27 aprilie, 08:343
1 148

Studiu: Distanțarea socială nu are efect împotriva îmbolnăvirii de COVID

27 aprilie, 08:343
1 148

Un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) dă peste cap regulile de distanțare socială menite să prevină răspândirea coronavirusului.

Studiu: Distanțarea socială nu are efect împotriva îmbolnăvirii de COVID

Potrivit rezultatelor obține de cercetători, riscul de a fi expus la COVID-19 în interior este la fel de mare la 20 de metri ca la 2 metri, chiar și cu masca de protecție purtată corespunzător de toate persoanele din încăpere, transmite CNBC, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Profesorii MIT Martin Z. Bazant și John WM Bush pun sub semnul întrebării recomandările Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , adoptate în întreaga lume de la izbucnirea pandemiei și până în prezent.

Potrivit cercetătorilor, regula distanțării sociale se bazează pe o înțelegere învechită a modului în care circulă virusul în spații închise și astfel au fost omiși mulți factori importanți care cuantifică cu exactitate riscul de transmitere a COVID-19 în interior, cum ar fi numărul de persoane dintr-o încăpere, ce activități desfășoară acele persoane, precum și nivelul de ventilație existent în acel loc.

Astfel, cei doi cercetători au dezvoltat o metodă de calcul a riscului de expunere la COVID-19 într-un cadru interior care include o varietate de factori care ar putea afecta transmiterea, inclusiv intervalul de timp petrecut în interior, filtrarea și circulația aerului, imunizarea, variantele de tulpini, utilizarea măștii și chiar intensitatea respiratorie în funcție de activitatea susținută (mâncatul, vorbirea, cântatul, etc).

CDC și OMS au omis câteva variabile importante

„Susținem că nu există prea multe beneficii ale regulii de a păstra distanța de 2m, mai ales atunci când oamenii poartă măști”, a spus Bazant într-un interviu. „Nu are nicio bază fizică, deoarece aerul are tendința de a se ridica și apoi de a coborî în altă parte a camerei, astfel încât e posibil să fii mai expus la mediul înconjurător decât la o persoană aflată în apropiere”.

Variabila importantă pe care CDC și OMS au trecut-o cu vederea este intervalul de timp petrecut în interior, spune Bazant. Cu cât stai mai mult în compania unei persoane infectate, cu atât sunt mai mari șansele de transmitere, afirmă el.

Totodată, deschiderea ferestrelor sau instalarea de noi ventilatoare pentru a menține aerul în mișcare ar putea fi, de asemenea, la fel de eficient sau chiar mai eficient decât cheltuirea unor sume mari de bani pentru un nou sistem de filtrare.

Spațiile interioare nu ar trebui închise, susțin cercetătorii

Potrivit celor doi cercetători ai MIT, recomandările care impun limitele de ocupare în interior sunt inutile. Probabil nu există riscuri atunci când 20 de persoane se adună la interior timp de 1 minut, dar situația se schimbă dacă vorbim de câteva ore.

„Analiza noastră arată că multe spații care au fost închise, de fapt, nu ar trebui să fie. De multe ori spațiul este suficient de mare, ventilația este suficient de bună, intervalul de timp pe care oamenii îl petrec împreună este de așa natură încât acele spații pot fi utilizate în condiții de siguranță chiar și la capacitate maximă, iar recomandarea de a limita capacitatea acestor spații nu este corectă”, spune Bazant. „Cred că, dacă analizezi cifrele, descoperi că nu este nevoie de restricții de ocupare pentru multe tipuri de spații”.

Totodată, Bazant susține că accentul pus pe distanțarea socială a fost unul deplasat încă de la bun început. „CDC sau OMS nu au oferit niciodată o justificare pentru asta, au spus că așa trebuie să procedăm și singura justificare se bazează pe studii care au analizat tusea și strănutul, unde e vorba de particule mari care s-ar putea sedimenta pe podea. Chiar și atunci, analiza este aproximativă”, a adăugat acesta.

Distanțarea socială oferă „un sentiment fals de siguranță”

„Distanțarea nu ajută atât de mult și îți oferă, de asemenea, un sentiment fals de siguranță, deoarece ești la fel de nesigur la 2 metri pe cât ai fi la 20 de metri, dacă ești în interior. Toate persoanele din acel spațiu sunt expuse aceluiași risc, de fapt”, a afirmat Bazant.

Spre exemplu, dacă o persoană infectată cu COVID-19 care poartă mască de protecție cântă într-o cameră, o persoană care stă de cealaltă parte a camerei nu este mai protejată decât o altă persoană care stă la doar 2m distanță de cel infectat. Este motivul pentru care timpul petrecut în zona închisă este mai important decât distanța față de persoana infectată.

Măștile funcționează în general pentru a preveni transmiterea, prin blocarea picăturilor mai mari. Majoritatea persoanelor care transmit COVID nu tușesc și nu strănută, sunt asimptomatice, susțin cercetătorii.

Distanțarea socială în aer liber, o măsură „nebunească”

De asemenea, distanțarea socială în spațiile deschide nu are aproape niciun sens iar măsurile de distanțare și purtare a măștilor în exterior sunt „nebunești”, afirmă Bazant.

„Dacă te uiți la fluxul de aer din exterior, aerul infectat va fi eliminat și foarte puțin probabil să provoace transmisie. Există foarte puține cazuri de transmisie înregistrate în aer liber, spune el. „Spațiile aglomerate în aer liber ar putea fi o problemă, dar dacă oamenii țin o distanță rezonabilă mă simt destul de confortabil chiar și fără măști, sincer”.

