2 dec, 2021 02:36
0
493

Un diamant scos din adâncul Pământului conține minerale nemaiîntâlnite

2 dec, 2021 02:36
0
493

Cercetătorii au crezut până acum că substanța se încadrează în categoria de minerale nemaiîntâlnite la suprafața Pământului.

Un diamant scos din adâncul Pământului conține minerale nemaiîntâlniteFoto: pixabay.com

Într-un diamant scos din adâncurile Pământului, oamenii de știință au descoperit primul exemplu de minerale nemaiîntâlnite până acum, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Numit davemaoit, după proeminentul geofizician Ho-kwang (Dave) Mao, mineralul este primul exemplu de perovskit de silicat de calciu de înaltă presiune (CaSiO3) găsit pe Pământ.

Aceste minerale nemaiîntâlnite la suprafața Pământului se pot forma doar la presiuni și temperaturi ridicate

O altă formă de CaSiO3, cunoscută sub numele de wollastonit, se găsește în mod obișnuit pe tot globul, dar davemaoitul are o structură cristalină care se formează numai sub presiune ridicată și temperaturi ridicate în mantaua Pământului, stratul în principal solid al Pământului prins între nucleul exterior și crustă.

Davemaoitul era așteptat de mult timp să fie un mineral abundent și important din punct de vedere geochimic în mantaua Pământului.

Dar oamenii de știință nu au găsit niciodată vreo dovadă directă a existenței sale, deoarece se descompune în alte minerale atunci când se mișcă spre suprafață și presiunea scade.

Cu toate acestea, analiza unui diamant din Botswana, care s-a format în mantie la aproximativ 660 de kilometri sub suprafața Pământului, a dezvăluit o mostră de davemaoit intactă prinsă în interior.

Drept urmare, Asociația Mineralogică Internațională a confirmat acum davemaoitul ca fiind un mineral nou.

Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză

„Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză”, a declarat autorul principal, Oliver Tschauner, mineralog la Universitatea din Nevada, Las Vegas, pentru Live Science.

Tschauner și colegii săi au descoperit proba de davemaoit cu o tehnică cunoscută sub numele de difracție de raze X sincrotron, care concentrează un fascicul de raze X de înaltă energie pe anumite puncte din diamant cu precizie microscopică.

Măsurând unghiul și intensitatea luminii care se întoarce, cercetătorii pot descifra ceea ce se află în interior, a spus Tschauner. Eșantionul de davemaoit din diamant avea o dimensiune de doar câțiva micrometri (milionimi de metru), așa că tehnicile de eșantionare mai puțin puternice ar fi ratat-o, a adăugat el.

Se crede că davemaoitul joacă un rol geochimic important în mantaua Pământului.

Oamenii de știință susțin că mineralul poate conține și alte oligoelemente, inclusiv uraniu și toriu, care eliberează căldură prin descompunere radioactivă.

Prin urmare, davemaoitul poate ajuta la generarea unei cantități substanțiale de căldură în manta, a spus Tschauner.

Într-un studiu din 2014 publicat în revista Science, cercetătorii au descris un alte minerale nemaiîntâlnite de înaltă presiune din manta, cunoscute sub numele de bridgmanit.

Cu toate acestea, eșantionul de bridgmanit nu provine din manta, ci mai degrabă din interiorul unui meteorit.

Descoperirea davemaoitului arată că diamantele se pot forma mai jos în manta decât se credea anterior și sugerează că ar putea fi cel mai bun loc pentru a căuta mai multe minerale noi din manta, a spus Oliver Tschauner.

„Lucrarea lui Tschauner și a colegilor săi inspiră speranță în descoperirea altor faze dificile de înaltă presiune din natură”, a spus Yingwei Fe, geofizician la Instituția Carnegie pentru Știință din Washington, DC, care nu a fost implicat în studiu.

„O astfel de eșantionare directă a mantalei inaccesibile inferioare ar acoperi deficitul nostru de cunoștințe în compoziția chimică a întregii mantale a planetei noastre”.

Studiul a fost publicat online pe 11 noiembrie în revista Science.

Într-un diamant scos din adâncurile Pământului, oamenii de știință au descoperit primul exemplu de minerale nemaiîntâlnite până acum, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Numit davemaoit, după proeminentul geofizician Ho-kwang (Dave) Mao, mineralul este primul exemplu de perovskit de silicat de calciu de înaltă presiune (CaSiO3) găsit pe Pământ.

