O exoplanetă descoperită recent este învăluită de uriașe erupții stelare

Această exoplanetă se află pe o orbită suficient de apropiată încât declanșează erupții stelare mai masive decât orice astfel de fenomen observat în cazul Soarelui. Aceste erupții ajung până la câteva milioane de kilometri în spațiu și în timp vor distruge complet atmosfera acestei planete, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

Fenomenul pare să fie declanșat de interacțiunea planetei cu câmpul magnetic al stelei gazdă, conform cercetătorilor.

„O stea tânără de acest tip este o bestie mereu nervoasă, în special dacă te afli atât de aproape cum este această planetă”, a declarat astrofizicianul Ekaterina Ilin de la Institutul de Radio-Astronomie din Țările de Jos, coordonatoarea studiului publicat în ultimul număr al jurnalului Nature.

Steaua, numită HIP 67522, este puțin mai masivă decât Soarele și este localizată la aproximativ 407 ani lumină de Soare, în constelația Centaurus (1 an lumină este distanța străbătută de lumină într-un an și este egală cu aproximativ 9,5 trilioane de kilometri).

Această stea și planeta aflată pe o orbită foarte apropiată, dar și o altă planetă gazoasă mai mică, detectată de asemenea în acest sistem stelar, sunt practic nou-născute. Dacă Soarele și Sistemul Solar au aproximativ 4,5 miliarde de ani, această stea are doar circa 17 milioane de ani, iar planetele sale sunt puțin mai tinere.

Planeta, numită HIP 67522 b, are diametrul apropiat de cel al lui Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, dar, conform estimărilor, are doar 5% din masa lui Jupiter, fiind una dintre exoplanetele cu cea mai mică densitate cunoscute.

În plus, această planetă se află pe o orbită de 5 ori mai apropiată de steaua sa decât orbita lui Mercur față de Soare, finalizând o rotație completă în jurul stelei sale în doar 7 zile.

Astfel de erupții stelare se produc în coroană - partea exterioară a atmosferei stelare. Planeta HIP 67522 b interacționează în mod aparent cu câmpul magnetic al stelei, fie prin propriul câmp magnetic, fie prin prezența în compoziția sa a unor materiale conductoare, așa cum ar putea fi fierul.

„Nu cunoaștem cu certitudine ce mecanism declanșează aceste erupții. Credem că este plauzibil că planeta trece prin câmpul magnetic al stelei și declanșează unde ce se deplasează de-a lungul liniilor de câmp magnetic stelare. Atunci când aceste unde ajung la coroana stelară declanșează erupții în marile bucle de câmp magnetic în care este depozitată energie, energie ce este eliberată de undă”, conform lui Ekaterina Ilin.

„Pe măsură ce se deplasează în câmpul magnetic ca o barcă pe suprafața unui lac, generează unde. Erupțiile declanșate de aceste unde atunci când se lovesc de stea reprezintă un fenomen nou. Este important pentru că nu a mai fost observat înainte, în special la intensitatea detectată”, a adăugat ea.

Cercetătorii sunt de părere că este vorba de o undă specifică, denumită undă Alfvén, după numele fizicianului suedez Hannes Alfvén, laureat al premiului Nobel, ce se propagă din cauza interacțiunii dintre câmpurile magnetice ale celor două obiecte.

Aceste erupții stelare probabil că încălzesc și umflă atmosfera planetei, ce este dominată de hidrogen și heliu. Interacțiunea cu aceste erupții stelare poate elibera în spațiu elemente mai ușoare din atmosfera planetei care ar putea să-și piardă astfel din masă de-a lungul a sute de milioane de ani.

„În viitor își va pierde complet sau aproape complet elementele ușoare (din compoziție) și va deveni ceea ce noi numim o planetă sub-neptunică - o planetă gazoasă mai mică decât Neptun”, a explicat Ilin, referindu-se la cea mai mică dintre planetele gazoase ale Sistemului Solar.

Aceste observații s-au desfășurat prin intermediul a două telescoape spațiale: TESS, aparținând NASA (prescurtarea de la Transiting Exoplanet Survey Satellite) și CHEOPS (CHaracterising ExOPlanet Satellite), aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA).