13 ianuarie, 22:36
1
407

Studiu: Oamenii sunt mai atractivi când poartă măști de protecție

13 ianuarie, 22:36
1
407

Oamenii sunt mai atractivi când poartă măști de protecție, relatează The Guardian care citează cercetătorii de la Universitatea Cardiff.

Studiu: Oamenii sunt mai atractivi când poartă măști de protecțieFoto: rfi.ro

Aceștia au fost surprinși să descopere că atât bărbații, cât și femeile au fost apreciați că arată mai bine atunci când au partea inferioară a feței acoperită, transmite Știri.md cu referire la rfi.ro.

Potrivit acestora, cea mai atrăgătoare este o față acoperită cu o mască chirurgicală de unică folosință și nu una acoperită cu o mască textilă.

Dr. Michael Lewis, de la școala de psihologie a Universității Cardiff, un expert în fețe, a declarat că cercetările efectuate înainte de pandemie au descoperit că măștile medicale reduc atractivitatea deoarece sunt asociate cu boala.

”Am vrut să testăm dacă acest lucru s-a schimbat de când măștile faciale au devenit omniprezente și să înțelegem dacă tipul de mască a avut vreun efect”, a spus el, potrivit The Guradian.

”Studiul nostru sugerează că fețele sunt considerate cele mai atractive atunci când sunt acoperite de măști medicale.

Acest lucru se poate datora faptului că suntem obișnuiți ca lucrătorii din domeniul sănătății să poarte măști albastre și acum le asociem cu persoane care au profesii medicale sau de îngrijire.

Într-un moment în care ne simțim vulnerabili, s-ar putea să găsim liniștitor purtarea măștilor medicale și, prin urmare, ne simțim mai pozitivi față de purtător.”

Prima parte a cercetării a fost făcută în februarie 2021, moment în care populația britanică s-a obișnuit să poarte măști în anumite circumstanțe.

Patruzeci și trei de femei au fost rugate să evalueze pe o scară de la 1 la 10 atractivitatea imaginilor cu fețe masculine fără mască, purtând o mască de pânză simplă, o mască medicală albastră sau ținând o carte neagră simplă care acoperă zona din față care ar putea fi acoperită de o mască.

Participanții au spus că cei care poartă o mască din pânză sunt semnificativ mai atractivi decât cei fără măști sau ale căror fețe au fost parțial ascunse de carte. Dar masca chirurgicală – de unică folosință – îl făcea pe purtător să arate și mai bine.

„Rezultatele sunt contrare cercetărilor pre-pandemice în care se credea că măștile îi făceau pe oameni să se gândească la boli și că persoana ar trebui evitată”, a spus Michael Lewis.

„Acest lucru se referă la psihologia evoluționistă și de ce alegem partenerii pe care îi alegem. Boala și dovezile bolii pot juca un rol important în selecția partenerului - anterior orice semn de boală ar fi putu fi un mare dezactivare. Acum putem observa o schimbare în psihologia noastră, astfel încât măștile faciale nu mai acționează ca un semnal de contaminare.” 

Dr. Michael Lewis a spus că este, de asemenea, posibil ca măștile să-i facă pe oameni mai atractivi, deoarece forțează persoane să își îndrepte atenția către ochi.

El a spus că alte studii au descoperit că acoperirea jumătății stângi sau dreaptă a feței îi face pe oameni să pară mai atractivi, parțial pentru că creierul umple golurile lipsă și exagerează impactul general.

Aceștia au fost surprinși să descopere că atât bărbații, cât și femeile au fost apreciați că arată mai bine atunci când au partea inferioară a feței acoperită, transmite Știri.md cu referire la rfi.ro.

Potrivit acestora, cea mai atrăgătoare este o față acoperită cu o mască chirurgicală de unică folosință și nu una acoperită cu o mască textilă.

Dr. Michael Lewis, de la școala de psihologie a Universității Cardiff, un expert în fețe, a declarat că cercetările efectuate înainte de pandemie au descoperit că măștile medicale reduc atractivitatea deoarece sunt asociate cu boala.

”Am vrut să testăm dacă acest lucru s-a schimbat de când măștile faciale au devenit omniprezente și să înțelegem dacă tipul de mască a avut vreun efect”, a spus el, potrivit The Guradian.

”Studiul nostru sugerează că fețele sunt considerate cele mai atractive atunci când sunt acoperite de măști medicale.

Acest lucru se poate datora faptului că suntem obișnuiți ca lucrătorii din domeniul sănătății să poarte măști albastre și acum le asociem cu persoane care au profesii medicale sau de îngrijire.

Într-un moment în care ne simțim vulnerabili, s-ar putea să găsim liniștitor purtarea măștilor medicale și, prin urmare, ne simțim mai pozitivi față de purtător.”

Prima parte a cercetării a fost făcută în februarie 2021, moment în care populația britanică s-a obișnuit să poarte măști în anumite circumstanțe.

Patruzeci și trei de femei au fost rugate să evalueze pe o scară de la 1 la 10 atractivitatea imaginilor cu fețe masculine fără mască, purtând o mască de pânză simplă, o mască medicală albastră sau ținând o carte neagră simplă care acoperă zona din față care ar putea fi acoperită de o mască.

