16 dec, 2020 08:02
1
663

Străini din UE, amendați cu 15.000 lei pentru muncă ilegală în Moldova

16 dec, 2020 08:02
1
663

Cinci străini, originari din statele UE, care munceau ilegal în R. Moldova, au fost identificați și reținuți de către ofițerii Biroului Migrație și Azil (BMA).

Străini din UE, amendați cu 15.000 lei pentru muncă ilegală în Moldova

Potrivit BMA, ofițerii au organizat mai multe măsuri pe linia prevenirii și combaterii șederii ilegale și a muncii nedeclarate a străinilor în municipiul Chișinău în acest sens, transmite Știri.md.

Astfel, au fost depistați 5 străini originari din statele UE, care desfășurau activitate de muncă în lipsa actelor permisive emise de către autoritatea competentă pentru străini, manifestată prin lucrări de construcție.

Urmare celor constatate, străinii au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare de 15.000 lei și au fost obligați să părăsească teritoriului țării în termen de 10 zile, cu aplicarea interdicției de intrare pentru o perioadă de 3 ani.

Totodată, a fost sancționată cu amendă contravențională în valoare de 37.500 lei o persoană juridică pentru angajarea ilegală în câmpul muncii a străinilor.

Potrivit BMA, ofițerii au organizat mai multe măsuri pe linia prevenirii și combaterii șederii ilegale și a muncii nedeclarate a străinilor în municipiul Chișinău în acest sens, transmite Știri.md.

Astfel, au fost depistați 5 străini originari din statele UE, care desfășurau activitate de muncă în lipsa actelor permisive emise de către autoritatea competentă pentru străini, manifestată prin lucrări de construcție.

Urmare celor constatate, străinii au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare de 15.000 lei și au fost obligați să părăsească teritoriului țării în termen de 10 zile, cu aplicarea interdicției de intrare pentru o perioadă de 3 ani.

Totodată, a fost sancționată cu amendă contravențională în valoare de 37.500 lei o persoană juridică pentru angajarea ilegală în câmpul muncii a străinilor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 17:06
0
120

Papa Francisc a donat 100.000 de euro pentru migranţii blocaţi la frontiera dintre Polonia şi Belarus

18 ianuarie, 17:06
0
120

Papa Francisc a donat 100.000 de euro pentru a ajuta migranţii blocaţi la frontiera dintre Polonia şi Belarus, a anunţat marţi Vaticanul.

Papa Francisc a donat 100.000 de euro pentru migranţii blocaţi la frontiera dintre Polonia şi BelarusFoto: Getty Images

„Sfântul Părinte a decis să trimită o contribuţie de 100.000 de euro pentru a ajuta grupurile de migranţi blocaţi între Polonia şi Belarus", a precizat într-un comunicat Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, organism al Sfântului Scaun însărcinat în special cu refugiaţii, scrie AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Donaţia urmăreşte de asemenea să ajute organizaţia neguvernamentală catolică Caritas Polonia „să facă faţă urgenţei migratorii la frontiera dintre cele două ţări”, a adăugat Vaticanul.

Începând de vara trecută, mii de migranţi, originari în principal din Orientul Mijlociu şi în special din Irak, au trecut sau au încercat să treacă, dinspre Belarus, frontiera de Est a Uniunii Europene, în Letonia, Lituania sau Polonia.

Papa Francisc, care face deseori donaţii umanitare, a făcut din apărarea migranţilor şi a solicitanţilor de azil o prioritate a pontificatului său, înmulţindu-şi apelurile adresate liderilor europeni de a-i primi.

„Sfântul Părinte a decis să trimită o contribuţie de 100.000 de euro pentru a ajuta grupurile de migranţi blocaţi între Polonia şi Belarus", a precizat într-un comunicat Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, organism al Sfântului Scaun însărcinat în special cu refugiaţii, scrie AFP, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Donaţia urmăreşte de asemenea să ajute organizaţia neguvernamentală catolică Caritas Polonia „să facă faţă urgenţei migratorii la frontiera dintre cele două ţări”, a adăugat Vaticanul.

Începând de vara trecută, mii de migranţi, originari în principal din Orientul Mijlociu şi în special din Irak, au trecut sau au încercat să treacă, dinspre Belarus, frontiera de Est a Uniunii Europene, în Letonia, Lituania sau Polonia.

