a imobilului unde se află biroul său, pentru înlăturarea a doi şerpi care au pătruns în clădire la mijlocul săptămânii, au indicat vineri autorităţile liberiene, citate de AFP.

  • 0
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
2
29
Zelenski și Poroșenko s-au insultat public înainte de al doilea scrutin
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
19 Apr. 23:0794
Zelenski și Poroșenko s-au insultat public înainte de al doilea scrutin

Față în față pentru prima dată, cei doi rivali în alegerile prezidențiale din Ucraina, actorul de comedie Volodimir Zelenski și președintele Petro Poroșenko, s-au jignit vineri reciproc într-o dezbatere pe cel mai mare stadion din țară, stadionul Olimpic, cu două zile înainte de al doilea tur al alegerilor, relatează AFP.

  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
94
  • 1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
2
  • 1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
2
125

20 de ani de la declanşarea bombardamentelor NATO în fosta Iugoslavie

În urmă cu 20 de ani, la 24 martie 1999, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat o campanie de bombardamente aeriene împotriva Iugoslaviei, pentru a pune capăt represiunii împotriva albanezilor kosovari, o premieră împotriva unui stat suveran în cei 50 de ani de existenţă a Alianţei.

Kosovo, provincie sudică a Serbiei, populată în proporţie de 90% de albanezi, era la acea vreme scena unor confruntări între forţele regimului naţionalist sârb al lui Slobodan Milosevic şi gherila secesionistă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro

Acest război urma să se soldeze în final cu circa 13.000 de morţi, în principal albanezi, şi sute de mii refugiaţi.

În februarie şi martie 1998, forţele sârbe au lansat mai multe ofensive sângeroase împotriva separatiştilor albanezi din Armata de Eliberare a Kosovo (UCK), omorând numeroşi civili.

Ţările membre ale NATO se temeau de o extindere a conflictului în Balcani, la numai trei ani de la semnarea acordurilor de la Dayton, care au pus capăt războaielor din Bosnia şi Croaţia.

În mai, SUA îl trimit la Belgrad pe Richard Holbrooke, artizan al acordurilor de pace de la Dayton. În paralel, NATO examinează tot mai mult opţiunile militare.

După eşuarea a două serii de negocieri în Franţa, în februarie şi martie 1999, la Rambouillet şi Paris, emisarul american are o ultimă tentativă de mediere la Belgrad. 

La 23 martie, el este pe punctul de a părăsi palatul prezidenţial după ce a încercat în zadar să-l convingă pe Slobodan Milosevic să accepte o reglementare negociată a crizei. 

În momentul când se pregătea să plece, el l-a întrebat pe preşedintele iugoslav: „Înţelegeţi ce se va întâmpla după ce voi pleca?”. 

„Da. Ne veţi bombarda”, a răspuns Slobodan Milosevic. După 24 de ore, în seara zilei de 24 martie, primele rachete de croazieră ale NATO au lovit Iugoslavia.

Aceasta a fost prima campanie de acest tip din istoria Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurată fără o autorizaţie explicită a ONU, Rusia, aliată istorică a Belgradului, şi China opunându-se oricărei rezoluţii care să permită o intervenţie militară.

Bombardamentele, prevăzute să dureze câteva zile, au continuat 11 săptămâni. În total, avioanele NATO au efectuat 38.000 de zboruri, dintre care 10.000 cu bombardamente şi 2.700 de misiuni împotriva apărării aeriene sârbe, potrivit cifrelor Alianţei.

NATO a vizat mai multe zeci de ţinte militare şi infrastructuri: poduri, intersecţii feroviare, reţele electrice. Însă bombele şi rachetele au greşit uneori ţinta, provocând critici vehemente.

Numărul de civili ucişi în bombardamente nu a fost niciodată stabilit oficial. Cifrele pleacă de la 500 de morţi, potrivit ONG-ului Human Rights Watch, până la 2.500, potrivit oficialilor sârbi.

La 10 iunie 1999, Slobodan Milosevic a ordonat în final forţelor sale să se retragă din Kosovo, plasată luna următoare sub administraţia ONU.

Kosovo, care şi-a proclamat independenţa în 2008 şi unde mai locuiesc doar circa 120.000 de sârbi, asigură că a fost recunoscută de 115 ţări, inclusiv de majoritatea ţărilor occidentale. Rusia şi China nu recunosc Kosovo, blocând orice perspectivă de aderare a acesteia la ONU.