11 ianuarie, 11:09
0
466

Top 25 cele mai folosite parole în anul 2021. În cât timp au fot sparte

11 ianuarie, 11:09
0
466

Nordpass și-a lansat topul anual a celor mai folosite parole din lume.

Top 25 cele mai folosite parole în anul 2021. În cât timp au fot sparteFoto: basarabia.md

Acțiunea confirmă faptul că oamenii încă se „chinuie” să creeze o parolă puternică și încearcă să responsabilizeze utilizatorii online privind securitatea pe internet, transmite Știri.md cu referire la Zugo.md

Cea mai comună parolă din 2021 rămâne a fi identică cu cea din 2020. Astfel „123456” deține primul loc. Americanii au decis că aceasta este cea mai bună parola pentru a fi utilizată, încât peste 1 milion au folosit-o în 2021. 

Top 25 cele mai folosite parole din lume

  1. 123456 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 103 milioane de utilizatori au folosit-o
  2. 123456789 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 46 de milioane de utilizatori au folosit-o
  3. 12345 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 32 de milioane de utilizatori au folosit-o
  4. qwerty – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 22 de milioane de utilizatori au folosit-o
  5. password – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 20 de milioane de utilizatori au folosit-o
  6. 12345678 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 14 milioane de utilizatori au folosit-o
  7. 111111 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 13 milioane de utilizatori au folosit-o
  8. 123123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 10 milioane de utilizatori au folosit-o
  9. 1234567890 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 9,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  10. 1234567 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 9,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  11. qwerty123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,9 milioane de utilizatori au folosit-o
  12. 000000 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  13. 1q2w3e – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,2 milioane de utilizatori au folosit-o
  14. aa12345678 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,0 milioane de utilizatori au folosit-o
  15. abc123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 7,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  16. password1 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,7 milioane de utilizatori au folosit-o
  17. 1234 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,5 milioane de utilizatori au folosit-o
  18. qwertyuiop – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  19. 123321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  20. password123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  21. 1q2w3e4r5t – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  22. iloveyou – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  23. 654321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  24. 666666 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  25. 987654321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,2 milioane de utilizatori au folosit-o

Alte parole populare printre utilizatori includ nume, echipe sportive (Liverpool este o parolă favorită), mărci de automobile, înjurături și animale. 

Trupele sunt, de asemenea, populare, Metallica și Slipknot ajungând printre primele două cele mai populare, iar One Direction a reapărut, după ce în 2020 a dispărut din listă.

Acțiunea confirmă faptul că oamenii încă se „chinuie” să creeze o parolă puternică și încearcă să responsabilizeze utilizatorii online privind securitatea pe internet, transmite Știri.md cu referire la Zugo.md

Cea mai comună parolă din 2021 rămâne a fi identică cu cea din 2020. Astfel „123456” deține primul loc. Americanii au decis că aceasta este cea mai bună parola pentru a fi utilizată, încât peste 1 milion au folosit-o în 2021. 

Top 25 cele mai folosite parole din lume

  1. 123456 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 103 milioane de utilizatori au folosit-o
  2. 123456789 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 46 de milioane de utilizatori au folosit-o
  3. 12345 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 32 de milioane de utilizatori au folosit-o
  4. qwerty – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 22 de milioane de utilizatori au folosit-o
  5. password – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 20 de milioane de utilizatori au folosit-o
  6. 12345678 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 14 milioane de utilizatori au folosit-o
  7. 111111 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 13 milioane de utilizatori au folosit-o
  8. 123123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 10 milioane de utilizatori au folosit-o
  9. 1234567890 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 9,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  10. 1234567 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 9,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  11. qwerty123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,9 milioane de utilizatori au folosit-o
  12. 000000 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  13. 1q2w3e – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,2 milioane de utilizatori au folosit-o
  14. aa12345678 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 8,0 milioane de utilizatori au folosit-o
  15. abc123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 7,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  16. password1 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,7 milioane de utilizatori au folosit-o
  17. 1234 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,5 milioane de utilizatori au folosit-o
  18. qwertyuiop – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  19. 123321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 5,1 milioane de utilizatori au folosit-o
  20. password123 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  21. 1q2w3e4r5t – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,6 milioane de utilizatori au folosit-o
  22. iloveyou – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  23. 654321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  24. 666666 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,3 milioane de utilizatori au folosit-o
  25. 987654321 – a durat mai puțin de o secundă pentru a fi spartă, peste 4,2 milioane de utilizatori au folosit-o

Alte parole populare printre utilizatori includ nume, echipe sportive (Liverpool este o parolă favorită), mărci de automobile, înjurături și animale. 

Trupele sunt, de asemenea, populare, Metallica și Slipknot ajungând printre primele două cele mai populare, iar One Direction a reapărut, după ce în 2020 a dispărut din listă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

17 ianuarie, 17:45
18
923

Germania se angajează să garanteze securitatea Ucrainei în faţa Rusiei

17 ianuarie, 17:45
18
923

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a promis luni că Berlinul va face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei în faţa ambiţiilor Rusiei, informează AFP.

Germania se angajează să garanteze securitatea Ucrainei în faţa RusieiFoto: Profimedia

Această primă vizită a şefei diplomaţiei germane survine în plină criză geopolitică, Europa şi SUA suspectând Kremlinul că vrea să lanseze o ofensivă militară împotriva Ucrainei, un conflict care ar putea destabiliza continentul european, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

„Suntem pregătiţi să începem un dialog serios cu Rusia”, a adăugat ea.

La rândul său, Kuleba a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO.

„Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua”, a subliniat el.

„Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele", a mai declarat Kuleba.

Tensiunile s-au amplificat constant în ultimele săptămâni între Rusia şi Occident, care acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în pregătirea unui posibil atac asupra Ucrainei.

Moscova neagă orice intenţie de a invada Ucraina şi denunţă în schimb consolidarea NATO la frontierele sale şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a integra ţări precum Ucraina şi Georgia, pe care Rusia le consideră parte a sferei sale de influenţă.

Rusia cere garanţii de securitate în vederea detensionării situaţiei, în special angajamentul NATO că nu se va extinde spre Est, o revendicare considerată inacceptabilă de rivalii săi.

Rusia cere grăbirea certificării gazoductului Nord Stream 2

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident, potrivit Reuters.

Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.

Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.

„Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Această primă vizită a şefei diplomaţiei germane survine în plină criză geopolitică, Europa şi SUA suspectând Kremlinul că vrea să lanseze o ofensivă militară împotriva Ucrainei, un conflict care ar putea destabiliza continentul european, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

„Suntem pregătiţi să începem un dialog serios cu Rusia”, a adăugat ea.

La rândul său, Kuleba a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO.

„Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua”, a subliniat el.

„Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele", a mai declarat Kuleba.

Tensiunile s-au amplificat constant în ultimele săptămâni între Rusia şi Occident, care acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în pregătirea unui posibil atac asupra Ucrainei.

Moscova neagă orice intenţie de a invada Ucraina şi denunţă în schimb consolidarea NATO la frontierele sale şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a integra ţări precum Ucraina şi Georgia, pe care Rusia le consideră parte a sferei sale de influenţă.

Rusia cere garanţii de securitate în vederea detensionării situaţiei, în special angajamentul NATO că nu se va extinde spre Est, o revendicare considerată inacceptabilă de rivalii săi.

Rusia cere grăbirea certificării gazoductului Nord Stream 2

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident, potrivit Reuters.

Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina.

Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.

„Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
17 ianuarie, 16:35
5
1 701

Judecătoria Chișinău, păzită de compania asociată cu numele lui Voicu

17 ianuarie, 16:35
5
1 701

Securitatea celor cinci sedii ale Judecătoriei Chișinău va fi asigurată, în anul curent, de compania de pază „Premium Security Group”, asociată cu numele fostului ministru de Interne, Pavel Voicu.

Judecătoria Chișinău, păzită de compania asociată cu numele lui VoicuColaj: tv8.md

Firma a câștigat licitația de un milion și jumătate de lei (cu TVA), lansată de Judecătoria Chișinău, chiar dacă Parlamentul a modificat legea și a interzis agențiilor private să mai păzească instituțiile de importanță strategică a statului, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Noua lege a creat un haos în sfera achizițiilor pe final de an, când majoritatea instituțiilor publice au demarat tendere pentru a procura servicii de pază pentru anul 2022.

Unii funcționari au admis ofertele companiilor private, iar alții le-au respins, făcând trimitere la noile prevederi legale.

Bătălia se dă acum la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, care urmează să decidă cine de fapt încalcă legea.

Firma a câștigat licitația de un milion și jumătate de lei (cu TVA), lansată de Judecătoria Chișinău, chiar dacă Parlamentul a modificat legea și a interzis agențiilor private să mai păzească instituțiile de importanță strategică a statului, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Noua lege a creat un haos în sfera achizițiilor pe final de an, când majoritatea instituțiilor publice au demarat tendere pentru a procura servicii de pază pentru anul 2022.

Unii funcționari au admis ofertele companiilor private, iar alții le-au respins, făcând trimitere la noile prevederi legale.

Bătălia se dă acum la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, care urmează să decidă cine de fapt încalcă legea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 16:00
8
263

Popescu s-a văzut cu Ioniță: Au discutat despre securitatea regională

12 ianuarie, 16:00
8
263

Republica Moldova sprijină necesitatea dialogului cu privire la securitatea europeană și pledează pentru desfășurarea acestuia într-o atmosferă pașnică și constructivă.

Popescu s-a văzut cu Ioniță: Au discutat despre securitatea regionalăFoto: IPN

Declarația aparține vicepremierului Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, și a fost făcută în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, transmite Știri.md cu referire la IPN.

MAEIE precizează că cei doi oficiali au discutat despre procesul de pregătire a viitoarei ședințe comune a celor două guverne.

„Am salutat dialogul politic foarte dinamic din ultima perioadă și am convenit să accelerăm implementarea proiectelor bilaterale în sectoare-cheie ce se regăsesc în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România - Republica Moldova, semnată la București, la 23 noiembrie 2021”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Nicu Popescu a avut o întrevedere și cu ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov. Oficialii au făcut un schimb de opinii privind dezvoltarea relației bilaterale pe subiecte de interes comun. 

„Am confirmat disponibilitate noastră pentru menținerea unui dialog la toate nivelurile și organizarea mai multor vizite bilaterale în perioada imediat următoare”, a declarat vicepremierul.

De asemenea, oficialii au avut un schimb de opinii privind viziunea părților asupra evoluțiilor situației de securitate regională.

Declarația aparține vicepremierului Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, și a fost făcută în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, transmite Știri.md cu referire la IPN.

MAEIE precizează că cei doi oficiali au discutat despre procesul de pregătire a viitoarei ședințe comune a celor două guverne.

„Am salutat dialogul politic foarte dinamic din ultima perioadă și am convenit să accelerăm implementarea proiectelor bilaterale în sectoare-cheie ce se regăsesc în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România - Republica Moldova, semnată la București, la 23 noiembrie 2021”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Nicu Popescu a avut o întrevedere și cu ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov. Oficialii au făcut un schimb de opinii privind dezvoltarea relației bilaterale pe subiecte de interes comun. 

„Am confirmat disponibilitate noastră pentru menținerea unui dialog la toate nivelurile și organizarea mai multor vizite bilaterale în perioada imediat următoare”, a declarat vicepremierul.

De asemenea, oficialii au avut un schimb de opinii privind viziunea părților asupra evoluțiilor situației de securitate regională.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
10 ianuarie, 15:59
4
318

Nicu Popescu, discuție telefonică cu secretarul general adjunct al NATO

10 ianuarie, 15:59
4
318

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a avut o discuție telefonică cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Nicu Popescu, discuție telefonică cu secretarul general adjunct al NATOFoto: MAEIE

Potrivit unui comunicat remis presei, oficialii au discutat despre situația de securitate în contextul ultimelor evoluții regionale, transmite Știri.md.

Șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că avem nevoie de o regiune stabilă, prin urmare Republica Moldova sprijină necesitatea dialogului cu privire la securitatea europeană și pledează pentru desfășurarea acestuia într-o atmosferă cât mai pașnică și constructivă.

„Dialogul Republicii Moldova cu NATO se desfășoară în cadrul setat de principiul constituțional de neutralitate, aspect ce nu înseamnă izolare și nu împiedică să dezvoltăm cooperarea în acele domenii care corespund intereselor noastre naționale. Doar poporul poate decide care sunt cele mai potrivite modalități de asigurare a securității și doar noi, pe interior, putem alege soluțiile necesare în conformitate cu voința poporului”, a declarat ministrul Nicu Popescu.