Papa Francisc, care face deseori donaţii umanitare, a făcut din apărarea migranţilor şi a solicitanţilor de azil o prioritate a pontificatului său, înmulţindu-şi apelurile adresate liderilor europeni de a-i primi.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 20:24
0
254

Lituania nu va prelungi starea de urgență privind migranții din Belarus

14 ianuarie, 20:24
0
254

Premierul lituanian a declarat vineri că afluxul de migranţi care încercau să treacă graniţele ţării venind din Belarus s-a oprit, relatează dpa.

Lituania nu va prelungi starea de urgență privind migranții din BelarusFoto: g4media.ro

„Potrivit informaţiilor de care dispunem, (afluxul) s-a oprit”, a declarat premierul Ingrida Simonyte pentru agenţia BNS la Vilnius, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Timp de luni de zile, mii de migranţi au încercat să treacă în Polonia şi statele baltice, care se află la frontiera de est a Uniunii Europene.

Bruxellesul îl acuză pe liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, că a stimulat oameni din ţări ca Irak sau Afganistan să vină până la Minsk cu avionul, de unde i-a trimis la frontieră într-o tentativă de a antagoniza UE.

Guvernul de la Vilnius a răspuns sporind protecţia la frontieră şi ridicând kilometri de gard de sârmă ghimpată.

Grănicerii lituanieni îi resping pe migranţi din luna august. De atunci, peste 8.100 au fost împiedicaţi să treacă frontiera ilegal, dar număr tentativelor a scăzut între timp drastic.

În consecinţă, Lituania nu va prelungi starea de urgenţă decretată în noiembrie la frontieră atunci când ea expiră, sâmbătă.

„Potrivit informaţiilor de care dispunem, (afluxul) s-a oprit”, a declarat premierul Ingrida Simonyte pentru agenţia BNS la Vilnius, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

Timp de luni de zile, mii de migranţi au încercat să treacă în Polonia şi statele baltice, care se află la frontiera de est a Uniunii Europene.

Bruxellesul îl acuză pe liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, că a stimulat oameni din ţări ca Irak sau Afganistan să vină până la Minsk cu avionul, de unde i-a trimis la frontieră într-o tentativă de a antagoniza UE.

Guvernul de la Vilnius a răspuns sporind protecţia la frontieră şi ridicând kilometri de gard de sârmă ghimpată.

Grănicerii lituanieni îi resping pe migranţi din luna august. De atunci, peste 8.100 au fost împiedicaţi să treacă frontiera ilegal, dar număr tentativelor a scăzut între timp drastic.

În consecinţă, Lituania nu va prelungi starea de urgenţă decretată în noiembrie la frontieră atunci când ea expiră, sâmbătă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
10 ianuarie, 15:20
0
165

Numărul de migranți naufragiați și preluați de Franța s-a triplat în 2021

10 ianuarie, 15:20
0
165

Numărul de migranți naufragiați, care au fost salvați în largul coastelor portului Calais (nord) și preluați de Franța, s-a triplat, în 2021, un an record de încercări de traversări ilegale ale Canalului Mânecii spre Marea Britanie, a anunțat, luni, Oficiul francez pentru imigrație și integrare (OFII), citat de France Presse.

Numărul de migranți naufragiați și preluați de Franța s-a triplat în 2021Foto: digi24.ro/ Imagine simbol

"Numărul de persoane naufragiate în largul Calais și puse la adăpost a fost de 1.002 în 2021", față de 341 în 2020, o creștere de 194%, a anunțat OFII, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

La sfârșitul lunii noiembrie, 27 de migranți care au încercat să ajungă pe coasta Angliei la bordul unei ambarcațiuni improvizate au fost uciși în cel mai letal naufragiu pe această cale maritimă, stârnind un val de emoție, precum și tensiuni reînnoite între Londra și Paris în dosarul migrației.

Doar doi migranți au supraviețuit în timpul acestei tragedii și fac parte din cei în jur de 1.000 preluați anul trecut.

Acest sprijin reprezintă "un efort financiar ce continuă să crească", a declarat directorul general al OFII, Didier Leschi.

În plus, numărul persoanelor care trăiesc în tabere improvizate pe coasta de nord în speranța de a trece în Marea Britanie și care au fost "adăpostite și îndrumate în dispozitivul național de primire a fost de 31.103" anul trecut, în creștere cu 239% față de 2020 (9.172), potrivit aceleiași surse.