Participanții au spus că cei care poartă o mască din pânză sunt semnificativ mai atractivi decât cei fără măști sau ale căror fețe au fost parțial ascunse de carte. Dar masca chirurgicală – de unică folosință – îl făcea pe purtător să arate și mai bine.

„Rezultatele sunt contrare cercetărilor pre-pandemice în care se credea că măștile îi făceau pe oameni să se gândească la boli și că persoana ar trebui evitată”, a spus Michael Lewis.

„Acest lucru se referă la psihologia evoluționistă și de ce alegem partenerii pe care îi alegem. Boala și dovezile bolii pot juca un rol important în selecția partenerului - anterior orice semn de boală ar fi putu fi un mare dezactivare. Acum putem observa o schimbare în psihologia noastră, astfel încât măștile faciale nu mai acționează ca un semnal de contaminare.” 

Dr. Michael Lewis a spus că este, de asemenea, posibil ca măștile să-i facă pe oameni mai atractivi, deoarece forțează persoane să își îndrepte atenția către ochi.

El a spus că alte studii au descoperit că acoperirea jumătății stângi sau dreaptă a feței îi face pe oameni să pară mai atractivi, parțial pentru că creierul umple golurile lipsă și exagerează impactul general.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

17 ianuarie, 09:09
0
225

Efect neașteptat al pandemiei: Oamenii par mai atrăgători în mască

17 ianuarie, 09:09
0
225

Oamenii de știință din Marea Britanie par să fi descoperit unul dintre puținele efecte pozitive ale pandemiei COVID-19: un studiu citat de The Guardian arată că oamenii par mai atrăgători când poartă mască de protecție.

Efect neașteptat al pandemiei: Oamenii par mai atrăgători în mascăFoto: Getty Images

Cercetătorii de la Universitatea Cardiff au fost surprinși să descopere că atât bărbații, cât și femeile au fost considerați mai atrăgători când poartă masca ce le ascunde jumătatea inferioară a feței, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Chiar dacă mulți oameni au transformat măștile textile într-un accesoriu de modă, studiul arată că fețele acoperite cu o mască chirurgicală de unică folosință au fost considerate cele mai atrăgătoare.

Dr. Michael Lewis, lector la facultatea de psihologie a Universității Cardiff, spune că cercetările efectuate înainte de pandemie păreau să arate că măștile chirurgicale scad atractivitatea, deoarece sunt asociate cu o boală.

„Am vrut să vedem dacă acest lucru s-a schimbat de când măștile au devenit omniprezente și să înțelegem dacă tipul de mască a avut vreun efect”, a spus el.

„Studiul nostru sugerează că fețele sunt considerate cele mai atrăgătoare atunci când sunt acoperite de măști medicale. Acest lucru se poate datora faptului că suntem obișnuiți ca angajații din domeniul sănătății să poarte măști albastre și acum le asociem cu persoane care au profesii din domeniul medical. Într-un moment în care ne simțim vulnerabili, s-ar putea să ni se pară calmantă purtarea măștilor medicale și, prin urmare, avem o atitudine mai pozitivă față de cei care le poartă,” a adăugat Lewis.

Prima parte a cercetării a fost făcută în februarie 2021, când britanicii erau obișnuiți să poarte măști în anumite circumstanțe. 43 de femei au fost rugate să evalueze pe o scară de la 1 la 10 atractivitatea imaginilor cu chipuri masculine fără mască, purtând o mască textilă simplă, o mască de față medicală albastră și ținând o carte neagră care acoperea partea inferioară a feței.

Participantele au spus că cei care poartă o mască textilă sunt semnificativ mai atrăgători decât cei fără măști sau ale căror fețe erau parțial ascunse de carte. Dar masca chirurgicală de unică folosință îl făcea pe purtător să arate și mai bine.

„Rezultatele sunt contrare cercetărilor prepandemice, în care se credea că măștile îi făceau pe oameni să se gândească la boli și că persoana ar trebui evitată”, a spus Lewis.

„Pandemia ne-a schimbat psihologia și modul în care îi percepem pe cei care poartă mască. Când vedem pe cineva purtând o mască, nu ne mai gândim „acea persoană are o boală, că trebuie să stăm departe”, a adăugat el.

„Acest lucru se referă la psihologia evoluționistă și modul în care ne selectăm partenerii”, a mai spus cercetătorul.

Lewis a adăugat că este, de asemenea, posibil ca măștile să-i facă pe oameni mai atrăgători deoarece atrag atenția asupra ochilor. Cercetătorul a explicat că alte studii au descoperit că acoperirea jumătății stângi sau drepte a feței îi face de asemenea pe oameni să pară mai atrăgători, pentru că creierul umple partea lipsă și exagerează impactul general.

Rezultatele primului studiu au fost publicate în revista Cognitive Research: Principles and Implications. A fost realizat și un al doilea studiu, în care un grup de bărbați se uită la femei care poartă mască de protecție. Încă nu a fost publicat, dar Lewis spune că rezultatele sunt în mare parte aceleași. Cercetătorii nu le-au cerut participanților să-și facă publică orientarea sexuală.

Cercetătorii de la Universitatea Cardiff au fost surprinși să descopere că atât bărbații, cât și femeile au fost considerați mai atrăgători când poartă masca ce le ascunde jumătatea inferioară a feței, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Chiar dacă mulți oameni au transformat măștile textile într-un accesoriu de modă, studiul arată că fețele acoperite cu o mască chirurgicală de unică folosință au fost considerate cele mai atrăgătoare.