De asemenea, în convorbire cu înaltul oficial NATO, vicepremierul Nicu Popescu a reiterat că neutralitatea Republicii Moldova trebuie și poate fi respectată prin retragerea forțelor ruse de pe teritoriul nostru.

„Am apreciat consultarea poziției țării noastre în legătură cu situația regională și reconfirmarea angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova, precum și sprijinul organizației pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării”, a conchis ministrul Nicu Popescu.

Potrivit unui comunicat remis presei, oficialii au discutat despre situația de securitate în contextul ultimelor evoluții regionale, transmite Știri.md.

Șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că avem nevoie de o regiune stabilă, prin urmare Republica Moldova sprijină necesitatea dialogului cu privire la securitatea europeană și pledează pentru desfășurarea acestuia într-o atmosferă cât mai pașnică și constructivă.

„Dialogul Republicii Moldova cu NATO se desfășoară în cadrul setat de principiul constituțional de neutralitate, aspect ce nu înseamnă izolare și nu împiedică să dezvoltăm cooperarea în acele domenii care corespund intereselor noastre naționale. Doar poporul poate decide care sunt cele mai potrivite modalități de asigurare a securității și doar noi, pe interior, putem alege soluțiile necesare în conformitate cu voința poporului”, a declarat ministrul Nicu Popescu.

De asemenea, în convorbire cu înaltul oficial NATO, vicepremierul Nicu Popescu a reiterat că neutralitatea Republicii Moldova trebuie și poate fi respectată prin retragerea forțelor ruse de pe teritoriul nostru.

„Am apreciat consultarea poziției țării noastre în legătură cu situația regională și reconfirmarea angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova, precum și sprijinul organizației pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării”, a conchis ministrul Nicu Popescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
23 dec, 2021 13:53
5
478

Putin: Acțiunile viitoare ale Rusiei depind de garanțiile de securitate

23 dec, 2021 13:53
5
478

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat, joi, că îi revine Occidentului sarcina de a oferi Rusiei garanțiile de securitate pe care țara sa le solicită și că de aceasta vor depinde acțiunile viitoare ale Moscovei, transmite Reuters.

Putin: Acțiunile viitoare ale Rusiei depind de garanțiile de securitateFoto: bbc.com

Putin a mai declarat că NATO "a înșelat" Rusia cu cinci valuri de extindere de la Războiul Rece și până în prezent și că SUA au ajuns la ușa Rusiei cu rachetele lor, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Potrivit lui Putin, presiunea constantă a Occidentului asupra Rusiei poate fi explicată doar prin faptul că ţările occidentale consideră Rusia prea mare chiar şi după prăbuşirea URSS. Liderul rus a menţionat că, în 1991, când URSS s-a prăbuşit, ţara a fost împărţită în părţi separate.

"Dar impresia este că acest lucru nu este suficient pentru partenerii noştri. În opinia lor, Rusia este astăzi prea mare. Pentru că ţările europene însele s-au transformat în state mici. 

Nu mari imperii, ci state mici, cu 60-80 de milioane de locuitori. Dar chiar şi după prăbuşirea URSS, când noi am rămas doar 146 de milioane, este prea mult. Cred că acesta este singurul lucru care poate explica o presiune atât de constantă", a declarat Putin, citat de TASS.

Preşedintele rus susţine joi conferinţa de presă anuală tradiţională, în care abordează teme din actualitatea internă şi externă, pe fondul tensiunilor cu Occidentul ca urmare a concentrării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Potrivit Tass, este cea de-a 17-a ediţie a acestui eveniment, care în acest an a revenit la un format faţă în faţă şi se desfăşoară pentru prima dată în sala centrală de expoziţii "Manej" din Moscova, pentru că dimensiunea acesteia permite să se asigure distanţa atât între jurnalişti, cât şi între preşedinte şi presă. 

Din motive de siguranţă epidemiologică pe fondul pandemiei de COVID-19, distanţa dintre masa la care stă preşedintele şi jurnalişti este de cel puţin 20 de metri.

În acest an, 507 reprezentanţi ai presei, din Rusia şi străinătate, au fost acreditaţi la eveniment. Printre cei acreditaţi se numără corespondenţi ai canalului de televiziune Dojd şi ai publicaţiei Meduza, care sunt recunoscute ca agenţi străini în Rusia. Mai mult de jumătate dintre participanţi, potrivit lui Dmitri Peskov, sunt reprezentanţi ai presei regionale. 

În ceea ce priveşte presa străină, participă aproape toţi corespondenţii acreditaţi în Rusia.

Conferinţa de presă este transmisă în direct pe canalele Rossia-1, Rossia-24, Pervîi Canal (Canal Unu) şi NTV, precum şi pe posturile de radio Maiak, Vesti FM şi Radio Rossii.

Interpretarea în direct în limbajul semnelor este asigurată de canalul de televiziune al Televiziunii Publice Ruse (ORT) şi este disponibilă şi pe site-ul ORT. Radiodifuzorul-gazdă al evenimentului este Compania de stat de radio şi televiziune din Rusia (VGTRK).

Înainte de conferinţa de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut jurnaliştilor să păstreze distanţa fizică şi să îşi schimbe măştile pe tot parcursul evenimentului.

De asemenea, el a declarat că, pentru a se respecta măsurile sanitare, microfoanele din zona media vor fi schimbate după fiecare întrebare, iar jurnaliştii le pot lua ca suveniruri.

Putin a mai declarat că NATO "a înșelat" Rusia cu cinci valuri de extindere de la Războiul Rece și până în prezent și că SUA au ajuns la ușa Rusiei cu rachetele lor, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Potrivit lui Putin, presiunea constantă a Occidentului asupra Rusiei poate fi explicată doar prin faptul că ţările occidentale consideră Rusia prea mare chiar şi după prăbuşirea URSS. Liderul rus a menţionat că, în 1991, când URSS s-a prăbuşit, ţara a fost împărţită în părţi separate.

"Dar impresia este că acest lucru nu este suficient pentru partenerii noştri. În opinia lor, Rusia este astăzi prea mare. Pentru că ţările europene însele s-au transformat în state mici. 