Dintre acești exilați, ponderea persoanelor care vin împreună cu familia sau a celor "vulnerabile" s-a dublat, de la 1.158 la 2.273.

În total, subliniază OFII, au fost oferite 9.779 de locuri de cazare și 6.950 de persoane au fost găzduite în 2021.

Asociațiile care vin în ajutorul migranților acuză cu regularitate autoritățile franceze că duc o politică de descurajare pe litoral. Mai mulți militanți au intrat în greva foamei, între octombrie și mijlocul lunii noiembrie 2020, pentru a cere un moratoriu asupra desființării aproape zilnice a taberelor și a denunța tratamentul "inuman" rezervat exilaților.

În schimb, Didier Leschi, care conduce din octombrie o misiune de mediere la Calais în numele guvernului, a declarat că "neluarea în considerare a eforturilor statului în preluarea" migranților naufragiați și "situația complexă din Calais înseamnă a participa la isterizarea dezbaterilor pe tema imigrației".

"Numărul de persoane naufragiate în largul Calais și puse la adăpost a fost de 1.002 în 2021", față de 341 în 2020, o creștere de 194%, a anunțat OFII, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

La sfârșitul lunii noiembrie, 27 de migranți care au încercat să ajungă pe coasta Angliei la bordul unei ambarcațiuni improvizate au fost uciși în cel mai letal naufragiu pe această cale maritimă, stârnind un val de emoție, precum și tensiuni reînnoite între Londra și Paris în dosarul migrației.

Doar doi migranți au supraviețuit în timpul acestei tragedii și fac parte din cei în jur de 1.000 preluați anul trecut.

Acest sprijin reprezintă "un efort financiar ce continuă să crească", a declarat directorul general al OFII, Didier Leschi.

În plus, numărul persoanelor care trăiesc în tabere improvizate pe coasta de nord în speranța de a trece în Marea Britanie și care au fost "adăpostite și îndrumate în dispozitivul național de primire a fost de 31.103" anul trecut, în creștere cu 239% față de 2020 (9.172), potrivit aceleiași surse.

Dintre acești exilați, ponderea persoanelor care vin împreună cu familia sau a celor "vulnerabile" s-a dublat, de la 1.158 la 2.273.

În total, subliniază OFII, au fost oferite 9.779 de locuri de cazare și 6.950 de persoane au fost găzduite în 2021.

Asociațiile care vin în ajutorul migranților acuză cu regularitate autoritățile franceze că duc o politică de descurajare pe litoral. Mai mulți militanți au intrat în greva foamei, între octombrie și mijlocul lunii noiembrie 2020, pentru a cere un moratoriu asupra desființării aproape zilnice a taberelor și a denunța tratamentul "inuman" rezervat exilaților.

În schimb, Didier Leschi, care conduce din octombrie o misiune de mediere la Calais în numele guvernului, a declarat că "neluarea în considerare a eforturilor statului în preluarea" migranților naufragiați și "situația complexă din Calais înseamnă a participa la isterizarea dezbaterilor pe tema imigrației".

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
27 dec, 2021 10:47
1
126

Circa 100 de migranți au fost salvați din Marea Mediterană

27 dec, 2021 10:47
1
126

Sea-Watch a anunţat, duminica aceasta, că a salvat aproape 100 de migranţi din Marea Mediterană, în a cincea misiune a ONG-ului german în trei zile, informează luni DPA.

Circa 100 de migranți au fost salvați din Marea MediteranăFoto: Sea-Watch International/ Twitter

O femeie însărcinată s-a numărat printre persoanele ultimului grup salvat, a declarat organizaţia cu sediul la Berlin într-o postare pe Twitter, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Echipajul are acum aproape 450 de persoane salvate din bărcile cu migranţi la bordul navei Sea-Watch 3. Cel mai mic copil de la bord are doar două săptămâni.

Paza de coastă italiană a raportat duminică, după o căutare de două zile, că a localizat o barcă ce transporta migranţi în largul oraşului Crotone din sudul Italiei, conform Agerpres.

27 de persoane au fost aduse în siguranţă, a precizat paza de coastă într-un comunicat.

Organizaţia nonguvernamentală a anunţat sâmbătă că a salvat în total 270 de migranţi din zona centrală a Mării Mediterane, în cadrul a trei operaţiuni de salvare întreprinse începând de vineri de nava sa „Sea-Watch 3”.