Dr. Michael Lewis, lector la facultatea de psihologie a Universității Cardiff, spune că cercetările efectuate înainte de pandemie păreau să arate că măștile chirurgicale scad atractivitatea, deoarece sunt asociate cu o boală.

„Am vrut să vedem dacă acest lucru s-a schimbat de când măștile au devenit omniprezente și să înțelegem dacă tipul de mască a avut vreun efect”, a spus el.

„Studiul nostru sugerează că fețele sunt considerate cele mai atrăgătoare atunci când sunt acoperite de măști medicale. Acest lucru se poate datora faptului că suntem obișnuiți ca angajații din domeniul sănătății să poarte măști albastre și acum le asociem cu persoane care au profesii din domeniul medical. Într-un moment în care ne simțim vulnerabili, s-ar putea să ni se pară calmantă purtarea măștilor medicale și, prin urmare, avem o atitudine mai pozitivă față de cei care le poartă,” a adăugat Lewis.

Prima parte a cercetării a fost făcută în februarie 2021, când britanicii erau obișnuiți să poarte măști în anumite circumstanțe. 43 de femei au fost rugate să evalueze pe o scară de la 1 la 10 atractivitatea imaginilor cu chipuri masculine fără mască, purtând o mască textilă simplă, o mască de față medicală albastră și ținând o carte neagră care acoperea partea inferioară a feței.

Participantele au spus că cei care poartă o mască textilă sunt semnificativ mai atrăgători decât cei fără măști sau ale căror fețe erau parțial ascunse de carte. Dar masca chirurgicală de unică folosință îl făcea pe purtător să arate și mai bine.

„Rezultatele sunt contrare cercetărilor prepandemice, în care se credea că măștile îi făceau pe oameni să se gândească la boli și că persoana ar trebui evitată”, a spus Lewis.

„Pandemia ne-a schimbat psihologia și modul în care îi percepem pe cei care poartă mască. Când vedem pe cineva purtând o mască, nu ne mai gândim „acea persoană are o boală, că trebuie să stăm departe”, a adăugat el.

„Acest lucru se referă la psihologia evoluționistă și modul în care ne selectăm partenerii”, a mai spus cercetătorul.

Lewis a adăugat că este, de asemenea, posibil ca măștile să-i facă pe oameni mai atrăgători deoarece atrag atenția asupra ochilor. Cercetătorul a explicat că alte studii au descoperit că acoperirea jumătății stângi sau drepte a feței îi face de asemenea pe oameni să pară mai atrăgători, pentru că creierul umple partea lipsă și exagerează impactul general.

Rezultatele primului studiu au fost publicate în revista Cognitive Research: Principles and Implications. A fost realizat și un al doilea studiu, în care un grup de bărbați se uită la femei care poartă mască de protecție. Încă nu a fost publicat, dar Lewis spune că rezultatele sunt în mare parte aceleași. Cercetătorii nu le-au cerut participanților să-și facă publică orientarea sexuală.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
3 ianuarie, 18:39
0
813

Descoperire: Cum acționează sistemul anti-cancer din celulele umane

3 ianuarie, 18:39
0
813

Organismul uman ar putea deține arma anti-cancer. Cel puțin asta arată un studiu al cercetătorilor israelieni, care au făcut o descoperire surprinzătoare.

Descoperire: Cum acționează sistemul anti-cancer din celulele umaneFoto: digi24.ro

Cercetători israelieni au descoperit în celulele umane un sistem biologic de control ce inhibă dezvoltarea cancerului, a anunţat duminică Universitatea Ben Gurion (BGU) din sudul Israelului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Descoperirea ar putea conduce spre o nouă clasă de medicamente oncologice mai eficiente, a notat BGU.

În urma unui studiu pe care l-a publicat Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), un jurnal ştiinţific multidisciplinar în care sunt publicate cercetări revizuite de alţi oameni de ştiinţă, cercetătorii au descoperit funcţia biologică a unei peptide ce acţionează ca inhibitor al enzimei protein-kinază.

Sute de enzime protein-kinază umane trimit semnale în celulele care le controlează destinul.

În cazul în care kinaza transmite instrucţiuni unei celule canceroase să se dividă şi să se reproducă, blocarea kinazei va încetini proliferarea celulelor canceroase.

Folosind şoareci şi celule umane, cercetătorii au descoperit că peptida examinată inhibă supravieţuirea celulelor canceroase, dezvoltarea tumorii, invazia şi metastaza.

''Acum, ştiind că cel puţin unele peptide au o funcţie biologică, putem să începem să descoperim rolurile multor altora'', au notat cercetătorii care au efectuat studiul.

Cercetători israelieni au descoperit în celulele umane un sistem biologic de control ce inhibă dezvoltarea cancerului, a anunţat duminică Universitatea Ben Gurion (BGU) din sudul Israelului, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Descoperirea ar putea conduce spre o nouă clasă de medicamente oncologice mai eficiente, a notat BGU.

În urma unui studiu pe care l-a publicat Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), un jurnal ştiinţific multidisciplinar în care sunt publicate cercetări revizuite de alţi oameni de ştiinţă, cercetătorii au descoperit funcţia biologică a unei peptide ce acţionează ca inhibitor al enzimei protein-kinază.

Sute de enzime protein-kinază umane trimit semnale în celulele care le controlează destinul.

