Studiul a examinat mecanismele din spatele celulelor albe de tip B din sânge, astfel încât să secrete anticorpi anti-HIV ca răspuns la virus, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Studiul a fost condus de dr. Adi Barzel și doctorandul Alessio Nehmad, ambii de la școala de neurobiologie, biochimie și biofizică de la Facultatea de Științe ale Vieții George S. Wise și Centrul Dotan pentru Terapii Avansate în colaborare cu Centrul Medical Sourasky, Ichilov. Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători suplimentari din Israel și SUA. Studiul a fost publicat în prestigioasa revista Nature.

Noi modalități de abordare a virusului HIV

În ultimele două decenii, viața multor bolnavi de SIDA s-a îmbunătățit ca urmare a administrării de tratamente care schimbă boala de la stadiul de letal la cel cronic.

Cu toate acestea, mai avem încă un drum lung de parcurs până să se găsească un tratament care să ofere pacienților o vindecare permanentă.

O modalitate posibilă de a face acest lucru, cu o injecție unică, a fost dezvoltată pentru prima dată în laboratorul doctorului Barzel.

Tehnica dezvoltată în laboratorul său utilizează celule albe din sânge de tip B care ar fi modificate genetic în interiorul corpului pacientului pentru a secreta anticorpi neutralizanți împotriva virusului HIV care provoacă boala, indică Eurek Alert.

Celulele B sunt un tip de globule albe responsabile de generarea de anticorpi împotriva virusurilor, bacteriilor și nu numai.

Celulele B se formează în măduva osoasă. Când se maturizează, celulele B se deplasează în sânge și în sistemul limfatic și de acolo în diferite părți ale corpului.

Celulele albe de tip B

Dr. Barzel explică: „Până acum, doar câțiva oameni de știință, printre care și noi, au reușit să creeze celule B în afara corpului, iar în acest studiu am fost primii care au făcut acest lucru în organism și am făcut ca aceste celule să genereze anticorpii doriți.

Ingineria genetică se face cu purtători virali derivați din viruși care au fost modificați astfel încât să nu provoace daune, ci doar pentru a aduce gena codificată pentru anticorp în celulele B din organism.

În plus, în acest caz am putut pentru a introduce cu precizie anticorpii într-un loc dorit din genomul celulei B.

Toate animalele de test cărora li s-a administrat tratamentul au răspuns și au avut cantități mari de anticorpi în sânge.

Am produs anticorpul din sânge și ne-am asigurat că este de fapt eficient în neutralizarea virusului HIV în vasul de laborator”.

Editarea genetică a fost făcută cu un CRISPR. Aceasta este o tehnologie bazată pe un sistem imunitar bacterian împotriva virușilor.

Bacteriile folosesc sistemele CRISPR ca un fel de „motor de căutare” molecular pentru a localiza secvențele virale și a le tăia pentru a le dezactiva.

Doi biochimiști care descoperiseră mecanismul de apărare sofisticat, Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, au reușit o redirecționare în sensul scindării oricărui ADN la alegere.

De atunci, tehnologia a fost folosită fie pentru a dezactiva genele nedorite, fie pentru a repara și a introduce genele dorite.

Doudna și Charpentier au obținut recunoașterea internațională când au devenit câștigători ai Premiului Nobel pentru chimie în 2020.

Noi direcții de tratament

Doctorandul Alessio Nehmad detaliază despre utilizarea CRISPR: „Încorporăm capacitatea unui CRISPR de a direcționa introducerea genelor în locurile dorite, împreună cu capacitățile purtătorilor virali de a aduce genele dorite la celulele țintă.

Astfel, suntem capabili să proiectăm celulele B în interiorul corpului pacientului.

Folosim doi purtători virali din familia AAV, un purtător codifică anticorpul dorit și al doilea purtător codifică sistemul CRISPR.

Când CRISPR intră în locul dorit în genomul celulelor B, direcționează introducerea genei dorite: gena care codifică anticorpul împotriva virusului HIV, care provoacă SIDA”.

În prezent, explică cercetătorii, nu există un tratament genetic pentru SIDA, așa că oportunitățile de cercetare sunt vaste, concluzionează dr. Barzel.

„Am dezvoltat un tratament inovator care poate învinge virusul cu o singură injecție, cu potențialul de a aduce o îmbunătățire extraordinară a stării pacienților.

Când celulele B modificate întâlnesc virusul, virusul le stimulează și încurajează diviziunea, deci folosim însăși cauza bolii pentru a o combate.

În plus, dacă virusul se schimbă, celulele B se vor schimba și ele în consecință pentru a o combate, așa că am creat primul medicament care poate evolua în organism și învinge virușii în această cursă a înarmărilor”, mai spune acesta.

Pe baza acestui studiu ne putem aștepta ca în următorii ani să putem produce în acest fel un medicament pentru SIDA, pentru boli infecțioase suplimentare și pentru anumite tipuri de cancer cauzate de un virus, cum ar fi cancerul de col uterin, cancerul capului și gâtului și altele”.