Italia este destinaţia multor migranţi care vin cu barca, adesea plecaţi din nordul Africii în călătoria lor către Uniunea Europeană.

Ei speră la o viaţă mai bună acolo, dar bărcile supraaglomerate se confruntă frecvent cu probleme pe mare şi multe accidente au avut loc în Mediterana.

Potrivit ONU, peste 1.500 de oameni au murit în Mediterana centrală până acum în acest an.

O femeie însărcinată s-a numărat printre persoanele ultimului grup salvat, a declarat organizaţia cu sediul la Berlin într-o postare pe Twitter, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Echipajul are acum aproape 450 de persoane salvate din bărcile cu migranţi la bordul navei Sea-Watch 3. Cel mai mic copil de la bord are doar două săptămâni.

Paza de coastă italiană a raportat duminică, după o căutare de două zile, că a localizat o barcă ce transporta migranţi în largul oraşului Crotone din sudul Italiei, conform Agerpres.

27 de persoane au fost aduse în siguranţă, a precizat paza de coastă într-un comunicat.

Organizaţia nonguvernamentală a anunţat sâmbătă că a salvat în total 270 de migranţi din zona centrală a Mării Mediterane, în cadrul a trei operaţiuni de salvare întreprinse începând de vineri de nava sa „Sea-Watch 3”.

Italia este destinaţia multor migranţi care vin cu barca, adesea plecaţi din nordul Africii în călătoria lor către Uniunea Europeană.

Ei speră la o viaţă mai bună acolo, dar bărcile supraaglomerate se confruntă frecvent cu probleme pe mare şi multe accidente au avut loc în Mediterana.

Potrivit ONU, peste 1.500 de oameni au murit în Mediterana centrală până acum în acest an.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 dec, 2021 10:56
1
500

64 de companii create de migranți vor primi granturi de 250.000 de lei

26 dec, 2021 10:56
1
500

64 de companii create de migranți sau rudele acestora de gradul întâi vor primi finanțare nerambursabilă de până la 250.000 lei din partea statului pentru a-și deschide sau dezvolta propria afacere în Republica Moldova, anunță ODIMM.

64 de companii create de migranți vor primi granturi de 250.000 de leiFoto: știri.md

Comitetul de supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie (PARE 1+1) a aprobat pe 24 decembrie, cererile de finanțare nerambursabilă a antreprenorilor reveniți acasă, care vor investi remitențele provenite din munca prestată în străinătate, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Suma totală a granturilor aprobate pentru aceste proiecte investiționale este de 15,46 milioane lei.

Potrivit estimărilor, în urma realizării proiectelor investiționale vor fi create sau menținute circa 185 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui circa 38 milioane de lei.

Peste jumătate din companiile beneficiare de finanțare vor dezvolta afaceri în 27 de raioane ale republicii în domeniul agriculturii (cultivarea cerealelor, creșterea legumelor în seră, prelucrarea plantațiilor de viță de vie, nuci, pruni, apicultură și zootehnie).

19 afaceri vor demara în domeniul prestării serviciilor (activități de cazare şi alimentație publică, servicii de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, sănătate şi asistenţă socială, construcții), iar 11 întreprinderi vor activa în industria prelucrătoare, având ca gen de activitate fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea obiectelor din ceramică, prelucrarea lemnului, produse de panificație, extragerea nisipului și pietrișului, fabricarea mobilierului.

Cei 64 de antreprenori urmează să contribuie cu partea lor de investiție, conform regulii 1+1 din banii câștigați în 14 state: Germania, Marea Britanie, Italia, Franța, România, Rusia, SUA, Israel, Irlanda, Spania, Olanda, Grecia, Suedia și Ucraina.

Din totalul cererilor de finanțare, 35 afaceri sunt create de lucrătorii migranți, iar 29 de întreprinderi sunt constituite de rudele de gradul I ale migranților. Totodată, 26 afaceri sunt create de femei, iar 25 afaceri sunt create și administrate de tineri.

Programul PARE 1+1, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a țării noastre prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Programul funcționează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, care muncesc peste hotare şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

Pe parcursul derulării Programului PARE 1+1 a fost facilitat accesul la finanțare pentru 1815 întreprinderi, care au efectuat investiții în economie de peste 1 miliard de lei, dintre care circa 382 mioane lei constituie suma granturilor transferate în cadrul Programului, astfel, fiecare leu acordat sub formă de grant generează circa 3 lei investiții în economie.