În cazul în care kinaza transmite instrucţiuni unei celule canceroase să se dividă şi să se reproducă, blocarea kinazei va încetini proliferarea celulelor canceroase.

Folosind şoareci şi celule umane, cercetătorii au descoperit că peptida examinată inhibă supravieţuirea celulelor canceroase, dezvoltarea tumorii, invazia şi metastaza.

''Acum, ştiind că cel puţin unele peptide au o funcţie biologică, putem să începem să descoperim rolurile multor altora'', au notat cercetătorii care au efectuat studiul.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
1 ianuarie, 21:58
0
469

Câinii înțeleg în medie 89 de cuvinte și expresii unice

1 ianuarie, 21:58
0
469

Modul în care câinii înțeleg nuanțele limbajului uman este incredibil de impresionant pentru un animal care nu poate vorbi.

Câinii înțeleg în medie 89 de cuvinte și expresii uniceFoto: descopera.ro

La doar o fracțiune de secundă după ce începem să rostim un cuvânt cum ar fi „plimbare” sau „gustare”, câinii pot prezice și reacționa la ceea ce încercăm să spunem, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Într-o oarecare măsură, ei pot înțelege chiar și tonul vocii noastre, scrie Science Alert.

În timp ce vocabularul unui câine nu este la fel de mare ca al nostru, un nou studiu sugerează că un patruped obișnuit poate reacționa în mod constant la 89 de cuvinte sau expresii.

Câinii înțeleg comenzi specifice, dar și termeni generali

Aproape jumătate dintre acestea sunt comenzi, cum ar fi „șezi” sau „oprește-te”, dar unele cuvinte generale, cum ar fi „așteaptă”, și substantive precum „gustare” sunt de asemenea înțelese.

Cei mai deștepți câini înțeleg peste 200 de cuvinte specifice, ceea ce este aproximativ echivalent cu vocabularul unui copil de doi ani.

Evident, un câine nu rostește aceste cuvinte, așa cum ar face-o un copil mic, dar patrupezii par să reacționeze la anumite cuvinte într-un mod specific și consecvent, ceea ce sugerează că au un anumit nivel de înțelegere a limbajului.

A fost folosit un test pentru copii mici

Constatările se bazează pe o listă de verificare a vocabularului consacrată, folosită de părinți pentru a evalua vocabularul unui copil. În acest caz, însă, a fost aplicată pe 165 de proprietari de câini dintr-o gamă largă de rase, vârste și profesii.

În timp ce rasa și statutul de muncă (de exemplu, un câine polițist) păreau să aibă un impact asupra dimensiunii vocabularului unui canin, vârsta acestuia și calitățile proprietarului său nu păreau să influențeze lista.

„Astfel, pe baza rapoartelor proprietarilor, câinii par să varieze foarte mult nu numai în ceea ce privește numărul, ci și tipurile de cuvinte la care se presupune că reacționează”, au scris autorii studiului.

Studiile din trecut au arătat cum câinii înțeleg și reacționează la un număr incredibil de cuvinte dacă sunt supuși unui dresaj intens.

În 2004, de exemplu, cercetătorii au raportat despre un border collie pe nume Rico care a învățat să recupereze peste 200 de articole, inclusiv „jucării de pluș” și „bile”, doar auzindu-le numele.

În 2011, după trei ani de antrenament, un alt border collie dobândise un vocabular de peste 1.000 de cuvinte care reprezentau jucării. Unii patrupezi deosebit de inteligenți pot învăța cuvinte noi după ce le-au auzit doar de câteva ori.

Câinii înțeleg multe cuvinte. Cum e al tău?

Folosind un sondaj online, autorii studiului actual le-au cerut proprietarilor de câini să raporteze modul în care animalul lor a răspuns la 172 de cuvinte și expresii.

Există întotdeauna o șansă cu acest tip de cercetare ca proprietarii să supraestimeze înțelegerea animalului lor de companie.

Dar cercetările anterioare privind acest test de vocabular specific în rândul sugarilor au descoperit că părinții sunt mai bine să-și înțeleagă copilul decât un observator instruit, așa că același lucru se poate aplica și pentru animalele lor de companie.

În plus, oferindu-le proprietarilor de câini o listă fixă de cuvinte, această metodă se asigură că proprietarul animalului de companie nu uită să testeze unele dintre acestea, așa cum s-a întâmplat în studiile anterioare despre vocabularul canin, din care a rezultat un lexic mediu de trei ori mai mic.

Proprietarii de câini din sondajul actual au fost rugați să evalueze răspunsul caninului lor la anumite cuvinte și expresii pe o scară de la zero la cinci.

Un scor de zero puncte înseamnă că patrupedul lor nu a răspuns niciodată în mod specific sau consecvent la un cuvânt sau o frază. În timp ce un scor de cinci puncte însemna că animalul a făcut-o adesea, chiar și atunci când cuvintele au fost rostite în locații diferite, în tonuri diferite și de oameni diferiți.

În total, au existat zece cuvinte sau expresii recunoscute în mod special de mai mult de 90 la sută dintre toți câinii. Aceste cuvinte și expresii comune au inclus numele câinelui, precum și „șezi”, „vino”, „fată/băiat bun”, „jos”, „stai”, „așteaptă”, „nu”, „ok” și „ lasă-l jos”.