Nu mari imperii, ci state mici, cu 60-80 de milioane de locuitori. Dar chiar şi după prăbuşirea URSS, când noi am rămas doar 146 de milioane, este prea mult. Cred că acesta este singurul lucru care poate explica o presiune atât de constantă", a declarat Putin, citat de TASS.

Preşedintele rus susţine joi conferinţa de presă anuală tradiţională, în care abordează teme din actualitatea internă şi externă, pe fondul tensiunilor cu Occidentul ca urmare a concentrării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Potrivit Tass, este cea de-a 17-a ediţie a acestui eveniment, care în acest an a revenit la un format faţă în faţă şi se desfăşoară pentru prima dată în sala centrală de expoziţii "Manej" din Moscova, pentru că dimensiunea acesteia permite să se asigure distanţa atât între jurnalişti, cât şi între preşedinte şi presă. 

Din motive de siguranţă epidemiologică pe fondul pandemiei de COVID-19, distanţa dintre masa la care stă preşedintele şi jurnalişti este de cel puţin 20 de metri.

În acest an, 507 reprezentanţi ai presei, din Rusia şi străinătate, au fost acreditaţi la eveniment. Printre cei acreditaţi se numără corespondenţi ai canalului de televiziune Dojd şi ai publicaţiei Meduza, care sunt recunoscute ca agenţi străini în Rusia. Mai mult de jumătate dintre participanţi, potrivit lui Dmitri Peskov, sunt reprezentanţi ai presei regionale. 

În ceea ce priveşte presa străină, participă aproape toţi corespondenţii acreditaţi în Rusia.

Conferinţa de presă este transmisă în direct pe canalele Rossia-1, Rossia-24, Pervîi Canal (Canal Unu) şi NTV, precum şi pe posturile de radio Maiak, Vesti FM şi Radio Rossii.

Interpretarea în direct în limbajul semnelor este asigurată de canalul de televiziune al Televiziunii Publice Ruse (ORT) şi este disponibilă şi pe site-ul ORT. Radiodifuzorul-gazdă al evenimentului este Compania de stat de radio şi televiziune din Rusia (VGTRK).

Înainte de conferinţa de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut jurnaliştilor să păstreze distanţa fizică şi să îşi schimbe măştile pe tot parcursul evenimentului.

De asemenea, el a declarat că, pentru a se respecta măsurile sanitare, microfoanele din zona media vor fi schimbate după fiecare întrebare, iar jurnaliştii le pot lua ca suveniruri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
15 dec, 2021 06:58
2
389

Problema securității: SUA discută cu UE privind dialogul cu Rusia

15 dec, 2021 06:58
2
389

Statele Unite se consultă cu aliaţii şi partenerii din Europa cu privire la formatul unui dialog cu Federaţia Rusă pe probleme de securitate. Acest lucru a fost anunţat marţi, la un briefing de presă, de către secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

Problema securității: SUA discută cu UE privind dialogul cu RusiaFoto: Foto: Business Insider

„Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri europeni pentru a determina cel mai bun format pentru negocierile de securitate convenite de preşedinţii [SUA] Joe Biden şi [Rusiei] Vladimir Putin. Suntem în strânsă consultare cu partenerii noştri cu privire la modul în care vom proceda pe viitor.” – a spus ea, transmite Știri.md cu referire la Adevărul.ro.

În contextul acestui fapt, Psaki, în special, a amintit de contactele şefului Departamentului de Stat Anthony Blinken cu colegii săi în marja întâlnirii miniştrilor de externe ai ţărilor G7 de la Liverpool de weekendul trecut. „Secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, tocmai a fost la Kiev pentru a se întâlni cu liderii ucraineni şi pentru a reafirma angajamentul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru a discuta calea de urmat. Ea se află astăzi la Moscova pentru a se întâlni cu liderii ruşi pentru a comunica temerile cu privire la acumularea forţelor ruse în jurul Ucrainei, precum şi pentru a discutăm situaţia direct cu oficiali de rang înalt ai Federaţiei Ruse, subliniind angajamentul nostru de a ajuta la rezolvarea conflictului din Ucraina”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Potrivit lui Psaki, obiectivul SUA „rămâne să urmeze o cale diplomatică” care ar duce la deescaladare.
Casa Albă consideră că este un semn bun să continue discuţiile cu Federaţia Rusă şi UE cu privire la Ucraina. Comentând situaţia din jurul discuţiilor dintre Moscova, Bruxelles, Washington şi Kiev, ea a menţionat: „Acesta este un semn bun că aceste contacte şi consultări diplomatice continuă, inclusiv cu liderii şi oficialii ruşi, cu partenerii noştri ucraineni şi europeni”.

Psaki a fost întrebată dacă partea americană a primit vreun semnal de la Rusia cu privire la retragerea trupelor de la graniţa cu Ucraina. "Urmărim îndeaproape acest lucru (situaţia de la frontieră). Nu am informaţii despre asta", a spus ea.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, vorbind despre rachetele ruseşti în Europa, a spus că acum nu este momentul să agravăm situaţia. Aşa că ea a comentat cuvintele ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov despre posibilitatea dislocării de rachete capabile să transporte focoase nucleare în Europa, întrucât Moscova consideră că NATO are astfel de planuri.

"Am vorbit despre importanţa detensionării şi a diplomaţiei. Acum nu este momentul să luăm măsuri care să ducă la rezultatul opus. Prin urmare, rămânem concentraţi pe diplomaţie, pe interacţiunea cu partenerii noştri din NATO, pe interacţiunea cu Europa şi pe interacţiunea cu Ucraina şi Rusia", a spus ea. "Voi repeta că NATO este o alianţă defensivă. În acest sens, nimic nu s-a schimbat, în ciuda retoricii Rusiei sau a altor lideri din întreaga lume", a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit lui Riabkov, dacă SUA şi NATO nu răspund cererilor Rusiei privind acordarea unor garanţii de securitate, acest lucru ar putea duce la o nouă rundă de confruntare. În cazul unei alte runde de confruntare, a subliniat el, astfel de mijloace pot apărea de la Moscova. Viceministrul de Externe al Federaţiei Ruse a mai spus că propunerile Rusiei privind contra-moratoriile privind desfăşurarea rachetelor cu rază medie şi mai scurtă de acţiune (INF) în Europa rămân în vigoare, iar ţările occidentale nu ar trebui să le respingă.

Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut NATO să înceapă negocieri de fond cu scopul de a oferi Rusiei garanţii de securitate fiabile şi pe termen lung. Preşedintele Federaţiei Ruse a clarificat că tocmai garanţiile legale sunt cele de care are nevoie Rusia, deoarece colegii occidentali în anii anteriori nu şi-au îndeplinit obligaţiile orale respective.

Pe 7 decembrie, Putin şi preşedintele american Joe Biden au purtat discuţii prin video. Aceştia au convenit să îi instruiască pe reprezentanţii lor să iniţieze consultări de fond pe probleme sensibile. Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al liderului rus, a declarat anterior reporterilor că Moscova va transmite garanţii de securitate Statelor Unite prin canale diplomatice în această săptămână.

„Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri europeni pentru a determina cel mai bun format pentru negocierile de securitate convenite de preşedinţii [SUA] Joe Biden şi [Rusiei] Vladimir Putin. Suntem în strânsă consultare cu partenerii noştri cu privire la modul în care vom proceda pe viitor.” – a spus ea, transmite Știri.md cu referire la Adevărul.ro.

În contextul acestui fapt, Psaki, în special, a amintit de contactele şefului Departamentului de Stat Anthony Blinken cu colegii săi în marja întâlnirii miniştrilor de externe ai ţărilor G7 de la Liverpool de weekendul trecut. „Secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, tocmai a fost la Kiev pentru a se întâlni cu liderii ucraineni şi pentru a reafirma angajamentul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru a discuta calea de urmat. Ea se află astăzi la Moscova pentru a se întâlni cu liderii ruşi pentru a comunica temerile cu privire la acumularea forţelor ruse în jurul Ucrainei, precum şi pentru a discutăm situaţia direct cu oficiali de rang înalt ai Federaţiei Ruse, subliniind angajamentul nostru de a ajuta la rezolvarea conflictului din Ucraina”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Potrivit lui Psaki, obiectivul SUA „rămâne să urmeze o cale diplomatică” care ar duce la deescaladare.
Casa Albă consideră că este un semn bun să continue discuţiile cu Federaţia Rusă şi UE cu privire la Ucraina. Comentând situaţia din jurul discuţiilor dintre Moscova, Bruxelles, Washington şi Kiev, ea a menţionat: „Acesta este un semn bun că aceste contacte şi consultări diplomatice continuă, inclusiv cu liderii şi oficialii ruşi, cu partenerii noştri ucraineni şi europeni”.

Psaki a fost întrebată dacă partea americană a primit vreun semnal de la Rusia cu privire la retragerea trupelor de la graniţa cu Ucraina. "Urmărim îndeaproape acest lucru (situaţia de la frontieră). Nu am informaţii despre asta", a spus ea.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, vorbind despre rachetele ruseşti în Europa, a spus că acum nu este momentul să agravăm situaţia. Aşa că ea a comentat cuvintele ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov despre posibilitatea dislocării de rachete capabile să transporte focoase nucleare în Europa, întrucât Moscova consideră că NATO are astfel de planuri.

"Am vorbit despre importanţa detensionării şi a diplomaţiei. Acum nu este momentul să luăm măsuri care să ducă la rezultatul opus. Prin urmare, rămânem concentraţi pe diplomaţie, pe interacţiunea cu partenerii noştri din NATO, pe interacţiunea cu Europa şi pe interacţiunea cu Ucraina şi Rusia", a spus ea. "Voi repeta că NATO este o alianţă defensivă. În acest sens, nimic nu s-a schimbat, în ciuda retoricii Rusiei sau a altor lideri din întreaga lume", a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit lui Riabkov, dacă SUA şi NATO nu răspund cererilor Rusiei privind acordarea unor garanţii de securitate, acest lucru ar putea duce la o nouă rundă de confruntare. În cazul unei alte runde de confruntare, a subliniat el, astfel de mijloace pot apărea de la Moscova. Viceministrul de Externe al Federaţiei Ruse a mai spus că propunerile Rusiei privind contra-moratoriile privind desfăşurarea rachetelor cu rază medie şi mai scurtă de acţiune (INF) în Europa rămân în vigoare, iar ţările occidentale nu ar trebui să le respingă.

Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut NATO să înceapă negocieri de fond cu scopul de a oferi Rusiei garanţii de securitate fiabile şi pe termen lung. Preşedintele Federaţiei Ruse a clarificat că tocmai garanţiile legale sunt cele de care are nevoie Rusia, deoarece colegii occidentali în anii anteriori nu şi-au îndeplinit obligaţiile orale respective.

Pe 7 decembrie, Putin şi preşedintele american Joe Biden au purtat discuţii prin video. Aceştia au convenit să îi instruiască pe reprezentanţii lor să iniţieze consultări de fond pe probleme sensibile. Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al liderului rus, a declarat anterior reporterilor că Moscova va transmite garanţii de securitate Statelor Unite prin canale diplomatice în această săptămână.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
21 noi, 2021 11:24
3
2 738

Două eleve din Chișinău au realizat un video despre securitatea online

21 noi, 2021 11:24
3
2 738

Iulia Vrabie și Tatiana Segova sunt eleve în clasa a XII-a A, la liceul „Liviu Deleanu” din municipiul Chișinău.

Două eleve din Chișinău au realizat un video despre securitatea onlineColaj: știri.md

Tinerele au realizat un material video pe tema educației media, care a fost desemnat câștigător al concursului desfășurat în cadrul Săptămânii Educației Media 2019, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Filmulețul prezintă povestea unei adolescente de 15 ani, care s-a cunoscut pe internet cu un băiat. Îndrăgostită de acesta, tânăra i-a expediat o fotografie nud. Mai târziu însă, lucrurile au luat o altă întorsătură, dându-i viața peste cap.

Puteți urmări materialul video mai jos.

Tinerele au realizat un material video pe tema educației media, care a fost desemnat câștigător al concursului desfășurat în cadrul Săptămânii Educației Media 2019, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Filmulețul prezintă povestea unei adolescente de 15 ani, care s-a cunoscut pe internet cu un băiat. Îndrăgostită de acesta, tânăra i-a expediat o fotografie nud. Mai târziu însă, lucrurile au luat o altă întorsătură, dându-i viața peste cap.

Puteți urmări materialul video mai jos.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
15 noi, 2021 08:09
0
107

NATO analizează impactul schimbărilor climatice asupra securității

15 noi, 2021 08:09
0
107

Schimbările climatice reprezintă o problemă urgentă și pentru NATO, care a început deja prima analiză pentru a evalua impactul asupra operațiunilor și securității.