Comitetul de supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie (PARE 1+1) a aprobat pe 24 decembrie, cererile de finanțare nerambursabilă a antreprenorilor reveniți acasă, care vor investi remitențele provenite din munca prestată în străinătate, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Suma totală a granturilor aprobate pentru aceste proiecte investiționale este de 15,46 milioane lei.

Potrivit estimărilor, în urma realizării proiectelor investiționale vor fi create sau menținute circa 185 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui circa 38 milioane de lei.

Peste jumătate din companiile beneficiare de finanțare vor dezvolta afaceri în 27 de raioane ale republicii în domeniul agriculturii (cultivarea cerealelor, creșterea legumelor în seră, prelucrarea plantațiilor de viță de vie, nuci, pruni, apicultură și zootehnie).

19 afaceri vor demara în domeniul prestării serviciilor (activități de cazare şi alimentație publică, servicii de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, sănătate şi asistenţă socială, construcții), iar 11 întreprinderi vor activa în industria prelucrătoare, având ca gen de activitate fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea obiectelor din ceramică, prelucrarea lemnului, produse de panificație, extragerea nisipului și pietrișului, fabricarea mobilierului.

Cei 64 de antreprenori urmează să contribuie cu partea lor de investiție, conform regulii 1+1 din banii câștigați în 14 state: Germania, Marea Britanie, Italia, Franța, România, Rusia, SUA, Israel, Irlanda, Spania, Olanda, Grecia, Suedia și Ucraina.

Din totalul cererilor de finanțare, 35 afaceri sunt create de lucrătorii migranți, iar 29 de întreprinderi sunt constituite de rudele de gradul I ale migranților. Totodată, 26 afaceri sunt create de femei, iar 25 afaceri sunt create și administrate de tineri.

Programul PARE 1+1, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a țării noastre prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Programul funcționează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, care muncesc peste hotare şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

Pe parcursul derulării Programului PARE 1+1 a fost facilitat accesul la finanțare pentru 1815 întreprinderi, care au efectuat investiții în economie de peste 1 miliard de lei, dintre care circa 382 mioane lei constituie suma granturilor transferate în cadrul Programului, astfel, fiecare leu acordat sub formă de grant generează circa 3 lei investiții în economie.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 dec, 2021 13:48
0
744

Străini care lucrau ilegal în R. Moldova, depistați de ofițerii BMA

23 dec, 2021 13:48
0
744

Ofițerii Biroului Migrație și Azil (BMA) au organizat măsuri de prevenire și combatere a șederii ilegale și a muncii nedeclarate a străinilor în municipiul Chișinău.

Străini care lucrau ilegal în R. Moldova, depistați de ofițerii BMAFoto: BMA.md

Astfel, la data de 22 decembrie, au fost depistați cinci străini, originari din Turcia, care munceau în construcții în lipsa permiselor de ședere, transmite Știri.md.

Astfel, bărbații, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 30.000 de lei și au fost obligați să părăsească teritoriului țării în termen de 5 zile.

Totodată, străinii nu vor putea intra pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 3 ani, fiindu-le aplicate interdicții de către Biroul Migrație și Azil.

Astfel, la data de 22 decembrie, au fost depistați cinci străini, originari din Turcia, care munceau în construcții în lipsa permiselor de ședere, transmite Știri.md.

Astfel, bărbații, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 30.000 de lei și au fost obligați să părăsească teritoriului țării în termen de 5 zile.

Totodată, străinii nu vor putea intra pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 3 ani, fiindu-le aplicate interdicții de către Biroul Migrație și Azil.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
21 dec, 2021 13:20
0
263

Avertisment: Numărul migranţilor dinspre Belarus ar putea creşte

21 dec, 2021 13:20
0
263

Ministerul de Interne lituanian a anunţat că autorităţile belaruse le-au ordonat migranţilor să elibereze un depozit situat în apropierea frontierei cu Polonia şi să părăsească oraşul Minsk, ceea ce ar putea duce la noi tentative de a îndrepta migranţii în număr mare spre Uniunea Europeană.

Avertisment: Numărul migranţilor dinspre Belarus ar putea creşteFoto: reuters.com

''Am primit informaţii despre ordinul preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, de scoatere a migranţilor ilegali din depozitul de lângă punctul de trecere Bruzgi şi din Minsk, astfel că în curând vor avea loc încercări de a împinge aceşti migranţi în Lituania, Polonia şi Letonia'', a declarat luni ministrul de Interne lituanian, Agne Bilotaite, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

În prezent, în Belarus se află între 3.000 şi 4.000 de migranţi, a adăugat Bilotaite.