Acest lucru ar putea explica de ce nu au existat creșteri de transmitere în state precum Texas sau Florida, care au redeschis afacerile fără limite de capacitate.

Potrivit rezultatelor obține de cercetători, riscul de a fi expus la COVID-19 în interior este la fel de mare la 20 de metri ca la 2 metri, chiar și cu masca de protecție purtată corespunzător de toate persoanele din încăpere, transmite CNBC, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Profesorii MIT Martin Z. Bazant și John WM Bush pun sub semnul întrebării recomandările Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , adoptate în întreaga lume de la izbucnirea pandemiei și până în prezent.

Potrivit cercetătorilor, regula distanțării sociale se bazează pe o înțelegere învechită a modului în care circulă virusul în spații închise și astfel au fost omiși mulți factori importanți care cuantifică cu exactitate riscul de transmitere a COVID-19 în interior, cum ar fi numărul de persoane dintr-o încăpere, ce activități desfășoară acele persoane, precum și nivelul de ventilație existent în acel loc.

Astfel, cei doi cercetători au dezvoltat o metodă de calcul a riscului de expunere la COVID-19 într-un cadru interior care include o varietate de factori care ar putea afecta transmiterea, inclusiv intervalul de timp petrecut în interior, filtrarea și circulația aerului, imunizarea, variantele de tulpini, utilizarea măștii și chiar intensitatea respiratorie în funcție de activitatea susținută (mâncatul, vorbirea, cântatul, etc).

CDC și OMS au omis câteva variabile importante

„Susținem că nu există prea multe beneficii ale regulii de a păstra distanța de 2m, mai ales atunci când oamenii poartă măști”, a spus Bazant într-un interviu. „Nu are nicio bază fizică, deoarece aerul are tendința de a se ridica și apoi de a coborî în altă parte a camerei, astfel încât e posibil să fii mai expus la mediul înconjurător decât la o persoană aflată în apropiere”.

Variabila importantă pe care CDC și OMS au trecut-o cu vederea este intervalul de timp petrecut în interior, spune Bazant. Cu cât stai mai mult în compania unei persoane infectate, cu atât sunt mai mari șansele de transmitere, afirmă el.

Totodată, deschiderea ferestrelor sau instalarea de noi ventilatoare pentru a menține aerul în mișcare ar putea fi, de asemenea, la fel de eficient sau chiar mai eficient decât cheltuirea unor sume mari de bani pentru un nou sistem de filtrare.

Spațiile interioare nu ar trebui închise, susțin cercetătorii

Potrivit celor doi cercetători ai MIT, recomandările care impun limitele de ocupare în interior sunt inutile. Probabil nu există riscuri atunci când 20 de persoane se adună la interior timp de 1 minut, dar situația se schimbă dacă vorbim de câteva ore.

„Analiza noastră arată că multe spații care au fost închise, de fapt, nu ar trebui să fie. De multe ori spațiul este suficient de mare, ventilația este suficient de bună, intervalul de timp pe care oamenii îl petrec împreună este de așa natură încât acele spații pot fi utilizate în condiții de siguranță chiar și la capacitate maximă, iar recomandarea de a limita capacitatea acestor spații nu este corectă”, spune Bazant. „Cred că, dacă analizezi cifrele, descoperi că nu este nevoie de restricții de ocupare pentru multe tipuri de spații”.

Totodată, Bazant susține că accentul pus pe distanțarea socială a fost unul deplasat încă de la bun început. „CDC sau OMS nu au oferit niciodată o justificare pentru asta, au spus că așa trebuie să procedăm și singura justificare se bazează pe studii care au analizat tusea și strănutul, unde e vorba de particule mari care s-ar putea sedimenta pe podea. Chiar și atunci, analiza este aproximativă”, a adăugat acesta.

Distanțarea socială oferă „un sentiment fals de siguranță”

„Distanțarea nu ajută atât de mult și îți oferă, de asemenea, un sentiment fals de siguranță, deoarece ești la fel de nesigur la 2 metri pe cât ai fi la 20 de metri, dacă ești în interior. Toate persoanele din acel spațiu sunt expuse aceluiași risc, de fapt”, a afirmat Bazant.

Spre exemplu, dacă o persoană infectată cu COVID-19 care poartă mască de protecție cântă într-o cameră, o persoană care stă de cealaltă parte a camerei nu este mai protejată decât o altă persoană care stă la doar 2m distanță de cel infectat. Este motivul pentru care timpul petrecut în zona închisă este mai important decât distanța față de persoana infectată.

Măștile funcționează în general pentru a preveni transmiterea, prin blocarea picăturilor mai mari. Majoritatea persoanelor care transmit COVID nu tușesc și nu strănută, sunt asimptomatice, susțin cercetătorii.

Distanțarea socială în aer liber, o măsură „nebunească”

De asemenea, distanțarea socială în spațiile deschide nu are aproape niciun sens iar măsurile de distanțare și purtare a măștilor în exterior sunt „nebunești”, afirmă Bazant.

„Dacă te uiți la fluxul de aer din exterior, aerul infectat va fi eliminat și foarte puțin probabil să provoace transmisie. Există foarte puține cazuri de transmisie înregistrate în aer liber, spune el. „Spațiile aglomerate în aer liber ar putea fi o problemă, dar dacă oamenii țin o distanță rezonabilă mă simt destul de confortabil chiar și fără măști, sincer”.

Acest lucru ar putea explica de ce nu au existat creșteri de transmitere în state precum Texas sau Florida, care au redeschis afacerile fără limite de capacitate.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...