NATO analizează impactul schimbărilor climatice asupra securitățiiFoto: Profimedia

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre această evaluare făcută de Alianța Nord-Atlantică și despre riscurile depistate, transmite Știri.md.

„Pentru că suntem o organizație care se ocupă de securitate și de apărare, suntem o organizație politico-militară, ne uităm și la implicațiile asupra securității internaționale ale schimbărilor climatice și nu avem cum să nu observăm că lupta pentru resurse de apă, mutațiile din agricultură, resurse de hrană, probleme legate de tensiunea pentru resurse în general, creează tensiune și de multe ori chiar conflicte”, spune Mircea Geoană.

„Ne uităm, de asemenea, nu doar în zona de sud, ci și în zona de nord, cum încălzirea climatică modifică dinamica în zona nordului, în zona arctică. Ne uităm, de exemplu, cum în  Siberia există riscul ca permafrostul să fie scos din această perioadă lungă de îngheț și să producă riscuri de securitate și riscuri pandemice”, a menționat secretarul general adjunct al NATO. 

„Ne uităm chiar și la militarii noștri în Irak sau în alte zone unde încălzirea globală produce efecte masive: una este să fii cu echipamentul pe tine la 30 de grade sau la 20 de grade, alta e să fii la 50 și ceva de grade!” - a arătat Mircea Geoană.

NATO, atentă la securitate energetică, aprovizionare, reziliență

„Deci, este un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice, aici, la NATO, și evident, ne propunem și vom fi și suntem principala organizație internațională care măsoară, evaluează și combate schimbările climatice din punct de vedere securitar. 

Salut faptul că țările aliate, aproape fără excepție, la Glasgow au demonstrat la nivel național, dar și ca țări care gândesc și au interese comune că înțeleg această responsabilitate imensă pe care o avem pentru protejarea planetei și a climatului”, a adăugat Geoană.

El a spus că în egală măsură NATO se uită din punct de vedere securitar și la securitatea energetică. „Este un subiect foarte important pe care NATO îl are în atenție de foarte multă vreme. 

Există un alt termen care este foarte important, cel legat de reziliență și pandemia a adus în atenție încă o dată cât de vulnerabile sunt lanțurile de aprovizionare - aprovizionarea cu energie, cu echipamente și produse medicale de primă necesitate. 

Noi ne uităm și la tema de securitate energetică, și la tema de reziliență cu foarte multă atenție: dacă este vorba de reziliență în domeniul comunicațiilor, dacă este vorba de reziliență în zona energetică, dacă este vorba de reziliență în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare”, a arătat secretarul general adjunct al NATO.

El a salutat faptul că România și-a anunțat intenția de a organiza la București un centru euroatlantic pentru reziliență. 

Împreună cu cel european pe zona de cyber - pentru că și acolo e o problemă de reziliență la atacuri cibernetice, care sunt atât de masive și atât de periculoase - a da un răspuns omogen din partea NATO, din partea UE, la nivel național, inclusiv în România, la aceste probleme este o chestiune obligatorie, spune Mircea Geoană. 

Oficialul NATO a subliniat că într-un moment de criză economică sau de altă natură este nevoie de a avea continuitatea serviciilor publice, de a putea să-ți revii după un șoc sau după cum spun aliații americani, Build Back Better (să reconstruiești mai bine  - n.r.).

Mircea Geoană: „Avem instalații și baze militare la ocean, la mare”

Schimbările climatice produc efecte transversale masive și universale, spune Mircea Geoană. El a dat și câteva exemple - potențiale valuri de migrație, care, de altfel, se și întâmplă; competiție între națiuni și risc de conflict - „uitați-vă la discuția dintre țări de-a lungul Nilului cu privire la efectul pe care un baraj sau altul, făcut sau nefăcut, îl produce asupra accesului la apă; uitați-vă la chestiuni legate de modul în care riscul de încălzire globală poate să afecteze inclusiv instalații militare și baze militare - avem foarte multe baze militare, și-n NATO, și în afara NATO care sunt puse undeva la ocean, la mare, la un râu, într-un port, și gândiți-vă ce-ar însemna câțiva metri în plus de nivel de apă asupra capacității de a-ți apăra țara și de a-ți proiecta puterea militară pe care o ai și de care, eventual, ai avea nevoie”, a îndemnat Mircea Geoană.

El a spus că NATO lucrează și cu Uniunea Europeană în această direcție, pentru că și UE are un set de instrumente la dispoziție, complementare cu cele ale Alianței. 

„Chiar voi avea în zilele următoare o întâlnire cu colegi din Comisia Europeană în care vom analiza inclusiv chestiuni legate de foresight, de anticipare a unor evenimente care pot să survină. Aceste evenimente pot să survină și din transformările tehnologice pe care le vedem, dar și din schimbările climatice”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre această evaluare făcută de Alianța Nord-Atlantică și despre riscurile depistate, transmite Știri.md.

„Pentru că suntem o organizație care se ocupă de securitate și de apărare, suntem o organizație politico-militară, ne uităm și la implicațiile asupra securității internaționale ale schimbărilor climatice și nu avem cum să nu observăm că lupta pentru resurse de apă, mutațiile din agricultură, resurse de hrană, probleme legate de tensiunea pentru resurse în general, creează tensiune și de multe ori chiar conflicte”, spune Mircea Geoană.

„Ne uităm, de asemenea, nu doar în zona de sud, ci și în zona de nord, cum încălzirea climatică modifică dinamica în zona nordului, în zona arctică. Ne uităm, de exemplu, cum în  Siberia există riscul ca permafrostul să fie scos din această perioadă lungă de îngheț și să producă riscuri de securitate și riscuri pandemice”, a menționat secretarul general adjunct al NATO. 

„Ne uităm chiar și la militarii noștri în Irak sau în alte zone unde încălzirea globală produce efecte masive: una este să fii cu echipamentul pe tine la 30 de grade sau la 20 de grade, alta e să fii la 50 și ceva de grade!” - a arătat Mircea Geoană.

NATO, atentă la securitate energetică, aprovizionare, reziliență

„Deci, este un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice, aici, la NATO, și evident, ne propunem și vom fi și suntem principala organizație internațională care măsoară, evaluează și combate schimbările climatice din punct de vedere securitar. 