Uniunea Europeană l-a acuzat pe liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, de orchestrarea unei creşteri masive a sosirilor de migranţi la frontiera dintre Belarus, pe de o parte, şi Polonia, Lituania şi Letonia, pe de altă parte.

Această creştere a avut loc în urma adoptării de către Bruxelles a unor sancţiuni împotriva Belarusului după abuzurile contra drepturilor omului şi alegerile prezidenţiale din august anul trecut, contestate vehement de opoziţia belarusă şi de Occident.

''Am primit informaţii despre ordinul preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, de scoatere a migranţilor ilegali din depozitul de lângă punctul de trecere Bruzgi şi din Minsk, astfel că în curând vor avea loc încercări de a împinge aceşti migranţi în Lituania, Polonia şi Letonia'', a declarat luni ministrul de Interne lituanian, Agne Bilotaite, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

În prezent, în Belarus se află între 3.000 şi 4.000 de migranţi, a adăugat Bilotaite.

Uniunea Europeană l-a acuzat pe liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, de orchestrarea unei creşteri masive a sosirilor de migranţi la frontiera dintre Belarus, pe de o parte, şi Polonia, Lituania şi Letonia, pe de altă parte.

Această creştere a avut loc în urma adoptării de către Bruxelles a unor sancţiuni împotriva Belarusului după abuzurile contra drepturilor omului şi alegerile prezidenţiale din august anul trecut, contestate vehement de opoziţia belarusă şi de Occident.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 dec, 2021 10:17
0
610

BMA: În R. Moldova sunt aproape 20.000 de migranți din peste 120 de țări

19 dec, 2021 10:17
0
610

Ieri, 18 decembrie, în întreaga lume a fost marcată Ziua Internaţională a Migranţilor. Deşi mulţi basarabeni pleacă peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune, sunt mii de cetăţeni străini care aleg să se stabilească în Republica Moldova.

BMA: În R. Moldova sunt aproape 20.000 de migranți din peste 120 de țăriFoto: Captură video

Potrivit Biroului de Migraţie şi Azil, în Republica Moldova sunt aproape 20 de mii de migranţi din peste 120 de state ale lumii. Mulţi dintre ei au familii şi afaceri, alţii au venit să muncească sau să înveţe, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Hasan este din Liban şi locuieşte în Republica Moldova de şapte ani. Mai întâi a venit ca un simplu turist, dar apoi a decis să rămână de tot.

Hasan Abunar, migrant din Liban: „Tatăl meu are un prieten în Liban, el a fost mai demult aici în Moldova. Şi el povesteşte mult despre Moldova şi mi-a fost interesant să vin ai să văd. 

M-am uitat pe google unde e, am citit şi am făcut viza turistică. În Moldova, natura e frumoasă, îmi plac oamenii aici. Pentru prima dat când am venit, era toamnă şi mi-o plăcut foarte mult aici.”

Hasan are la Chişinău o mică afacere – un barbershop. Adică un salon pentru bărbaţi care oferă servicii în materie de stilizare estetică: de la frizuri moderne şi bărbi frumoase până la proceduri de îngrijire a pielii. 

Hasan s-a acomodat uşor. A învăţat limba română şi spune că Republica Moldova a devenit a doua lui casă.

Hasan Abunar, migrant din Liban: „Am prieteni aici, oamenii sunt amabili şii prietenii mei sunt foarte buni la sfulet şi drăguţi. Dacă mă duc în ţara mea, mie îmi place, e ţara mea, acolo m-am născut. 

Dar după 10 zile, gata eu vreau să mă întorc înapoi la Chişinău. Eu m-am deprins aici, am deja 7 ani.”

Mulţi migranţi vin în Republica Moldova la studii, iar unii îşi găsesc aici consoarta şi rămân să locuiască împreună cu familia.

„Eu sunt foarte norocos, pentru că am mama soacră foarte bună şi am nănaşii foarte prietenoşi. Şi îmi place foarte mult aici. Soacra mea trăieşte în Caplani, în Ştefan Vodă şi nănaşii tot acolo. 

Ne ducem acolo des şi sărbătorim şi apoi venim în Chişinău. Am hotărât pentru mine şi familia mea să rămânem să trăim aici în Republica Moldova.”

„Aici sunt multe posibilităţi pentru medici şi mă gândesc, am planuri să deschid un spital aici sau să lucrez.”

În Republica Moldova sunt aproape 20 de mii de migranţi. Aproape 6 mii dintre ei sunt căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova, peste două mii sunt la muncă, iar aproape 2500 au venit la studii.

Eugenia Gurițenco, director interimar Biroul Migraţie şi Azil al MAI: „Peste 35 % din numărul celor care sunt stabiliţi în Moldova, sunt în scop de reîntregire a familiei. 

Pentru noi este foarte important că din acets număr de străini, 90 % sunt străinii care sunt în familii mixte la cetăţeni ai RM. Este îmbucurător faptul că străinii căsătoriţi cu cetăţenii noştri, aleg să trăiască în ţara noastră.”

Potrivit Biroului de Migraţie şi Azil, cei mai mulţi migranţi care locuiesc în Republcia Moldova sunt din Ucraina, Federaţia Rusă, Israel sau Turcia.

Potrivit Biroului de Migraţie şi Azil, în Republica Moldova sunt aproape 20 de mii de migranţi din peste 120 de state ale lumii. Mulţi dintre ei au familii şi afaceri, alţii au venit să muncească sau să înveţe, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Hasan este din Liban şi locuieşte în Republica Moldova de şapte ani. Mai întâi a venit ca un simplu turist, dar apoi a decis să rămână de tot.

Hasan Abunar, migrant din Liban: „Tatăl meu are un prieten în Liban, el a fost mai demult aici în Moldova. Şi el povesteşte mult despre Moldova şi mi-a fost interesant să vin ai să văd. 

M-am uitat pe google unde e, am citit şi am făcut viza turistică. În Moldova, natura e frumoasă, îmi plac oamenii aici. Pentru prima dat când am venit, era toamnă şi mi-o plăcut foarte mult aici.”

Hasan are la Chişinău o mică afacere – un barbershop. Adică un salon pentru bărbaţi care oferă servicii în materie de stilizare estetică: de la frizuri moderne şi bărbi frumoase până la proceduri de îngrijire a pielii. 

Hasan s-a acomodat uşor. A învăţat limba română şi spune că Republica Moldova a devenit a doua lui casă.

Hasan Abunar, migrant din Liban: „Am prieteni aici, oamenii sunt amabili şii prietenii mei sunt foarte buni la sfulet şi drăguţi. Dacă mă duc în ţara mea, mie îmi place, e ţara mea, acolo m-am născut. 

Dar după 10 zile, gata eu vreau să mă întorc înapoi la Chişinău. Eu m-am deprins aici, am deja 7 ani.”

Mulţi migranţi vin în Republica Moldova la studii, iar unii îşi găsesc aici consoarta şi rămân să locuiască împreună cu familia.

„Eu sunt foarte norocos, pentru că am mama soacră foarte bună şi am nănaşii foarte prietenoşi. Şi îmi place foarte mult aici. Soacra mea trăieşte în Caplani, în Ştefan Vodă şi nănaşii tot acolo. 

Ne ducem acolo des şi sărbătorim şi apoi venim în Chişinău. Am hotărât pentru mine şi familia mea să rămânem să trăim aici în Republica Moldova.”

„Aici sunt multe posibilităţi pentru medici şi mă gândesc, am planuri să deschid un spital aici sau să lucrez.”

În Republica Moldova sunt aproape 20 de mii de migranţi. Aproape 6 mii dintre ei sunt căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova, peste două mii sunt la muncă, iar aproape 2500 au venit la studii.

Eugenia Gurițenco, director interimar Biroul Migraţie şi Azil al MAI: „Peste 35 % din numărul celor care sunt stabiliţi în Moldova, sunt în scop de reîntregire a familiei. 

Pentru noi este foarte important că din acets număr de străini, 90 % sunt străinii care sunt în familii mixte la cetăţeni ai RM. Este îmbucurător faptul că străinii căsătoriţi cu cetăţenii noştri, aleg să trăiască în ţara noastră.”