Aceste minerale nemaiîntâlnite la suprafața Pământului se pot forma doar la presiuni și temperaturi ridicate

O altă formă de CaSiO3, cunoscută sub numele de wollastonit, se găsește în mod obișnuit pe tot globul, dar davemaoitul are o structură cristalină care se formează numai sub presiune ridicată și temperaturi ridicate în mantaua Pământului, stratul în principal solid al Pământului prins între nucleul exterior și crustă.

Davemaoitul era așteptat de mult timp să fie un mineral abundent și important din punct de vedere geochimic în mantaua Pământului.

Dar oamenii de știință nu au găsit niciodată vreo dovadă directă a existenței sale, deoarece se descompune în alte minerale atunci când se mișcă spre suprafață și presiunea scade.

Cu toate acestea, analiza unui diamant din Botswana, care s-a format în mantie la aproximativ 660 de kilometri sub suprafața Pământului, a dezvăluit o mostră de davemaoit intactă prinsă în interior.

Drept urmare, Asociația Mineralogică Internațională a confirmat acum davemaoitul ca fiind un mineral nou.

Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză

„Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză”, a declarat autorul principal, Oliver Tschauner, mineralog la Universitatea din Nevada, Las Vegas, pentru Live Science.

Tschauner și colegii săi au descoperit proba de davemaoit cu o tehnică cunoscută sub numele de difracție de raze X sincrotron, care concentrează un fascicul de raze X de înaltă energie pe anumite puncte din diamant cu precizie microscopică.

Măsurând unghiul și intensitatea luminii care se întoarce, cercetătorii pot descifra ceea ce se află în interior, a spus Tschauner. Eșantionul de davemaoit din diamant avea o dimensiune de doar câțiva micrometri (milionimi de metru), așa că tehnicile de eșantionare mai puțin puternice ar fi ratat-o, a adăugat el.

Se crede că davemaoitul joacă un rol geochimic important în mantaua Pământului.

Oamenii de știință susțin că mineralul poate conține și alte oligoelemente, inclusiv uraniu și toriu, care eliberează căldură prin descompunere radioactivă.

Prin urmare, davemaoitul poate ajuta la generarea unei cantități substanțiale de căldură în manta, a spus Tschauner.

Într-un studiu din 2014 publicat în revista Science, cercetătorii au descris un alte minerale nemaiîntâlnite de înaltă presiune din manta, cunoscute sub numele de bridgmanit.

Cu toate acestea, eșantionul de bridgmanit nu provine din manta, ci mai degrabă din interiorul unui meteorit.

Descoperirea davemaoitului arată că diamantele se pot forma mai jos în manta decât se credea anterior și sugerează că ar putea fi cel mai bun loc pentru a căuta mai multe minerale noi din manta, a spus Oliver Tschauner.

„Lucrarea lui Tschauner și a colegilor săi inspiră speranță în descoperirea altor faze dificile de înaltă presiune din natură”, a spus Yingwei Fe, geofizician la Instituția Carnegie pentru Știință din Washington, DC, care nu a fost implicat în studiu.

„O astfel de eșantionare directă a mantalei inaccesibile inferioare ar acoperi deficitul nostru de cunoștințe în compoziția chimică a întregii mantale a planetei noastre”.

Studiul a fost publicat online pe 11 noiembrie în revista Science.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

3 ianuarie, 18:39
0
818

Descoperire: Cum acționează sistemul anti-cancer din celulele umane

3 ianuarie, 18:39
0
818

Organismul uman ar putea deține arma anti-cancer. Cel puțin asta arată un studiu al cercetătorilor israelieni, care au făcut o descoperire surprinzătoare.

Descoperire: Cum acționează sistemul anti-cancer din celulele umaneFoto: digi24.ro

Cercetători israelieni au descoperit în celulele umane un sistem biologic de control ce inhibă dezvoltarea cancerului, a anunţat duminică Universitatea Ben Gurion (BGU) din sudul Israelului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Descoperirea ar putea conduce spre o nouă clasă de medicamente oncologice mai eficiente, a notat BGU.

În urma unui studiu pe care l-a publicat Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), un jurnal ştiinţific multidisciplinar în care sunt publicate cercetări revizuite de alţi oameni de ştiinţă, cercetătorii au descoperit funcţia biologică a unei peptide ce acţionează ca inhibitor al enzimei protein-kinază.