Salut faptul că țările aliate, aproape fără excepție, la Glasgow au demonstrat la nivel național, dar și ca țări care gândesc și au interese comune că înțeleg această responsabilitate imensă pe care o avem pentru protejarea planetei și a climatului”, a adăugat Geoană.

El a spus că în egală măsură NATO se uită din punct de vedere securitar și la securitatea energetică. „Este un subiect foarte important pe care NATO îl are în atenție de foarte multă vreme. 

Există un alt termen care este foarte important, cel legat de reziliență și pandemia a adus în atenție încă o dată cât de vulnerabile sunt lanțurile de aprovizionare - aprovizionarea cu energie, cu echipamente și produse medicale de primă necesitate. 

Noi ne uităm și la tema de securitate energetică, și la tema de reziliență cu foarte multă atenție: dacă este vorba de reziliență în domeniul comunicațiilor, dacă este vorba de reziliență în zona energetică, dacă este vorba de reziliență în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare”, a arătat secretarul general adjunct al NATO.

El a salutat faptul că România și-a anunțat intenția de a organiza la București un centru euroatlantic pentru reziliență. 

Împreună cu cel european pe zona de cyber - pentru că și acolo e o problemă de reziliență la atacuri cibernetice, care sunt atât de masive și atât de periculoase - a da un răspuns omogen din partea NATO, din partea UE, la nivel național, inclusiv în România, la aceste probleme este o chestiune obligatorie, spune Mircea Geoană. 

Oficialul NATO a subliniat că într-un moment de criză economică sau de altă natură este nevoie de a avea continuitatea serviciilor publice, de a putea să-ți revii după un șoc sau după cum spun aliații americani, Build Back Better (să reconstruiești mai bine  - n.r.).

Mircea Geoană: „Avem instalații și baze militare la ocean, la mare”

Schimbările climatice produc efecte transversale masive și universale, spune Mircea Geoană. El a dat și câteva exemple - potențiale valuri de migrație, care, de altfel, se și întâmplă; competiție între națiuni și risc de conflict - „uitați-vă la discuția dintre țări de-a lungul Nilului cu privire la efectul pe care un baraj sau altul, făcut sau nefăcut, îl produce asupra accesului la apă; uitați-vă la chestiuni legate de modul în care riscul de încălzire globală poate să afecteze inclusiv instalații militare și baze militare - avem foarte multe baze militare, și-n NATO, și în afara NATO care sunt puse undeva la ocean, la mare, la un râu, într-un port, și gândiți-vă ce-ar însemna câțiva metri în plus de nivel de apă asupra capacității de a-ți apăra țara și de a-ți proiecta puterea militară pe care o ai și de care, eventual, ai avea nevoie”, a îndemnat Mircea Geoană.

El a spus că NATO lucrează și cu Uniunea Europeană în această direcție, pentru că și UE are un set de instrumente la dispoziție, complementare cu cele ale Alianței. 

„Chiar voi avea în zilele următoare o întâlnire cu colegi din Comisia Europeană în care vom analiza inclusiv chestiuni legate de foresight, de anticipare a unor evenimente care pot să survină. Aceste evenimente pot să survină și din transformările tehnologice pe care le vedem, dar și din schimbările climatice”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 oct, 2021 14:51
1
396

Experți: În RM se atestă un nivel scăzut al culturii de securitate

8 oct, 2021 14:51
1
396

În Republica Moldova se atestă un nivel scăzut al culturii de securitate, oamenii se informează din surse nesigure și neverificate, iar propaganda rusă influențează percepțiile cetățenilor, fiind necesare strategii profunde în războiul informațional.

Experți: În RM se atestă un nivel scăzut al culturii de securitateFoto: Radio Chișinău

Acestea sunt concluziile experților care au analizat rezultatele unui sondaj legat de percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare, constatând o diferență vizibilă de abordare a acestor subiecte printre minoritățile etnice din sudul Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la Radio Chișinău.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui proiect comun al Centrului de informare și documentare NATO din Republica Moldova și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning. 

Cercetarea a sondat opiniile cetățenilor pe chestiuni legate de orientarea strategică a Republicii Moldova, amenințările de securitate și încrederea în instituțiile de profil, relațiile cu alte state și organizații.

Una dintre principalele concluzii este nivelul scăzut al culturii de securitate și o componentă majoră de confuzie și necunoaștere, a menționat președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, expertul Iulian Chifu. 

El a mai menționat și rolul nefast al propagandei ruse în acest domeniu, precizând că populația preferă să se informeze de la televizor sau de pe rețelele sociale, fără să verifice surse sigure, fiind necesare strategii ample în contextul războiului informațional. 

El a menționat că efectele cele mai vizibile ale acestei situații sunt printre bulgarii și găgăuzii din sudul R. Moldova, care demonstrează și incorectitudinea abordării cu care au fost tratate aceste minorități.

Găgăuzii și bulgarii au o lectură pro-rusă și a propagandei ruse, mult mai adâncă decât minoritățile ruse și ucrainene din Republica Moldova. Deci nu e o marcă a minorităților. 

În mod specific arată, în subtext, pentru cine vrea să citească, eșecul modului de abordare a chestiunii din Găgăuzia. Sistemul autonomiei a dus la enclavizare. 

Acest studiu denotă și o viziune comună pe o arie de subiecte ale cetățenilor din Republica Moldova și România, a remarcat vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților de la București, Bogdan Rodeanu.

Vorbim despre combaterea corupției, reforma justiției, preocuparea cetățenilor față de nivelul de trai și de veniturile lor. Sunt elemente comune care arată că suntem racordați, că suntem împreună, că eforturile Republicii Moldova în ceea ce privește parcursul european sunt considerabile, iar România își asumă rolul de prim-partener în acest parcurs.

Șeful Departamentului Cooperare Multilaterală de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov, s-a referit la percepțiile populației legate de statutul de neutralitate a Republicii Moldova și cooperarea cu NATO, menționând că acestea nu se exclud reciproc, iar multe state neutre au o bună colaborare cu Alianța Nord-Atlantică. 

Sondajul „Percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a Republicii Moldova” a fost realizat în luna iulie. Studiul atestă că un sfert de cetățeni consideră că cel mai mare pericol pentru Republica Moldova vine din partea Rusiei. 