În schimb, doar câțiva câini pot răspunde în mod consecvent și specific la expresii și cuvinte precum „șterge-te pe picioare”, „șoptește”, „tare”, „corn”, precum și numele celui care îl plimbă, al grădiniței pentru câini, al frizerului sau al canisei.

Atunci când au folosit lista de cuvinte stabilită, proprietarii de animale de companie au avut și posibilitatea de a adăuga mai multe cuvinte și expresii.

Proprietarii care au adăugat cele mai multe comenzi, substantive sau verbe au avut tendința de a avea câini dresați profesional sau câini despre care credeau că sunt capabili să învețe rapid.

Câinii profesioniști, precum cei dresați pentru armată, forța de poliție sau pentru căutare și salvare, aveau un vocabular de 1,5 ori mai mare decât câinii fără această pregătire specială.

Cercetătorii vor putea prezice în viitor „meseria” la care va fi bun fiecare câine

Autorii studiului nu au avut suficienți câini din fiecare rasă pentru a-și da seama dacă unele sunt mai bune la învățarea cuvintelor decât altele, dar rase mai generale, cum ar fi câinii ciobănești, însoțitorii de joacă, câinii de vânătoare și terrierii, au arătat într-adevăr variații semnificative în abilitățile lor de învățare a cuvintelor.

Proprietarii de câini ciobănești și de câinii însoțitori de joacă, de exemplu, au avut tendința să creadă că animalele lor au răspuns la mai multe cuvinte decât proprietarii de terrieri, câinii pentru sporturi cu arme, câinii însoțitori și alți câini de rasă pură și de rase mixte.

Acestea sunt descoperiri interesante, dar din cauza „naturii exploratorii” a acestei cercetări, autorii spun că concluziile ferme despre capacitatea anumitor tipuri de câini de a răspunde la limbajul uman sunt premature.

Având în vedere cât de subiectivă poate fi interpretarea comportamentului și înțelegerea câinilor, concluziile studiului actual vin cu limitări.

Există întotdeauna șansa ca patrupezii din sondaj să fi încorporat gesturile umane și alte informații contextuale în înțelegerea anumitor cuvinte.

Mai mult, pentru că mulți dintre acești câini au primit un dresaj de bază pentru a fi obedienți, există posibilitatea ca un câine complet nedresat să aibă un vocabular mai mic de 89 de cuvinte.

Totuși cercetarea este un bun punct de pornire și evidențiază o modalitate potențială pentru oamenii de știință de a măsura reacțiile câinilor la limbaj în viitor.

Cu eșantioane de dimensiuni mai mari, acest instrument ar putea permite într-o zi identificarea exactă a ceea ce câinii înțeleg și ce rasă înțelege mai multe cuvinte.

„Cu cercetări suplimentare, instrumentul nostru ar putea deveni un instrument de cercetare eficace, eficient și economic pentru a identifica unele dintre competențele câinilor și poate ajuta la prezicerea precoce a potențialului fiecărui câine în parte pentru diferite profesii”, concluzionează autorii.

Studiul a fost publicat în Applied Animal Behavior Science.

La doar o fracțiune de secundă după ce începem să rostim un cuvânt cum ar fi „plimbare” sau „gustare”, câinii pot prezice și reacționa la ceea ce încercăm să spunem, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Într-o oarecare măsură, ei pot înțelege chiar și tonul vocii noastre, scrie Science Alert.

În timp ce vocabularul unui câine nu este la fel de mare ca al nostru, un nou studiu sugerează că un patruped obișnuit poate reacționa în mod constant la 89 de cuvinte sau expresii.

Câinii înțeleg comenzi specifice, dar și termeni generali

Aproape jumătate dintre acestea sunt comenzi, cum ar fi „șezi” sau „oprește-te”, dar unele cuvinte generale, cum ar fi „așteaptă”, și substantive precum „gustare” sunt de asemenea înțelese.

Cei mai deștepți câini înțeleg peste 200 de cuvinte specifice, ceea ce este aproximativ echivalent cu vocabularul unui copil de doi ani.

Evident, un câine nu rostește aceste cuvinte, așa cum ar face-o un copil mic, dar patrupezii par să reacționeze la anumite cuvinte într-un mod specific și consecvent, ceea ce sugerează că au un anumit nivel de înțelegere a limbajului.

A fost folosit un test pentru copii mici

Constatările se bazează pe o listă de verificare a vocabularului consacrată, folosită de părinți pentru a evalua vocabularul unui copil. În acest caz, însă, a fost aplicată pe 165 de proprietari de câini dintr-o gamă largă de rase, vârste și profesii.

În timp ce rasa și statutul de muncă (de exemplu, un câine polițist) păreau să aibă un impact asupra dimensiunii vocabularului unui canin, vârsta acestuia și calitățile proprietarului său nu păreau să influențeze lista.

„Astfel, pe baza rapoartelor proprietarilor, câinii par să varieze foarte mult nu numai în ceea ce privește numărul, ci și tipurile de cuvinte la care se presupune că reacționează”, au scris autorii studiului.

Studiile din trecut au arătat cum câinii înțeleg și reacționează la un număr incredibil de cuvinte dacă sunt supuși unui dresaj intens.

În 2004, de exemplu, cercetătorii au raportat despre un border collie pe nume Rico care a învățat să recupereze peste 200 de articole, inclusiv „jucării de pluș” și „bile”, doar auzindu-le numele.

În 2011, după trei ani de antrenament, un alt border collie dobândise un vocabular de peste 1.000 de cuvinte care reprezentau jucării. Unii patrupezi deosebit de inteligenți pot învăța cuvinte noi după ce le-au auzit doar de câteva ori.

Câinii înțeleg multe cuvinte. Cum e al tău?

Folosind un sondaj online, autorii studiului actual le-au cerut proprietarilor de câini să raporteze modul în care animalul lor a răspuns la 172 de cuvinte și expresii.

Există întotdeauna o șansă cu acest tip de cercetare ca proprietarii să supraestimeze înțelegerea animalului lor de companie.

Dar cercetările anterioare privind acest test de vocabular specific în rândul sugarilor au descoperit că părinții sunt mai bine să-și înțeleagă copilul decât un observator instruit, așa că același lucru se poate aplica și pentru animalele lor de companie.

În plus, oferindu-le proprietarilor de câini o listă fixă de cuvinte, această metodă se asigură că proprietarul animalului de companie nu uită să testeze unele dintre acestea, așa cum s-a întâmplat în studiile anterioare despre vocabularul canin, din care a rezultat un lexic mediu de trei ori mai mic.

Proprietarii de câini din sondajul actual au fost rugați să evalueze răspunsul caninului lor la anumite cuvinte și expresii pe o scară de la zero la cinci.

Un scor de zero puncte înseamnă că patrupedul lor nu a răspuns niciodată în mod specific sau consecvent la un cuvânt sau o frază. În timp ce un scor de cinci puncte însemna că animalul a făcut-o adesea, chiar și atunci când cuvintele au fost rostite în locații diferite, în tonuri diferite și de oameni diferiți.

În total, au existat zece cuvinte sau expresii recunoscute în mod special de mai mult de 90 la sută dintre toți câinii. Aceste cuvinte și expresii comune au inclus numele câinelui, precum și „șezi”, „vino”, „fată/băiat bun”, „jos”, „stai”, „așteaptă”, „nu”, „ok” și „ lasă-l jos”.

În schimb, doar câțiva câini pot răspunde în mod consecvent și specific la expresii și cuvinte precum „șterge-te pe picioare”, „șoptește”, „tare”, „corn”, precum și numele celui care îl plimbă, al grădiniței pentru câini, al frizerului sau al canisei.

Atunci când au folosit lista de cuvinte stabilită, proprietarii de animale de companie au avut și posibilitatea de a adăuga mai multe cuvinte și expresii.

Proprietarii care au adăugat cele mai multe comenzi, substantive sau verbe au avut tendința de a avea câini dresați profesional sau câini despre care credeau că sunt capabili să învețe rapid.

Câinii profesioniști, precum cei dresați pentru armată, forța de poliție sau pentru căutare și salvare, aveau un vocabular de 1,5 ori mai mare decât câinii fără această pregătire specială.

Cercetătorii vor putea prezice în viitor „meseria” la care va fi bun fiecare câine

Autorii studiului nu au avut suficienți câini din fiecare rasă pentru a-și da seama dacă unele sunt mai bune la învățarea cuvintelor decât altele, dar rase mai generale, cum ar fi câinii ciobănești, însoțitorii de joacă, câinii de vânătoare și terrierii, au arătat într-adevăr variații semnificative în abilitățile lor de învățare a cuvintelor.

Proprietarii de câini ciobănești și de câinii însoțitori de joacă, de exemplu, au avut tendința să creadă că animalele lor au răspuns la mai multe cuvinte decât proprietarii de terrieri, câinii pentru sporturi cu arme, câinii însoțitori și alți câini de rasă pură și de rase mixte.

Acestea sunt descoperiri interesante, dar din cauza „naturii exploratorii” a acestei cercetări, autorii spun că concluziile ferme despre capacitatea anumitor tipuri de câini de a răspunde la limbajul uman sunt premature.

Având în vedere cât de subiectivă poate fi interpretarea comportamentului și înțelegerea câinilor, concluziile studiului actual vin cu limitări.

Există întotdeauna șansa ca patrupezii din sondaj să fi încorporat gesturile umane și alte informații contextuale în înțelegerea anumitor cuvinte.

Mai mult, pentru că mulți dintre acești câini au primit un dresaj de bază pentru a fi obedienți, există posibilitatea ca un câine complet nedresat să aibă un vocabular mai mic de 89 de cuvinte.

Totuși cercetarea este un bun punct de pornire și evidențiază o modalitate potențială pentru oamenii de știință de a măsura reacțiile câinilor la limbaj în viitor.

Cu eșantioane de dimensiuni mai mari, acest instrument ar putea permite într-o zi identificarea exactă a ceea ce câinii înțeleg și ce rasă înțelege mai multe cuvinte.

„Cu cercetări suplimentare, instrumentul nostru ar putea deveni un instrument de cercetare eficace, eficient și economic pentru a identifica unele dintre competențele câinilor și poate ajuta la prezicerea precoce a potențialului fiecărui câine în parte pentru diferite profesii”, concluzionează autorii.