Sute de enzime protein-kinază umane trimit semnale în celulele care le controlează destinul.

În cazul în care kinaza transmite instrucţiuni unei celule canceroase să se dividă şi să se reproducă, blocarea kinazei va încetini proliferarea celulelor canceroase.

Folosind şoareci şi celule umane, cercetătorii au descoperit că peptida examinată inhibă supravieţuirea celulelor canceroase, dezvoltarea tumorii, invazia şi metastaza.

''Acum, ştiind că cel puţin unele peptide au o funcţie biologică, putem să începem să descoperim rolurile multor altora'', au notat cercetătorii care au efectuat studiul.

Cercetători israelieni au descoperit în celulele umane un sistem biologic de control ce inhibă dezvoltarea cancerului, a anunţat duminică Universitatea Ben Gurion (BGU) din sudul Israelului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Descoperirea ar putea conduce spre o nouă clasă de medicamente oncologice mai eficiente, a notat BGU.

În urma unui studiu pe care l-a publicat Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), un jurnal ştiinţific multidisciplinar în care sunt publicate cercetări revizuite de alţi oameni de ştiinţă, cercetătorii au descoperit funcţia biologică a unei peptide ce acţionează ca inhibitor al enzimei protein-kinază.

Sute de enzime protein-kinază umane trimit semnale în celulele care le controlează destinul.

În cazul în care kinaza transmite instrucţiuni unei celule canceroase să se dividă şi să se reproducă, blocarea kinazei va încetini proliferarea celulelor canceroase.

Folosind şoareci şi celule umane, cercetătorii au descoperit că peptida examinată inhibă supravieţuirea celulelor canceroase, dezvoltarea tumorii, invazia şi metastaza.

''Acum, ştiind că cel puţin unele peptide au o funcţie biologică, putem să începem să descoperim rolurile multor altora'', au notat cercetătorii care au efectuat studiul.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 ianuarie, 17:45
0
408

O nouă specie de plantă a fost numită în onoarea lui Leonardo DiCaprio

6 ianuarie, 17:45
0
408

Sute de specii noi de plante au fost identificate de oamenii de știință anul trecut, printre care se regăsesc crinul voodoo roz, orhideea fantomă care crește în întuneric, o plantă de tutun care prinde insecte și floarea „foc de artificii”.

O nouă specie de plantă a fost numită în onoarea lui Leonardo DiCaprioFoto: marca.com

Ylang-ylangul „Uvariopsis dicaprio” este prima plantă care a primit un nume nou în 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Noul arbore ylang-ylang a fost denumit în onoarea lui Leonardo DiCaprio în semn de apreciere pentru eforturile sale de conservare a pădurilor din Africa, singurul loc unde crește planta.

Atât crinul voodoo roz, cât și arborele „dicaprio” au fost descoperite în pădurea Ebo din Camerun.

În ciuda anulării permiselor de exploatare forestieră în august 2020 de către președintele Camerunului, viitorul noilor specii rămâne unul incert, întrucât habitatul acestor plante în pericol de dispariție este neprotejat.

În afară de noul arbore ylang-ylang, plantele enumerate sunt doar câteva din cele 205 specii noi care au primit un nume în anul 2021 de către oamenii de știință de la Grădina Botanică Regală din Marea Britanie și colaboratorii săi din toată lumea.

Toate plantele noi descoperite sunt esențiale pentru biodiversitatea planetei, iar unele din ele ar putea să fie surse viitoare de hrană și medicamente.

Totuși, câteva din ele sunt deja dispărute din sălbăticie și multe altele sunt în pericol din cauza tăierilor de păduri, extinderii plantațiilor de ulei de palmier și mineritului.

În fiecare an sunt descoperite cel puțin 2.000 de specii noi de plante, multe din ele în pericol de dispariție

Din 400.000 de specii de plante care au primit un nume, două din cinci sunt în pericol de dispariție.

Oamenii de știință spun că este o cursă contra cronometrului pentru a identifica plante noi înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna.

În total, 2.000 de plante din toată lumea au primit o denumire în fiecare an în ultima decadă. „Este uimitor că încă descoperim așa de multe”, a spus dr. Martin Cheek.