În același timp, peste o treime sunt de părere că această țară ar fi prima care i-ar putea oferi ajutor în cazul unei probleme de securitate. 

Peste jumătate dintre respondenți opinează că păstrarea independenței și a neutralității sunt cele mai bune soluții pentru asigurarea securității. În opinia majorității celor intervievați, corupția este cea mai mare amenințare internă pentru Republica Moldova, iar propaganda și războiul informațional - cea mai mare amenințare externă. 

43% din cei intervievați sunt îngrijorați de un conflict în Transnistria, iar peste 30 la sută – de un război în regiune.

Acestea sunt concluziile experților care au analizat rezultatele unui sondaj legat de percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare, constatând o diferență vizibilă de abordare a acestor subiecte printre minoritățile etnice din sudul Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la Radio Chișinău.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui proiect comun al Centrului de informare și documentare NATO din Republica Moldova și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning. 

Cercetarea a sondat opiniile cetățenilor pe chestiuni legate de orientarea strategică a Republicii Moldova, amenințările de securitate și încrederea în instituțiile de profil, relațiile cu alte state și organizații.

Una dintre principalele concluzii este nivelul scăzut al culturii de securitate și o componentă majoră de confuzie și necunoaștere, a menționat președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, expertul Iulian Chifu. 

El a mai menționat și rolul nefast al propagandei ruse în acest domeniu, precizând că populația preferă să se informeze de la televizor sau de pe rețelele sociale, fără să verifice surse sigure, fiind necesare strategii ample în contextul războiului informațional. 

El a menționat că efectele cele mai vizibile ale acestei situații sunt printre bulgarii și găgăuzii din sudul R. Moldova, care demonstrează și incorectitudinea abordării cu care au fost tratate aceste minorități.

Găgăuzii și bulgarii au o lectură pro-rusă și a propagandei ruse, mult mai adâncă decât minoritățile ruse și ucrainene din Republica Moldova. Deci nu e o marcă a minorităților. 

În mod specific arată, în subtext, pentru cine vrea să citească, eșecul modului de abordare a chestiunii din Găgăuzia. Sistemul autonomiei a dus la enclavizare. 

Acest studiu denotă și o viziune comună pe o arie de subiecte ale cetățenilor din Republica Moldova și România, a remarcat vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților de la București, Bogdan Rodeanu.

Vorbim despre combaterea corupției, reforma justiției, preocuparea cetățenilor față de nivelul de trai și de veniturile lor. Sunt elemente comune care arată că suntem racordați, că suntem împreună, că eforturile Republicii Moldova în ceea ce privește parcursul european sunt considerabile, iar România își asumă rolul de prim-partener în acest parcurs.

Șeful Departamentului Cooperare Multilaterală de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov, s-a referit la percepțiile populației legate de statutul de neutralitate a Republicii Moldova și cooperarea cu NATO, menționând că acestea nu se exclud reciproc, iar multe state neutre au o bună colaborare cu Alianța Nord-Atlantică. 

Sondajul „Percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a Republicii Moldova” a fost realizat în luna iulie. Studiul atestă că un sfert de cetățeni consideră că cel mai mare pericol pentru Republica Moldova vine din partea Rusiei. 

În același timp, peste o treime sunt de părere că această țară ar fi prima care i-ar putea oferi ajutor în cazul unei probleme de securitate. 

Peste jumătate dintre respondenți opinează că păstrarea independenței și a neutralității sunt cele mai bune soluții pentru asigurarea securității. În opinia majorității celor intervievați, corupția este cea mai mare amenințare internă pentru Republica Moldova, iar propaganda și războiul informațional - cea mai mare amenințare externă. 

43% din cei intervievați sunt îngrijorați de un conflict în Transnistria, iar peste 30 la sută – de un război în regiune.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 oct, 2021 16:26
0
246

Guvernul a aprobat acțiunile de consolidare a securității frontaliere pentru 2021-2023

6 oct, 2021 16:26
0
246

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi Planul de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat.

Guvernul a aprobat acțiunile de consolidare a securității frontaliere pentru 2021-2023Foto: știri.md

Documentul urmărește consolidarea securității frontaliere și facilitarea trecerii frontierei, contribuind, totodată, la realizarea obiectivului strategic de aderare la UE, transmite Știri.md.

Prioritățile trasate pentru următoarea perioadă se referă la prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, precum și dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale pentru asigurarea securității frontaliere. 

Totodată, documentul prevede activități de formare profesională a angajaților din sistem, inclusiv prin realizarea schimbului de experiență în cadrul misiunilor internaționale și instruirea acestora în baza unor programe speciale.

Printre acțiunile prevăzute de document se numără: dotarea poliției de frontieră cu echipamente moderne, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a pachetului social pentru personal, modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat. 

De asemenea, se propune micșorarea timpului de vămuire a mărfurilor, precum și automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei, prin implementarea unui sistem electronic de management al rândurilor. Planul mai include și acțiuni ce vizează controlul și patrularea comună la frontiera moldo-română și cea moldo-ucraineană.

Costul estimativ pentru realizarea planului aprobat constituie circa 270 de milioane de lei, acesta urmând să fie acoperit din bugetele autorităților implicate (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Ministerul Apărării), precum și din surse externe.

Documentul urmărește consolidarea securității frontaliere și facilitarea trecerii frontierei, contribuind, totodată, la realizarea obiectivului strategic de aderare la UE, transmite Știri.md.

Prioritățile trasate pentru următoarea perioadă se referă la prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, precum și dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale pentru asigurarea securității frontaliere. 

Totodată, documentul prevede activități de formare profesională a angajaților din sistem, inclusiv prin realizarea schimbului de experiență în cadrul misiunilor internaționale și instruirea acestora în baza unor programe speciale.

Printre acțiunile prevăzute de document se numără: dotarea poliției de frontieră cu echipamente moderne, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a pachetului social pentru personal, modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat. 

De asemenea, se propune micșorarea timpului de vămuire a mărfurilor, precum și automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei, prin implementarea unui sistem electronic de management al rândurilor. Planul mai include și acțiuni ce vizează controlul și patrularea comună la frontiera moldo-română și cea moldo-ucraineană.

Costul estimativ pentru realizarea planului aprobat constituie circa 270 de milioane de lei, acesta urmând să fie acoperit din bugetele autorităților implicate (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Ministerul Apărării), precum și din surse externe.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...