Studiul a fost publicat în Applied Animal Behavior Science.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
21 ianuarie, 06:00
0
234

Știința mirosului este pe cât de simplă, pe atât de surprinzătoare

21 ianuarie, 06:00
0
234

Indiferent de anotimp, fie că o miroși afară sau înăuntru, acasă sau la o cafenea, cafeaua va mirosi mereu la fel. Știința mirosului ne spune de ce putem deosebi aromele între ele.

Știința mirosului este pe cât de simplă, pe atât de surprinzătoareFoto: descopera.ro

De ce alte mirosuri sau diferiți factori de mediu nu „intervin” în experiența de a mirosi aromele individual? Cercetătorii de la McKelvey School of Engineering de la Universitatea Washington din St. Louis și-au îndreptat atenția spre subiectul lor de încredere, lăcusta, pentru a afla, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Rezultatele au fost „surprinzător de simple”, potrivit lui Barani Raman, profesor de inginerie biomedicală, acestea fiind publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Raman și colegii săi lucrează cu lăcuste de ani de zile, urmărindu-le creierul și comportamentele legate de miros, în încercarea de a crea lăcuste care detectează bombe.

Pe parcurs, aceștia au obținut informații substanțiale pentru a înțelege cum funcționează mirosul lăcustelor.

Pentru a afla mai multe despre știința mirosului, cercetătorii au dresat lăcustele

Pentru a înțelege știința mirosului ce stă în spatele capacității lăcustei de a recunoaște în mod constant aromele, indiferent de context, cercetătorii s-au inspirat de la Ivan Pavlov.

La fel ca și câinii lui Pavlov, lăcustele au fost dresate să asocieze un miros cu hrana, preferința lor fiind un fir de iarbă.

După ce a stat o zi fără mâncare, o lăcustă a fost expusă la un miros (hexanol sau acetat de izoamil), apoi i s-a dat un fir de iarbă.

După doar șase astfel de repetiții, lăcusta a învățat să-și deschidă palpele (anexele senzoriale din apropierea gurii) în așteptarea unei gustări după ce a mirosit pur și simplu „aroma de antrenament”.

La fel cum noi recunoaștem cafeaua, lăcusta dresată poate recunoaște mirosul și nu a lăsat alți factori să intervină în asta.

În acest moment, cercetătorii au început să analizeze ce neuroni se declanșează atunci când lăcustele sunt expuse la miros în diferite condiții, inclusiv în combinație cu alte mirosuri, în condiții umede sau uscate, când sunt înfometate sau hrănite complet, „dresate” sau nu și pentru diferite perioade.

Apoi cercetătorii au creat un algoritm bazat pe învățare automată

În diferite circumstanțe, cercetătorii au observat că modele extrem de inconsecvente ale neuronilor au fost activate, chiar dacă palpele lăcustei s-au deschis de fiecare dată.

„Răspunsurile neuronale au fost foarte variabile. Asta părea să fie în contradicție cu ceea ce făceau lăcustele, din punct de vedere comportamental”, a spus Raman.

Cum ar putea răspunsurile neuronale variabile să producă un comportament consistent sau stabil? Pentru a verifica acest lucru, cercetătorii au apelat la un algoritm de învățare automată.

„Am vrut să vedem dacă, având în vedere aceste modele variabile de răspuns neuronal, putem prezice comportamentul lăcustelor. Răspunsul a fost da, putem”, a declarat profesorul Barani Raman.

Tot ce era necesar pentru a recunoaște în mod constant un miros

Algoritmul s-a dovedit a fi foarte simplu de interpretat. S-a bazat pe două tipuri funcționale de neuroni: există neuroni ON, care sunt activați atunci când este prezentă o aromă, și există neuroni OFF, care sunt opriți atunci când este prezentă o aromă, dar devin activați după terminarea prezenței mirosului.

„Puteți să vă gândiți la neuronii ON ca transmițând dovezi pentru prezența unui miros, iar neuronii OFF ca dovezi împotriva acelui miros”, a spus Raman.

Pentru a recunoaște prezența unei arome, cercetătorii au adăugat dovezi pentru prezența acelui miros (adică să adauge vârfurile pe toți neuronii ON) și să scadă dovezile împotriva prezenței mirosului (adică să adauge vârfurile pe toți neuronii OFF). Dacă rezultatul era peste un anumit prag, învățarea automată prezicea că lăcusta a simțit mirosul.

„Am fost surprinși să constatăm că această abordare simplă este tot ce era necesar pentru a recunoaște în mod constant un miros”, a spus Raman, citat de Science Daily.

Informațiile transmise de neuronii ON și „tăcerea” neuronilor OFF

Raman a asemănat procesul cu achiziția unei cămăși. Să presupunem că avem o listă de calități pe care le căutăm: bumbac, mâneci lungi, cu nasturi, unicolor, poate un buzunar în față pentru a ține ochelarii și câteva lucruri pe care nu ni le dorim, cum ar fi curățarea exclusiv chimică.

S-ar putea să avem noroc și să găsim o cămașă care este exact ceea ce căutăm. Dar, mai pragmatic, vom face o achiziție atât timp cât cele mai multe dintre caracteristicile pe care le căutăm sunt prezente și majoritatea caracteristicilor negative nu sunt prezente.

Găsirea caracteristicilor dorite este similară cu informațiile transmise de neuronii ON. Absența caracteristicilor negative este similară cu „tăcerea” neuronilor OFF.