„Dar acum este șansa noastră să găsim specii necunoscute, să le dăm un nume și să sperăm că le putem proteja înainte să dispară de pe tot globul.”

Noua orhidee „fantomă” este una dintre 16 specii noi de orhidee descoperite în pădurile dense și izolate ale Madagascarului. 

A fost numită „Didymoplexis stella-silvae” („steaua pădurii”) deoarece crește în părțile întunecate ale pădurii și are flori în formă de stea.

Orhideea nu are nicio frunză sau clorofilă pentru fotosinteză și își ia toți nutrienții prin simbioză cu ciuperci subterane. Floarea iese afară din humusul pământului doar pentru o zi pentru a atrage polenizatori, precum furnicile.

Cursă contracronometru: habitate unice sunt în pericol de distrugere din cauza defrișărilor și a schimbărilor climatice

Trei specii noi de orhidee sunt deja considerate dispărute din natură din pricina distrugerii habitatului lor, inclusiv o specie care creștea pe copaci și care a fost eradicată din cauza cererii mari pentru uleiul de mușcată (Geranium) folosit în aromaterapie.

„Din păcate, multe din plantele unice ale Madagascarului sunt în pericol din cauza defrișărilor, secetelor, inundațiilor și a incendiilor provocate de schimbările climatice”, a spus un om de știință de la grădina botanică.

„Este o cursă contracronometru.”

Planta de tutun a fost una din 7 specii noi care au fost descoperite în apropierea unui parcări pentru camioane în Australia de Vest și este acoperită cu glande vâscoase cu care prinde insecte, în scopuri defensive – nu este considerată o plantă carnivoră.

Tropicele sunt regiuni propice biodiversității; o nouă specie spectaculoasă de primulă a fost descoperită în Borneo și a fost denumită „Ardisia pyrotechnica”, deoarece florile sale albe seamănă cu un foc de artificii.

Din păcate, orhideea este deja considerată în pericol critic de dispariție, în condițiile în care un număr mic de plante au fost găsite în doar două locații care sunt amenințate de extinderea plantațiilor de palmieri.

„Cine știe câte mii de specii de plante vor dispărea din cauza plantațiilor de palmieri”, a spus dr. Cheek. „Este revoltător.”

Plantele recent descoperite ar putea fi surse noi de hrană și medicamente

O altă specie nouă a fost descoperită într-un laborator, de data asta, și nu în natură. Ciuperca microscopică a fost descoperită în semințele unei banane sălbatice din Vietnam.

„Fusarium chuoi” are o culoare ce aduce aminte de corali, o textură de catifea și este o endofită – o ciupercă ce trăiește în interiorul altei plante fără să îi facă rău.

Printre celelalte specii noi se numără și un saschiu din Bolivia care face fructe asemănătoare cu kiwi-ul și care sunt comestibile în urma prăjirii și au proprietăți medicinale.

„Atât de multe din medicamentele noastre provin din plante sau sunt inspirate din compuși care provin din plante”, a spus dr. Cheek.

„Nu e o nebunie să provocăm dispariția acestor specii înainte să putem vedea ce compuși chimici se află în interiorul lor?”

Ylang-ylangul „Uvariopsis dicaprio” este prima plantă care a primit un nume nou în 2022, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Noul arbore ylang-ylang a fost denumit în onoarea lui Leonardo DiCaprio în semn de apreciere pentru eforturile sale de conservare a pădurilor din Africa, singurul loc unde crește planta.

Atât crinul voodoo roz, cât și arborele „dicaprio” au fost descoperite în pădurea Ebo din Camerun.

În ciuda anulării permiselor de exploatare forestieră în august 2020 de către președintele Camerunului, viitorul noilor specii rămâne unul incert, întrucât habitatul acestor plante în pericol de dispariție este neprotejat.

În afară de noul arbore ylang-ylang, plantele enumerate sunt doar câteva din cele 205 specii noi care au primit un nume în anul 2021 de către oamenii de știință de la Grădina Botanică Regală din Marea Britanie și colaboratorii săi din toată lumea.

Toate plantele noi descoperite sunt esențiale pentru biodiversitatea planetei, iar unele din ele ar putea să fie surse viitoare de hrană și medicamente.

Totuși, câteva din ele sunt deja dispărute din sălbăticie și multe altele sunt în pericol din cauza tăierilor de păduri, extinderii plantațiilor de ulei de palmier și mineritului.