Potrivit Biroului de Migraţie şi Azil, cei mai mulţi migranţi care locuiesc în Republcia Moldova sunt din Ucraina, Federaţia Rusă, Israel sau Turcia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 dec, 2021 09:59
0
166

Decesul a doi migranţi într-un naufragiu în apele cubaneze

12 dec, 2021 09:59
0
166

Doi bărbaţi şi-au pierdut viaţa în naufragiul unei bărci cu motor având 23 de migranţi la bord, în apele cubaneze, în largul coastelor provinciei centrale Mayabeque, a informat sâmbătă Ministerul de Interne de la Havana, citat de AFP.

Decesul a doi migranţi într-un naufragiu în apele cubanezeFoto: adncuba.com

Paza de coastă şi o ambarcaţiune privată au venit vineri seară în ajutorul unor "naufragiaţi la bordul unei bărci cu motor pe jumătate scufundată, înmatriculată (...) în Statele Unite, supraîncărcată cu persoane" şi pe o vreme nefavorabilă, potrivit aceleiaşi surse, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Corpurile a doi bărbaţi au fost recuperate în timp ce "doi minori, şapte femei şi alţi doisprezece bărbaţi au fost salvaţi", a indicat ministerul într-un comunicat.

Naufragiul s-a produs în dreptul oraşului Santa Cruz del Norte, în Mayabeque, o provincie învecinată cu Havana.

Căutarea "posibilelor persoane dispărute" a continuat sâmbătă, a spus ministerul.

În luna mai, doi migranţi cubanezi au murit şi alţi 10 au fost daţi dispăruţi pe mare în timp ce încercau să ajungă pe coastele statului american Florida.

Paza de coastă şi o ambarcaţiune privată au venit vineri seară în ajutorul unor "naufragiaţi la bordul unei bărci cu motor pe jumătate scufundată, înmatriculată (...) în Statele Unite, supraîncărcată cu persoane" şi pe o vreme nefavorabilă, potrivit aceleiaşi surse, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Corpurile a doi bărbaţi au fost recuperate în timp ce "doi minori, şapte femei şi alţi doisprezece bărbaţi au fost salvaţi", a indicat ministerul într-un comunicat.

Naufragiul s-a produs în dreptul oraşului Santa Cruz del Norte, în Mayabeque, o provincie învecinată cu Havana.

Căutarea "posibilelor persoane dispărute" a continuat sâmbătă, a spus ministerul.

În luna mai, doi migranţi cubanezi au murit şi alţi 10 au fost daţi dispăruţi pe mare în timp ce încercau să ajungă pe coastele statului american Florida.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
2 dec, 2021 10:43
0
195

Un ucrainean care a trecut ilegal frontiera, depistat de ofițerii BMA

2 dec, 2021 10:43
0
195

Un ucrainean care a trecut ilegal frontiera a fost depistat de ofițerii Biroului Migrație și Azil (BMA). Acesta nu avea acte de identitate.

Un ucrainean care a trecut ilegal frontiera, depistat de ofițerii BMAFoto: BMA

Totul s-a produs în timpul unor măsuri pe linia prevenirii și combaterii șederii ilegale a străinilor, transmite Știri.md.

Astfel, în orașul Taraclia, ofițerii BMA au depistat un cetățean străin, care nu a putut justifica prezența sa pe teritoriul Republicii Moldova.

Ofițerii BMA au stabilit că este vorba despre un tânăr de 29 de ani, care a intrat ilegal în Republica Moldova.

Pe cazul dat a fost inițiată o cauză penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, iar străinul a fost reținut pentru un termen de 72 de ore.

Dacă îi va fi dovedită vinovăția, străinul riscă amendă în mărime de până la 37.500 de lei sau închisoare de până la 2 ani, precum și interdicție de intrare în țară pe un termen de 5 ani.

Totul s-a produs în timpul unor măsuri pe linia prevenirii și combaterii șederii ilegale a străinilor, transmite Știri.md.

Astfel, în orașul Taraclia, ofițerii BMA au depistat un cetățean străin, care nu a putut justifica prezența sa pe teritoriul Republicii Moldova.

Ofițerii BMA au stabilit că este vorba despre un tânăr de 29 de ani, care a intrat ilegal în Republica Moldova.

Pe cazul dat a fost inițiată o cauză penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, iar străinul a fost reținut pentru un termen de 72 de ore.

Dacă îi va fi dovedită vinovăția, străinul riscă amendă în mărime de până la 37.500 de lei sau închisoare de până la 2 ani, precum și interdicție de intrare în țară pe un termen de 5 ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...