Atât timp cât suficienți neuroni ON care sunt de obicei activați de un miros s-au declanșat (și majoritatea neuronilor OFF nu s-au declanșat), putem prezice cu destul de mare precizie că lăcusta își va deschide palpele în așteptarea unei gustări ierboase.

De ce alte mirosuri sau diferiți factori de mediu nu „intervin” în experiența de a mirosi aromele individual? Cercetătorii de la McKelvey School of Engineering de la Universitatea Washington din St. Louis și-au îndreptat atenția spre subiectul lor de încredere, lăcusta, pentru a afla, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Rezultatele au fost „surprinzător de simple”, potrivit lui Barani Raman, profesor de inginerie biomedicală, acestea fiind publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Raman și colegii săi lucrează cu lăcuste de ani de zile, urmărindu-le creierul și comportamentele legate de miros, în încercarea de a crea lăcuste care detectează bombe.

Pe parcurs, aceștia au obținut informații substanțiale pentru a înțelege cum funcționează mirosul lăcustelor.

Pentru a afla mai multe despre știința mirosului, cercetătorii au dresat lăcustele

Pentru a înțelege știința mirosului ce stă în spatele capacității lăcustei de a recunoaște în mod constant aromele, indiferent de context, cercetătorii s-au inspirat de la Ivan Pavlov.

La fel ca și câinii lui Pavlov, lăcustele au fost dresate să asocieze un miros cu hrana, preferința lor fiind un fir de iarbă.

După ce a stat o zi fără mâncare, o lăcustă a fost expusă la un miros (hexanol sau acetat de izoamil), apoi i s-a dat un fir de iarbă.

După doar șase astfel de repetiții, lăcusta a învățat să-și deschidă palpele (anexele senzoriale din apropierea gurii) în așteptarea unei gustări după ce a mirosit pur și simplu „aroma de antrenament”.

La fel cum noi recunoaștem cafeaua, lăcusta dresată poate recunoaște mirosul și nu a lăsat alți factori să intervină în asta.

În acest moment, cercetătorii au început să analizeze ce neuroni se declanșează atunci când lăcustele sunt expuse la miros în diferite condiții, inclusiv în combinație cu alte mirosuri, în condiții umede sau uscate, când sunt înfometate sau hrănite complet, „dresate” sau nu și pentru diferite perioade.

Apoi cercetătorii au creat un algoritm bazat pe învățare automată

În diferite circumstanțe, cercetătorii au observat că modele extrem de inconsecvente ale neuronilor au fost activate, chiar dacă palpele lăcustei s-au deschis de fiecare dată.

„Răspunsurile neuronale au fost foarte variabile. Asta părea să fie în contradicție cu ceea ce făceau lăcustele, din punct de vedere comportamental”, a spus Raman.

Cum ar putea răspunsurile neuronale variabile să producă un comportament consistent sau stabil? Pentru a verifica acest lucru, cercetătorii au apelat la un algoritm de învățare automată.

„Am vrut să vedem dacă, având în vedere aceste modele variabile de răspuns neuronal, putem prezice comportamentul lăcustelor. Răspunsul a fost da, putem”, a declarat profesorul Barani Raman.

Tot ce era necesar pentru a recunoaște în mod constant un miros

Algoritmul s-a dovedit a fi foarte simplu de interpretat. S-a bazat pe două tipuri funcționale de neuroni: există neuroni ON, care sunt activați atunci când este prezentă o aromă, și există neuroni OFF, care sunt opriți atunci când este prezentă o aromă, dar devin activați după terminarea prezenței mirosului.

„Puteți să vă gândiți la neuronii ON ca transmițând dovezi pentru prezența unui miros, iar neuronii OFF ca dovezi împotriva acelui miros”, a spus Raman.

Pentru a recunoaște prezența unei arome, cercetătorii au adăugat dovezi pentru prezența acelui miros (adică să adauge vârfurile pe toți neuronii ON) și să scadă dovezile împotriva prezenței mirosului (adică să adauge vârfurile pe toți neuronii OFF). Dacă rezultatul era peste un anumit prag, învățarea automată prezicea că lăcusta a simțit mirosul.

„Am fost surprinși să constatăm că această abordare simplă este tot ce era necesar pentru a recunoaște în mod constant un miros”, a spus Raman, citat de Science Daily.

Informațiile transmise de neuronii ON și „tăcerea” neuronilor OFF

Raman a asemănat procesul cu achiziția unei cămăși. Să presupunem că avem o listă de calități pe care le căutăm: bumbac, mâneci lungi, cu nasturi, unicolor, poate un buzunar în față pentru a ține ochelarii și câteva lucruri pe care nu ni le dorim, cum ar fi curățarea exclusiv chimică.

S-ar putea să avem noroc și să găsim o cămașă care este exact ceea ce căutăm. Dar, mai pragmatic, vom face o achiziție atât timp cât cele mai multe dintre caracteristicile pe care le căutăm sunt prezente și majoritatea caracteristicilor negative nu sunt prezente.

Găsirea caracteristicilor dorite este similară cu informațiile transmise de neuronii ON. Absența caracteristicilor negative este similară cu „tăcerea” neuronilor OFF.

Atât timp cât suficienți neuroni ON care sunt de obicei activați de un miros s-au declanșat (și majoritatea neuronilor OFF nu s-au declanșat), putem prezice cu destul de mare precizie că lăcusta își va deschide palpele în așteptarea unei gustări ierboase.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...