În fiecare an sunt descoperite cel puțin 2.000 de specii noi de plante, multe din ele în pericol de dispariție

Din 400.000 de specii de plante care au primit un nume, două din cinci sunt în pericol de dispariție.

Oamenii de știință spun că este o cursă contra cronometrului pentru a identifica plante noi înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna.

În total, 2.000 de plante din toată lumea au primit o denumire în fiecare an în ultima decadă. „Este uimitor că încă descoperim așa de multe”, a spus dr. Martin Cheek.

„Dar acum este șansa noastră să găsim specii necunoscute, să le dăm un nume și să sperăm că le putem proteja înainte să dispară de pe tot globul.”

Noua orhidee „fantomă” este una dintre 16 specii noi de orhidee descoperite în pădurile dense și izolate ale Madagascarului. 

A fost numită „Didymoplexis stella-silvae” („steaua pădurii”) deoarece crește în părțile întunecate ale pădurii și are flori în formă de stea.

Orhideea nu are nicio frunză sau clorofilă pentru fotosinteză și își ia toți nutrienții prin simbioză cu ciuperci subterane. Floarea iese afară din humusul pământului doar pentru o zi pentru a atrage polenizatori, precum furnicile.

Cursă contracronometru: habitate unice sunt în pericol de distrugere din cauza defrișărilor și a schimbărilor climatice

Trei specii noi de orhidee sunt deja considerate dispărute din natură din pricina distrugerii habitatului lor, inclusiv o specie care creștea pe copaci și care a fost eradicată din cauza cererii mari pentru uleiul de mușcată (Geranium) folosit în aromaterapie.

„Din păcate, multe din plantele unice ale Madagascarului sunt în pericol din cauza defrișărilor, secetelor, inundațiilor și a incendiilor provocate de schimbările climatice”, a spus un om de știință de la grădina botanică.

„Este o cursă contracronometru.”

Planta de tutun a fost una din 7 specii noi care au fost descoperite în apropierea unui parcări pentru camioane în Australia de Vest și este acoperită cu glande vâscoase cu care prinde insecte, în scopuri defensive – nu este considerată o plantă carnivoră.

Tropicele sunt regiuni propice biodiversității; o nouă specie spectaculoasă de primulă a fost descoperită în Borneo și a fost denumită „Ardisia pyrotechnica”, deoarece florile sale albe seamănă cu un foc de artificii.

Din păcate, orhideea este deja considerată în pericol critic de dispariție, în condițiile în care un număr mic de plante au fost găsite în doar două locații care sunt amenințate de extinderea plantațiilor de palmieri.

„Cine știe câte mii de specii de plante vor dispărea din cauza plantațiilor de palmieri”, a spus dr. Cheek. „Este revoltător.”

Plantele recent descoperite ar putea fi surse noi de hrană și medicamente

O altă specie nouă a fost descoperită într-un laborator, de data asta, și nu în natură. Ciuperca microscopică a fost descoperită în semințele unei banane sălbatice din Vietnam.

„Fusarium chuoi” are o culoare ce aduce aminte de corali, o textură de catifea și este o endofită – o ciupercă ce trăiește în interiorul altei plante fără să îi facă rău.

Printre celelalte specii noi se numără și un saschiu din Bolivia care face fructe asemănătoare cu kiwi-ul și care sunt comestibile în urma prăjirii și au proprietăți medicinale.

„Atât de multe din medicamentele noastre provin din plante sau sunt inspirate din compuși care provin din plante”, a spus dr. Cheek.

„Nu e o nebunie să provocăm dispariția acestor specii înainte să putem vedea ce compuși chimici se află în interiorul lor?”

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 03:09
0
219

O exoplanetă în formă de minge de rugby, descoperită cu CHEOPS

14 ianuarie, 03:09
0
219

O exoplanetă de tip „Jupiter fierbinte” este foarte îndepărtată și seamănă mai mult cu o minge de rugby decât cu o sferă obișnuită, spun cercetătorii într-un nou studiu revoluționar.

O exoplanetă în formă de minge de rugby, descoperită cu CHEOPSFoto: descopera.ro

Forma ciudată de minge de rugby a exoplanetei ultrafierbinte WASP-103b, care se află la mai mult de 1.000 de ani-lumină depărtare de Pământ, se datorează faptului că planeta este alungită de forțele gravitaționale ale stelei sale părinte, potrivit noilor cercetări, transmite Știri.md cu referire la descoperire.ro.

WASP-103b a fost descoperită în 2014. Exoplaneta este considerată un „Jupiter fierbinte” deoarece orbitează în jurul stelei sale părinte doar într-o singură zi pământești, astfel ajungând extrem de aproape de radiația stelei și de gravitația puternică.

Exoplaneta de tip „Jupiter fierbinte” are maree foarte mari

Forțele puternice de maree induse în planetă sunt similare cu mareele pe care Luna le induce în oceanele noastre de pe Pământ, dar într-un mod mult mai extrem, potrivit unui comunicat al Universității din Geneva.

„Din cauza apropierii mari de steaua sa, bănuiam deja că pe planetă sunt produse maree foarte mari, dar nu am putut verifica acest lucru”, spune coautorul studiului Yann Alibert, profesor de astrofizică la Universitatea din Berna, din Elveția.

Noile observații ale WASP-103b au fost efectuate cu ajutorul CHAracterizing ExOPlanets Satellite (CHEOPS), un telescop spațial european care a fost lansat în decembrie 2019.

Cercetătorii au folosit, de asemenea, observațiile anterioare făcute de telescopul spațial Hubble al NASA și telescopul spațial Spitzer, care a colectat informații despre mai multe „tranzituri” sau treceri ale planetei prin fața stelei sale, din perspectiva Terrei.

„După ce am observat mai multe așa-numite tranzituri, am putut măsura deformația.

Este incredibil că am reușit să facem asta, este prima dată când se face o astfel de analiză”, spune alt autor al studiului, Babatunde Akinsanmi, cercetător la Universitatea din Geneva.

Tranziturile le-au permis oamenilor de știință să studieze interiorul planetei, care sugerează că este similar cu cel al lui Jupiter din propriul nostru Sistem Solar, scrie Space.com.

Cercetătorii pot studia astfel compoziția unei planete

Savanții au folosit un parametru numit „numărul lui Love” (numit după matematicianul britanic Augustus E. H. Love) pentru a arăta cum este distribuită masa în exoplaneta WASP-103b, deși echipa a spus că sunt necesare mai multe observații pentru a identifica numărul cu precizie.

„Rezistența unui material la deformare depinde de compoziția sa.

Putem vedea mareele de pe Pământ doar în oceane. Partea stâncoasă nu se mișcă atât de mult. Prin urmare, măsurând cât de mult este deformată planeta, putem determina cât de multă rocă, gaz sau apă are în compoziție”, a spus Akinsanmi.

Echipa a adăugat că speră să facă mai multe observații cu CHEOPS, dar și cu telescopul spațial James Webb, recent lansat de NASA, pentru a restrânge și mai mult numărul Love și deformarea mareelor asociate și structura internă a WASP-103b.

„Acest lucru ne-ar îmbunătăți înțelegerea acestor așa-numiți Jupiteri fierbinți și ar permite o comparație mai bună între ei și planetele gigantice din Sistemul Solar”, a spus coautorul studiului Monika Lendl, profesor de astronomie la Universitatea din Geneva, despre beneficiul oricăror observații viitoare pe care echipa le poate obține despre exoplaneta de tip „Jupiter fierbinte” WASP-103b.

Noul studiu a fost publicat în ediția din ianuarie 2022 a revistei Astronomie și Astrofizică. Acesta a fost condus de Susana Barros, cercetător la Institutul de Astrofizică și Știință Spațială din Portugalia.

Forma ciudată de minge de rugby a exoplanetei ultrafierbinte WASP-103b, care se află la mai mult de 1.000 de ani-lumină depărtare de Pământ, se datorează faptului că planeta este alungită de forțele gravitaționale ale stelei sale părinte, potrivit noilor cercetări, transmite Știri.md cu referire la descoperire.ro.

WASP-103b a fost descoperită în 2014. Exoplaneta este considerată un „Jupiter fierbinte” deoarece orbitează în jurul stelei sale părinte doar într-o singură zi pământești, astfel ajungând extrem de aproape de radiația stelei și de gravitația puternică.

Exoplaneta de tip „Jupiter fierbinte” are maree foarte mari

Forțele puternice de maree induse în planetă sunt similare cu mareele pe care Luna le induce în oceanele noastre de pe Pământ, dar într-un mod mult mai extrem, potrivit unui comunicat al Universității din Geneva.

„Din cauza apropierii mari de steaua sa, bănuiam deja că pe planetă sunt produse maree foarte mari, dar nu am putut verifica acest lucru”, spune coautorul studiului Yann Alibert, profesor de astrofizică la Universitatea din Berna, din Elveția.

Noile observații ale WASP-103b au fost efectuate cu ajutorul CHAracterizing ExOPlanets Satellite (CHEOPS), un telescop spațial european care a fost lansat în decembrie 2019.

Cercetătorii au folosit, de asemenea, observațiile anterioare făcute de telescopul spațial Hubble al NASA și telescopul spațial Spitzer, care a colectat informații despre mai multe „tranzituri” sau treceri ale planetei prin fața stelei sale, din perspectiva Terrei.

„După ce am observat mai multe așa-numite tranzituri, am putut măsura deformația.

Este incredibil că am reușit să facem asta, este prima dată când se face o astfel de analiză”, spune alt autor al studiului, Babatunde Akinsanmi, cercetător la Universitatea din Geneva.

Tranziturile le-au permis oamenilor de știință să studieze interiorul planetei, care sugerează că este similar cu cel al lui Jupiter din propriul nostru Sistem Solar, scrie Space.com.

Cercetătorii pot studia astfel compoziția unei planete

Savanții au folosit un parametru numit „numărul lui Love” (numit după matematicianul britanic Augustus E. H. Love) pentru a arăta cum este distribuită masa în exoplaneta WASP-103b, deși echipa a spus că sunt necesare mai multe observații pentru a identifica numărul cu precizie.

„Rezistența unui material la deformare depinde de compoziția sa.

Putem vedea mareele de pe Pământ doar în oceane. Partea stâncoasă nu se mișcă atât de mult. Prin urmare, măsurând cât de mult este deformată planeta, putem determina cât de multă rocă, gaz sau apă are în compoziție”, a spus Akinsanmi.

Echipa a adăugat că speră să facă mai multe observații cu CHEOPS, dar și cu telescopul spațial James Webb, recent lansat de NASA, pentru a restrânge și mai mult numărul Love și deformarea mareelor asociate și structura internă a WASP-103b.

„Acest lucru ne-ar îmbunătăți înțelegerea acestor așa-numiți Jupiteri fierbinți și ar permite o comparație mai bună între ei și planetele gigantice din Sistemul Solar”, a spus coautorul studiului Monika Lendl, profesor de astronomie la Universitatea din Geneva, despre beneficiul oricăror observații viitoare pe care echipa le poate obține despre exoplaneta de tip „Jupiter fierbinte” WASP-103b.

Noul studiu a fost publicat în ediția din ianuarie 2022 a revistei Astronomie și Astrofizică. Acesta a fost condus de Susana Barros, cercetător la Institutul de Astrofizică și Știință Spațială din Portugalia.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 05:29
0
327

Cele mai vechi frunze de ceai preparate, găsite într-un mormânt regal

26 ianuarie, 05:29
0
327

Rămășițele unor frunze de ceai preparate au descoperite într-un mormânt regal din Zoucheng, provincia Shandong din estul Chinei.

Cele mai vechi frunze de ceai preparate, găsite într-un mormânt regalFoto: descopera.ro

Acestea au fost datate în perioada 453-410 î.Hr., perioada timpurie a Statelor Combatante, făcându-le cele mai vechi frunze de ceai preparate din lume, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Cele care dețineau recordul anterior, descoperite în 2005 în mormântul împăratului Jing din Han, sunt cu 300 de ani mai recente.

Frunzele au fost găsite într-o ceașcă de porțelan răsturnată în timpul săpăturii din 2018 a mormântului nr. 1 de la Xigang, din situl Capitalei Antice a Regatului Zhu din orașul Zouchheng, scrie The History Blog.

Pentru a confirma ceea ce sunt, aceste frunze de ceai preparate au fost comparate cu cele moderne

Arheologii bănuiau la momentul descoperirii că resturile carbonizate de materie vegetală din ceașcă erau ceai. Acest lucru a fost confirmat atunci când analizele științifice au comparat materia antică cu ceaiul modern și cu reziduurile de ceai fiert.

Rezultatele lor arată că proba conține fitoliți de calciu abundenți identificabili ca ceai și că spectrele sale FTIR sunt similare cu cele ale reziduului modern de ceai.

Ei au detectat, de asemenea, cofeină, compuși de metoxibenzen, acizi organici și câțiva alți compuși atât în eșantionul antic, cât și în reziduul modern de ceai.

Shennong Ben Cao Jing, cel mai vechi tratat medical chinezesc care a supraviețuit, scris între 200 î.Hr. și 220 d.Hr., consemnează o legendă conform căreia ceaiul a fost descoperit ca antidot la otravă de către împăratul Shen Nung în 2737 î.Hr., iar referințele din almanahurile agricole din perioada Statelor Combatante se referă la utilizarea ceaiului în sacrificii religioase.

Cultura consumului de ceai începe încă din perioada Statelor războinice

„Încă din cele mai vechi timpuri, poporul chinez a avut întotdeauna obiceiul de a bea ceai, dar nu există dovezi fizice care să demonstreze când a apărut efectiv ceaiul, până la descoperirea ceaiului în Mausoleul Han Yangling, care a dovedit că ceaiul chinezesc are o istorie de cel puțin 2.150 de ani, ceea ce a câștigat în 2016 recunoașterea de la Guinness World Records drept cel mai vechi ceai”, au spus oamenii de știință.

„Identificarea rămășițelor de ceai în Zouchheng a împins originea ceaiului în urmă cu aproape 300 de ani. În plus, ceaiul a fost găsit într-un bol mic, oferind dovezi suplimentare despre utilizarea ceaiului.

Rezultatele noastre indică faptul că, de fapt, cultura consumului de ceai poate începe încă din perioada Statelor războinice”, au completat aceștia.

Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.

Acestea au fost datate în perioada 453-410 î.Hr., perioada timpurie a Statelor Combatante, făcându-le cele mai vechi frunze de ceai preparate din lume, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Cele care dețineau recordul anterior, descoperite în 2005 în mormântul împăratului Jing din Han, sunt cu 300 de ani mai recente.

Frunzele au fost găsite într-o ceașcă de porțelan răsturnată în timpul săpăturii din 2018 a mormântului nr. 1 de la Xigang, din situl Capitalei Antice a Regatului Zhu din orașul Zouchheng, scrie The History Blog.

Pentru a confirma ceea ce sunt, aceste frunze de ceai preparate au fost comparate cu cele moderne

Arheologii bănuiau la momentul descoperirii că resturile carbonizate de materie vegetală din ceașcă erau ceai. Acest lucru a fost confirmat atunci când analizele științifice au comparat materia antică cu ceaiul modern și cu reziduurile de ceai fiert.

Rezultatele lor arată că proba conține fitoliți de calciu abundenți identificabili ca ceai și că spectrele sale FTIR sunt similare cu cele ale reziduului modern de ceai.

Ei au detectat, de asemenea, cofeină, compuși de metoxibenzen, acizi organici și câțiva alți compuși atât în eșantionul antic, cât și în reziduul modern de ceai.

Shennong Ben Cao Jing, cel mai vechi tratat medical chinezesc care a supraviețuit, scris între 200 î.Hr. și 220 d.Hr., consemnează o legendă conform căreia ceaiul a fost descoperit ca antidot la otravă de către împăratul Shen Nung în 2737 î.Hr., iar referințele din almanahurile agricole din perioada Statelor Combatante se referă la utilizarea ceaiului în sacrificii religioase.

Cultura consumului de ceai începe încă din perioada Statelor războinice

„Încă din cele mai vechi timpuri, poporul chinez a avut întotdeauna obiceiul de a bea ceai, dar nu există dovezi fizice care să demonstreze când a apărut efectiv ceaiul, până la descoperirea ceaiului în Mausoleul Han Yangling, care a dovedit că ceaiul chinezesc are o istorie de cel puțin 2.150 de ani, ceea ce a câștigat în 2016 recunoașterea de la Guinness World Records drept cel mai vechi ceai”, au spus oamenii de știință.

„Identificarea rămășițelor de ceai în Zouchheng a împins originea ceaiului în urmă cu aproape 300 de ani. În plus, ceaiul a fost găsit într-un bol mic, oferind dovezi suplimentare despre utilizarea ceaiului.

Rezultatele noastre indică faptul că, de fapt, cultura consumului de ceai poate începe încă din perioada Statelor războinice”, au completat aceștia.

Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...